Copil băgat cu capul în WC la Bacău. Reacția VeDem Just

Azi au apărut în spațiul public imagini în care elevi de la o școală din Bacău au pălmuit alți colegi de ai lor, i-au băgat cu capul în toaleta școlii și i-au pus să meargă în genunchi. Imaginile s-au propagat în spațiul public, fiind denumite scene de „bullying”. VeDem Just atrage atenția asupra unei confuzii foarte grave care se face de câțiva ani în România, ceea ce duce la reacții ineficiente pentru stoparea unor asemenea fapte. Ca urmare, VeDem Just aduce următoarele lămuriri:

Astfel, în categoria „bullying” intră acțiunile de violență psihologică asupra altui elev, care este umilit și batjocorit în fața altor elevi (de exemplu, se râde de cum e îmbrăcat, ce culoare are pielea, ce religie are sau orientare sexuală are; i se pun porecle; este acuzat de fapte imorale mincinoase; i se trimit mesaje răutăcioase, i se modifică pozele care sunt distribuite apoi publicului) – fapta de bullying este interzisă de Legea educației nr. 1/2011 și Ordinul MEN nr. 4343/2020. În caz de comitere a unei asemenea fapte, elevii și profesorii sunt obligați să anunțe conducerea școlii, apoi se va face o anchetă disciplinară de către comisia anti-bullying din școală și agresorul va fi sancționat de conducerea școlii, potrivit Statutului Elevului. Sancțiunile pot fi observație, mustrare, pierderea bursei, mutarea în altă clasă. Din păcate, începând cu toamna anului 2022 nu mai există sancțiunea exmatriculării. Nici Inspectoratul Școlar Județean, nici poliția nu au competențe de investigare a bullyingului.

Atunci când un elev este bătut (de exemplu, este lovit cu palma, i se pune piedică ori este împins și cade, este lovit cu piciorul ori cu un obiect contondent, este înțepat ori tăiat cu un obiect, este tras de păr, se aruncă cu obiecte în  el) sau când i se provoacă o suferință fizică (de exemplu, i se pune în ceai o substanță care îi provoacă deranjament stomacal), fapta este mult mai gravă – nu bullying, ci „violență școlară”, interzisă de legislația noastră.

  • Violența școlară este considerată „abuz fizic” de Legea nr. 272/2004 pentru protecția și promovarea drepturilor copilului. Abuzul fizic asupra unui minor poate fi anunțat de orice persoană către DGASPC din județ. Abuzul fizic asupra unui elev minor, petrecut la școală, trebuie anunțat de îndată de profesor la DGASPC din județ, la telefon 119 (conform HG nr. 49/2011). Această instituție, de protecția copilului, se va ocupa atât de victima minoră, cât și de agresorul minor (care poate fi lăsat în supravegherea specială a părinților sau luat într-un centru de plasament);
  • În plus, în cazul în care agresorul a împlinit  vârsta de 14 ani, abuzul fizic se numește infracțiunea de lovire sau alte violențe (art. 193 din Codul penal) care trebuie raportată de îndată către Poliție/Parchet de către profesor, sub sancțiunea urmăririi penale a profesorului pentru omisiunea sesizării (art. 267 Codul penal). Victima însăși poate anunța Poliția/Parchetul prin plângere sau aceste instituții se pot sesiza singure când află din orice altă sursă de cele întâmplate. Pentru infracțiunea comisă, minorul va fi sancționat penal de judecător cu stagiul de formare civică, supravegherea,  consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică, iar în cele mai grave cazuri cu internarea într-un centru educativ sau chiar cu internarea într-un centru de detenție. Poliția și Justiția nu au competență pentru minorul agresor care are vârsta sub 14 ani!

Atât în caz de violență psihologică (bullying), cât și în caz de abuz fizic, victima poate să acționeze în judecată agresorul pentru obținerea unor sume consistente, indiferent ce vârstă are acesta. În concret,  părinții victimei (împreună cu victima minoră, dacă are 14 ani împliniți) pot să cheme la Judecătorie părinții agresorului (împreună cu agresorul minor, dacă are 14 ani împliniți) pentru a fi obligați să plătească despăgubiri pentru suferința fizică și rușinea îndurată, numite daune morale (art. 1357, 1366 și 1372 din Codul Civil). Acestea pot fi cerute și de la părinții celor care au încurajat agresorul să comită fapta, precum și ai celor care au filmat agresiunea și au distribuit filmarea în spațiul public (art. 1369 din Codul Civil). Dacă părinții agresorului refuză să plătească suma ordonată de judecător, vor fi confiscate bunurile lor, scoase la vânzare prin licitație și banii obținuți se vor direcționa către victimă (art. 622 și următ. din Codul de proc. civilă).

