România în Schengen

Începând cu data de 31 Martie 2024, Romania devine Stat membru Schengen: se elimină controalele la frontierele aeriene (cele 17 aeroporturi) și maritime (cele 4 porturi la Marea Neagră); se mențin, deocamdată, controalele la frontierele rutiere (cele 32 puncte de trecere rutieră) și feroviară (cele 15 puncte de trecere feroviară).

Ca urmare a creării Pieții Unice în anul 1993, UE are la bază patru libertăți de circulație: a mărfurilor, a serviciilor, a capitalurilor și a persoanelor. Dreptul la libera circulație în UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate în 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone, conform acordului de la Schengen (numele unui sat situat pe malurile râului Moselle, la frontiera comună a trei țări: Luxemburg, Germania și Franța). Pe 30 decembrie 2023, toate statele membre ale UE au stabilit prin Decizia (UE) 2024/210 aderarea României și Bulgariei la acest spațiu în privința frontierelor aeriene și maritime.

Azi sunt 29 de state membre Schengen :

  • toate statele UE fără Irlanda și Cipru: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria;
  • patru state non-UE: Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein.

De acum, persoanele  care se deplasează din România către acestea state sau dinspre ele către România nu vor mai fi supuse controalelor de frontieră: vor trece de controlul de securitate și apoi se vor îndrepta direct către porțile de îmbarcare. Practic, se va călători în interiorul UE ca și cum s-ar călători în interiorul țării. Aleatoriu, Poliția și Jandarmeria pot verifica actele de identitate. Pentru călătorii către sau dinspre state non-Schengen controlul de frontieră este menținut.

Călătoria minorilor români în/din străinătate:

  • cu vârsta de 16-18 ani: călătoresc singuri, cu acordul părinților; dacă se deplasează în țara unde au domiciliul, nu mai trebuie acordul;
  • cu vârsta sub 16 ani: călătorește însoțit de ambii părinți; de un părinte și cu declarația notarială a celuilalt părinte că îi permite călătoriile în străinătate timp de maxim 3 ani; de un major și cu declarația notarială a ambilor părinți.

Condițiile de circulație în străinătate a cetățenilor Români sunt prevăzute în Legea nr. 248/2005. Regimul străinilor în România este reglementat în OUG nr. 194/2002.

Lege9: vânzare țigări, fumat și vapat

Noi reguli cu privire la fumat și vapat, respectiv vânzarea produselor/dispozitivelor cu tutun și înlocuitori, au apărut în Legea nr. 64/2024, publicată în Monitorul Oficial joi seara, ce va intra în vigoare duminică dimineața.

De acum, în România se pot vinde pentru uz oral pouch-uri având conținut de nicotină de maxim 20 mg/pliculeț, altfel amenda este de la 75.000 lei la 100.000 lei.

În unitățile de învățământ elevilor le este interzis fumatul (clasic sau vapat), deținerea de produse cu nicotină, deținerea de dispozitive pentru tutun sau înlocuitori de tutun.  Sancțiunile sunt prevăzute în ROFUIP.

Dispozitivele și produsele cu tutun sau înlocuitori, inclusiv pouch-urile cu nicotină:

  • nu pot fi vândute la automate. Amenda este de 5000 lei la prima abatere, 10.000 lei la a doua și suspendarea activității, 15.000 lei la a treia și închiderea unității;
  • nu pot fi vândute prin easy-box, ar atunci când se trimit prin curier trebuie marcate și vârsta clientului verificată. Amenda pentru prima abatere este 10.000 de lei și suspendarea activității pentru 30 de zile; în caz de repetare amenda este 20.000 de lei și închiderea unității;
  • nu pot fi vândute minorilor, iar vânzătorii pot să le ceară actul de identitate pentru a verifica vârsta. Amenda este aceeași: 10.000 lei și suspendare, respectiv 20.000 de și închidere.

Legile anti-fumat sunt: pentru vânzare AICI, pentru consum AICI.

