Azi au apărut în spațiul public imagini în care elevi de la o școală din Bacău au pălmuit alți colegi de ai lor, i-au băgat cu capul în toaleta școlii și i-au pus să meargă în genunchi. Imaginile s-au propagat în spațiul public, fiind denumite scene de „bullying”. VeDem Just atrage atenția asupra unei confuzii foarte grave care se face de câțiva ani în România, ceea ce duce la reacții ineficiente pentru stoparea unor asemenea fapte. Ca urmare, VeDem Just aduce următoarele lămuriri:
Astfel, în categoria „bullying” intră acțiunile de violență psihologică asupra altui elev, care este umilit și batjocorit în fața altor elevi (de exemplu, se râde de cum e îmbrăcat, ce culoare are pielea, ce religie are sau orientare sexuală are; i se pun porecle; este acuzat de fapte imorale mincinoase; i se trimit mesaje răutăcioase, i se modifică pozele care sunt distribuite apoi publicului) – fapta de bullying este interzisă de Legea educației nr. 1/2011 și Ordinul MEN nr. 4343/2020. În caz de comitere a unei asemenea fapte, elevii și profesorii sunt obligați să anunțe conducerea școlii, apoi se va face o anchetă disciplinară de către comisia anti-bullying din școală și agresorul va fi sancționat de conducerea școlii, potrivit Statutului Elevului. Sancțiunile pot fi observație, mustrare, pierderea bursei, mutarea în altă clasă. Din păcate, începând cu toamna anului 2022 nu mai există sancțiunea exmatriculării. Nici Inspectoratul Școlar Județean, nici poliția nu au competențe de investigare a bullyingului.
Atunci când un elev este bătut (de exemplu, este lovit cu palma, i se pune piedică ori este împins și cade, este lovit cu piciorul ori cu un obiect contondent, este înțepat ori tăiat cu un obiect, este tras de păr, se aruncă cu obiecte în el) sau când i se provoacă o suferință fizică (de exemplu, i se pune în ceai o substanță care îi provoacă deranjament stomacal), fapta este mult mai gravă – nu bullying, ci „violență școlară”, interzisă de legislația noastră.
- Violența școlară este considerată „abuz fizic” de Legea nr. 272/2004 pentru protecția și promovarea drepturilor copilului. Abuzul fizic asupra unui minor poate fi anunțat de orice persoană către DGASPC din județ. Abuzul fizic asupra unui elev minor, petrecut la școală, trebuie anunțat de îndată de profesor la DGASPC din județ, la telefon 119 (conform HG nr. 49/2011). Această instituție, de protecția copilului, se va ocupa atât de victima minoră, cât și de agresorul minor (care poate fi lăsat în supravegherea specială a părinților sau luat într-un centru de plasament);
- În plus, în cazul în care agresorul a împlinit vârsta de 14 ani, abuzul fizic se numește infracțiunea de lovire sau alte violențe (art. 193 din Codul penal) care trebuie raportată de îndată către Poliție/Parchet de către profesor, sub sancțiunea urmăririi penale a profesorului pentru omisiunea sesizării (art. 267 Codul penal). Victima însăși poate anunța Poliția/Parchetul prin plângere sau aceste instituții se pot sesiza singure când află din orice altă sursă de cele întâmplate. Pentru infracțiunea comisă, minorul va fi sancționat penal de judecător cu stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică, iar în cele mai grave cazuri cu internarea într-un centru educativ sau chiar cu internarea într-un centru de detenție. Poliția și Justiția nu au competență pentru minorul agresor care are vârsta sub 14 ani!
Atât în caz de violență psihologică (bullying), cât și în caz de abuz fizic, victima poate să acționeze în judecată agresorul pentru obținerea unor sume consistente, indiferent ce vârstă are acesta. În concret, părinții victimei (împreună cu victima minoră, dacă are 14 ani împliniți) pot să cheme la Judecătorie părinții agresorului (împreună cu agresorul minor, dacă are 14 ani împliniți) pentru a fi obligați să plătească despăgubiri pentru suferința fizică și rușinea îndurată, numite daune morale (art. 1357, 1366 și 1372 din Codul Civil). Acestea pot fi cerute și de la părinții celor care au încurajat agresorul să comită fapta, precum și ai celor care au filmat agresiunea și au distribuit filmarea în spațiul public (art. 1369 din Codul Civil). Dacă părinții agresorului refuză să plătească suma ordonată de judecător, vor fi confiscate bunurile lor, scoase la vânzare prin licitație și banii obținuți se vor direcționa către victimă (art. 622 și următ. din Codul de proc. civilă).