Ultimele locuri libere la TransformNation!

 Ce? TranformNation - lansarea a 23 de autori.

Pentru cine? Pentru tine și încă 499 de invitați. Ai acces gratuit numai dacă te înregistrezi la https://form.jotform.com/223613182093350 

Unde? Fizic: în București, Hotel Pullman. Online: pe zoom.

Cine? Createrra. După ce timp de un an au parcurs Programul de Leadership Createrra, 23 de tineri vor lansa cărțile și programele educaționale la care au lucrat intens. Vor acoperi subiecte din vaste domenii, precum: dezvoltare personală, educație ontologică, terapii, business, sănătate, marketing, feminitate, artă

Când? sâmbătă, 28 ianuarie 2023, orele 10:30 - 18:00.

De ce? Veniturile obținute la eveniment vor fi direcționate pentru susținerea a două ONG-uri , dintre care unul este chiar VeDem Just – Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie.

Ceva special? Da. Marius Spiridon, fondatorul Createrra va prezenta un demo despre leadership în educația ontologică, din care se va afla cum oameni normali pot deveni ambasadori ai propriilor lor visuri într-un timp record. Fondatorul VeDem Just, Cristi Danileț, va prezenta programul de educație juridică cu care vrea să responsabilizeze tinerii din România și să apropie justiția de cetățean. Artista din Chișinău, Corina Cucerenco, ne va încânta cu un spectacol la pian.

Info? Oricând, la Andreea Orîndaru, Marketing Lead Createrra,  

Eveniment pe FB? Da, AICI.

           

Plagiat Bode: VeDem Just sesizează Parchetul General și Ministerul Educației

Ca urmare a constatării plagiatului în teza de doctorat, VeDem Just formulează plângere penală împotriva lui Lucian Bode și Adrian Ivan pentru fals în declarații și solicită ministrului educației retragerea titlului de doctor pentru primul, respectiv retragerea calității de conducător de doctorat pentru al doilea.

Motive: La data de 29 septembrie 2018, Lucian Nicolae Bode a susținut la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca teza în relații internaționale și studii de securitate, obținând titlul de doctor. Îndrumător a fost  prof. univ. dr. Adrian Liviu Ivan.

La data de 9 ianuarie 2023, Comisia de etică a UBB a stabilit prin hotărârea nr. 1 că o parte a lucrării este plagiată, fiind astfel încălcate dispozițiile din art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 206/2004 și a art. 28 din Codul etic al UBB - aceste texte legale definesc și interzic furtul intelectual în lucrările științifice. Asociația VeDem Just constată că hotărârea UBB produce două efecte: de natură penală și de natură administrativă.

A. Efect de natură penală:

1. Potrivit normelor emise de Institutul de Studii Doctorale a UBB, în vederea declanşării organizării susţinerii publice a tezei de doctorat se depun la dosar mai multe documente, printre care și: „declaraţie semnată de studentul-doctorand şi de conducătorul de doctorat privind asumarea răspunderii cu privire la asigurarea originalităţii conţinutului tezei de doctorat, precum şi a respectării standardelor de calitate şi de etică profesională, conform art. 143 alin. (4) şi art. 170 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi ale art. 65 alin. (5)-(7) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin HG nr. 681/2011”.

2. Or, la dosarul întocmit de Lucian Bode pentru susținerea publică a tezei de doctorat se află depusă o declarație pe proprie răspundere, semnată de el și de îndrumător, care atestă în mod expres că „Teza de doctorat este o lucrare originală, iar pentru fiecare material preluat este menționată sursa”. De asemenea, cei doi au arătat în mod expres: „Declarăm că am luat la cunoștință conținutul prevederilor existente în Legea educației naționale nr. 1/2011 la art. 143, al. (4), care se referă la răspunderea conducătorilor de doctorat în solidar cu autorul tezei de doctorat în privința asigurării originalității conținutului tezei și la art. 170, care se referă la consecințele nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, precum și prevederile art. 65 alin. (5)-(7) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 681/2011

3. Constatăm că art. 143 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 a educației prevede: „Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație și de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalității conținutului acestora”.

De asemenea, art. 65 alin. (5)-(7) din HG nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat prevede: „Teza de doctorat este o lucrare originală, fiind obligatorie menţionarea sursei pentru orice material preluat. Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat şi îşi asumă corectitudinea datelor şi informaţiilor prezentate în teză, precum şi a opiniilor şi demonstraţiilor exprimate în teză. Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalităţii conţinutului, potrivit prevederilor art. 170 din Legea nr. 1/2011”.