Raportul V-Dem pe anul 2024: România se autocratizează

Pe data de 7 martie 2024 a fost publicat Raportul privind Democrația pentru anul 2024, produs de Institutul V-Dem de la Universitatea din Gothenburg, Suedia. Acesta oferă o evaluare cuprinzătoare a stării democrației la nivel global, folosind cel mai mare set de date global pe acest subiect, cu peste 31 de milioane de puncte de date pentru 202 țări, de la anul 1789 până în anul 2023.

Ca o perspectivă generală, lumea se împarte în 91 de state democratice și 88 de state autocratice. Acesta din urmă conțin însă 71% din populația globală. Trendul este creșterea autocrațiilor, iar în Europa de Sud și de Est situația s-a înrăutățit pentru Grecia, Ungara, Polonia și România. Se deteriorează libertatea de exprimare (în 23 țări) și libertatea alegerilor (în 35 țări) . 42 de state trec dinspre democrație spre autocrație, în timp ce doar 7 trec de la autocrație la democrație. Lumea se întoarce la nivelul anului 1985.

Autocratizarea înseamnă că țara experimentează un proces de deteriorare a instituțiilor și practicilor democratice. Aceasta implică o reducere a libertăților civile, o slăbire a mecanismelor de check and balance care limitează puterea executivului, o erodare a independenței justiției, restrângerea libertății presei și a drepturilor de asociere și adunare, precum și potențiale probleme în ceea ce privește corectitudinea și transparența proceselor electorale.

România este clasificată ca o democrație electorală, dar se află într-un proces de autocratizare.

Raportul este disponibil AICI.

CEDO: Un datornic bancar nu poate fi judecător într-un caz implicând banca

În cauza Temeșan contra României, CtEDO a decis că nu întrunește condițiile de imparțialitate un judecător care este client particular al băncii, parte în procesul pe care îl judecă, după ce a  obținut împrumuturi de la banca respectivă. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 6 februarie 2024.

În anul 1994, Temeșan a fost numit director la Bancorex. În anul 1998 Bancorex este preluată prin absorbție de BCR și se desface contractul de muncă al lui Temeșan. În 2003 el cere în justiție reintegrarea în post. În anul 2005 Curtea de Apel București, printr-un complet de judecată unde era și judecătoarea C, îi respinge cererea. Printr-o acțiune ulterioară, el obține dreptul de reintegrare, care nu este respectat de BCR. Din contra, în anul 2014 BCR îl acționează în judecată pentru a se constata că încă din anul 1997 contractul său era nul. Procesul ajunge la Curtea de Apel București unde din complet făcea parte judecătoarea C. și o judecătoarea U, ambele având credit bancar la BCR. Temeșan cere recuzarea lor, dar cererea i se respinge. În cele din urmă pierde procesul.

Curtea de la Strasbourg observă că judecătorii cauzei aveau credite de la BCR, care nu era singura bancă de pe piață. CEDO stabilește că este rezonabil să se presupună că relația unui client cu banca sa este decisivă pentru derularea unui împrumut. Băncilor li se acordă în general un anumit grad de libertate în stabilirea și ajustarea termenilor și condițiilor împrumuturilor. Prin urmare, un judecător care se află în poziția de client particular al unei bănci care este parte într-un proces ce urmează să fie judecat de către acel judecător poate fi perceput în mod rezonabil ca fiind părtinitor. Faptul că datorează bani băncii respective poate influența în mod conștient sau subconștient procesul decizional al judecătorului, făcând ca acesta să fie mai înclinat să se pronunțe în favoarea băncii. O asemenea stare de fapt ar pune în pericol, fără îndoială, integritatea procesului judiciar și ar eroda încrederea publicului în justiție.

Amintim: principiile generale privind cerința de imparțialitate a judecătorului au fost prezentate în cauza Micallef împotriva Maltei (MC), din 15.10.2009. În cauza  Pescador Valero c. Spaniei, prin hotărârea din 17 iunie 2003 CtEDO a stabilit că sunt justificate temerile că nu este imparțial judecătorul care, în timpul procesului unde una dintre părți era o Universitate, era profesor asociat ce primea venituri de la aceasta. 





Parteneri