Curtea Europeană a condamnat, ieri, statul elveţian pentru sancţionarea penală a unei femei de etnie romă din România care a comis infracţiunea de cerşetorie. Pentru prima dată în jurisprudenţa sa, Curtea constată că persoanele nevoiaşe au un drept de a cerşi.
În cauza Lacatus v. Switzerland, hotărârea din 19.01.2021, s-a reţinut că cerșetoarea primise o amendă penală de 500 de franci elvețieni pentru că a cerșit în public la Geneva, iar pentru că nu a reușit să plătească a fost închisă cinci zile în penitenciar. CtEDO a constatat că femeia era analfabetă și provenea dintr-o familie extrem de săracă, nu avea loc de muncă și nu beneficia de prestații sociale – în aceste condiţii, cerșetoria a constituit pentru ea un mijloc de supraviețuire. Curtea a considerat că femeia „ a avut dreptul, inerent demnității umane, să încerce să-și satisfacă nevoile de bază cerșind”. Ca urmare, prin sancţionarea ei penală de către Elveţia, a existat o încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea a observat că sunt state unde cerşetoria nu este considerată infracţiune. În Elveţia, este considerată infracţiune cerşetoria la modul general, indiferent de autorul activității desfășurate și de posibila sa vulnerabilitate, de natura cerșitului sau dacă e o formă agresivă sau inofensivă, locul în care se practică sau dacă acuzatul aparține sau nu unei rețele criminale. Or, ar trebui stabilit un echilibru echitabil în prezenta cauză între interesele publice ale statului, pe de o parte, și interesele solicitantului, pe de altă parte. Iar în speţa de faţă, statul pârât a depășit marja de apreciere de care s-a bucurat în prezenta cauză.
Mai mult decât atât, CtEDO a constatat că sancţiunea aplicată reclamantei nu constituia o măsură proporţională nici în scopul luptei împotriva criminalităţii organizate, nici al celui ce vizează protecţia drepturilor trecătorilor, rezidenţilor şi proprietarilor de afaceri, astfel încât să justifice măsurile luate asupra ei.
Ne-au atras atenţia următoarele argumente: „demnitatea umană, un concept care stă la baza spiritului Convenției Europene a Drepturilor Omului, este grav compromisă dacă persoana în cauză nu dispune de mijloace suficiente de subzistență. Fiind într-o situație de vulnerabilitate evidentă, ea avea dreptul, inerent demnității umane, să-și poată exprima suferința și să încerce să-și remedieze nevoile cerșind. Astfel, având în vedere situația precară și vulnerabilă a reclamantei, impunerea unei pedepse privative de libertate, care poate crește în continuare suferința și vulnerabilitatea unei persoane, în situația în care aceasta nu avea alte surse de supraviețuire, a afectat demnitatea sa umană”.
Cerșetoarea va primi din partea Elveției o despăgubire de 922 de euro, drept daune morale pentru atingerea adusă demnităţii sale.
avocat Adoriana Terescu, jurist Gianina Clop