4. Ca urmare, față de hotărârea Comisiei de etică a UBB, rezultă că declarația depusă la dosarul de doctorat atestă lucruri nereale. Or, falsul în declarații este infracțiune, conform art. 326 din Codul penal. Potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) termenul de prescripție este de 5 ani de la data comiterii faptei. Rezultă că termenul de prescripție se va împlini în septembrie anul acesta. Dacă însă va fi întocmit un act de procedură care trebuie comunicat suspecților, termenul se va întrerupe  potrivit art. 155 din Codul penal și va curge un nou termen, ce se va împlini în anul 2028.

5. În lipsa unei informații publice cu privire la vreo sesizare din oficiu a parchetului, VeDem Just va depune luni, pe data de 16 ianuarie 2023, o plângerea penală împotriva lui Bode și Ivan la PICCJ. Sperăm că pentru lămurirea adevărului în cauză urmărirea penală va fi demarată cât mai rapid și se va stabili, astfel, dacă este cazul ca cei doi să răspundă pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații.

B. Efect de natură administrativă:

1. Art. 170 alin. (1) din Legea educației prevede: „În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației, pe baza unui raport extern de evaluare întocmite de (...) Consiliul de etică și management universitar poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calității de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor (...).

2. Date fiind concluziile din Hotărârea nr. 1/2023 a Comisiei de Etică a UBB, Ministerul Educației trebuie să analizeze acest caz și să decidă în consecință.

3. În lipsa unei informații publice cu privire la vreo sesizare ministerială din oficiu, VeDem Just va depune la Ministerul Educației luni, pe data de 16 ianuarie 2023, cerere pentru retragerea calității de conducător de doctorat a lui Adrian Ivan și retragerea titlului de doctor al lui Lucian Bode.

Președintele VeDem Just,

Jurist Lucian Checheriță

Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – VeDemJust a fost înființată în anul 2015 ca o organizație apolitică și non-profit. Și-a propus apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, susţinerea statului de drept, vegherea la buna guvernare. Membrii săi sunt juriști, elevi, studenți și cadre didactice. Principalul său proiect este „educația juridică” pentru învățământul preuniversitar.

CJUE: Costul ochelarilor de vedere trebuie decontat de angajator

În cauza C‑392/21, CJUE a decis la data de 22 dec. 2022 că ochelarii de vedere destinați celor care lucrează cu un monitor trebuie furnizați lucrătorilor de către angajator sau acesta să ramburseze cheltuielile aferente, însă nu prin plata unui spor general la salariu lucrătorului.

Curtea de la Luxembourg a stabilit că  articolul 9 din Directiva 90/270/CEE are ca obiectiv protejarea ochilor și a vederii lucrătorilor, în special dreptul acestora de a primi aparate de corecție speciale, specifice lucrului în cauză, dacă rezultatul testului prevăzut la alineatul (1) al acestui articol 9 sau cel al examenului prevăzut la alineatul (2) al articolului 9 menționat fac necesare aparatele respective. Ca urmare, Curtea a decis:

  • Prin „aparate de corecție” se înțelege nu doar ochelarii, ci și alte tipuri de aparate susceptibile să corecteze sau să prevină dificultățile vizuale;
  • Dificultățile vizuale care conduc la dreptul unui angajat de a beneficia de un aparat de corecție special nu trebuie să fi fost cauzate în mod necesar de lucrul la monitor;
  • Ochelarii nu trebuie să fie utilizați exclusiv la locul de muncă sau în exercitarea unor sarcini profesionale;
  • În legea națională se poate prevedea că lucrătorul poate alege fie să obțină direct de la angajatorul său un aparat de corecție special, fie să suporte el costul și să obțină apoi rambursarea de la angajator;
  • Un spor general la salariu, plătit în mod permanent pentru condiții grele de muncă, nu acoperă cheltuielile suportate de lucrătorul în cauză pentru o asemenea achiziție.

Reamintim că, în România, normele de securitate și sănătate în muncă sunt prevăzute în Legea nr. 319/2006 și HG nr. 1028/2006. Potrivit art. 288 din Tratatul de funcționare a UE, directivele sunt obligatorii pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale competența în ceea ce privește forma și mijloacele.

Fapte și Cifre VeDem Just

De 5 ani în slujba comunității

5

Ani de activitate și implicare civică

14400

Ore de voluntariat

195000

Beneficiari direcți

Continue Reading




Parteneri