Avocatul Poporului, pe înţelesul tuturor

„Avocatul Poporului” nu este nici „avocat”, nici al „poporului”, cum în mod greşit lasă să se înţeleagă denumirea dată acestei instituţii

Istoric: La origini, instituţia se numea Ombudsman şi a apărut în Europa pentru a veghea la modul în care administraţia publică îşi îndeplineşte atribuţiile în raport cu cetăţenii.  

Reglementare: În România, instituţia este menţionată în art. 58-60 din Constituţie, este reglementată în Legea nr. 35/1997 şi funcţionează în baza unui Regulament din anul 2019.

Atribuţii - CE NU FACE:

  • nu este ales de cetăţeni;
  • nu oferă sfaturi juridice cetăţenilor, cum fac avocaţii:
  • nu reprezintă cetăţenii în procese judiciare şi nu intervine în procesele judiciare;
  • nu poate anula sau reface actele ilegale ale adminstraţiei;
  • nu poate cere socoteală magistraţilor cu privire la soluţionarea unor cauze.

Atribuţii - CE FACE:

  • primeşte petiţii de la cetăţeni în legătură cu respectarea drepturilor lor de către autorităţile publice administrative;
  • face vizite sau inspecţii în legătură cu respectarea drepturilor omului în instituţiile publice ori penitenciare;
  • când constată că cele reclamate de către un petent sunt reale, cere instituţiei administrației publice să îndrepte actul sau să îl retragă și să repare prejudiciile produse. Dacă refuză, poate doar sesiza şefii sau cere anularea actului în instanţă.  

Personal: Actuala instituţie are în componenţa sa 165 de persoane, din care:

  • Avocatul Poporului: echivalent cu funcţia de ministru. Este numit pe 5 ani de către Parlament, cu posibilitatea reînvestirii o dată. Nu primeşte ordine de la nimeni. Dă raportul cu privire la activitatea sa doar Parlamentului. Poate fi revocat din funcţie de Parlament pentru încălcarea Constituţiei şi legilor, fără ca cineva să poată invalida această hotărâre (decizia nr. 732/2012 CCR);
  • şase adjuncţi ai Avocatului Poporului, pe domenii de activitate: fiecare este echivalent cu funcţia de secretar de stat; numiţi pe 5 ani de birourile permanente ale Camerelor, la propunerea Avocatului Poporului. Unul dintre ei este Avocatul Copilului;
  • salariaţi: sunt asimilaţi cu funcţiile din Parlament; din anul 2014, cei cu studii juridice sunt asimilaţi cu magistraţii.

Are birouri teritoriale în 15 localităţi, care răspund de la două până la cinci judeţe unde oamenii pot depune petiţii sau merge în audienţe.

Competenţe noi:

  • În anul 2004 a primit competenţa de a ataca legile şi ordonanţele guvernului, direct la CCR (art. 15 alin. 1 lit h şi i din Legea nr. 35/1997);
  • în anul 2007 a primit competenţa de a ataca în contencios administrativ un act ilegal prin care a fost încălcat dreptul unei persoane, iar în acel proces persoana vătămată va fi reclamant (art. 1 alin. 3 din Legea nr. 554/2004);
  • în anul 2010 a primit competenţa de a introduce recurs în interesul legii pentru a cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești (art. 514 C.proc.civ).

Interes politic: Avocatul Poporului este singura instituţie care poate contesta direct la CCR legile, OG şi OUG, restul persoanelor/instituţiilor trebuind să deschidă un proces în cadrul căruia să invoce excepţia de neconstituţionalitate. De aici, interesul politic extrem de mare pentru această instituţie, în special cu privire la OUG-uri: imediat ce este publicată, OUG intră în vigoare şi produce efecte; de la data apariţiei sale până la data aprobării/respingerii în Parlament, doar Avocatul Poporului poate cere CCR să verifice constituţionalitatea OUG.

ICCJ: decizia CNSU privind carantinarea este nulă, nefiind publicată în M.Of.

În M.Of. din 15 iunie 2021 s-a publicat decizia ICCJ nr. 3479/2011 prin care se anulează Hotărârea CNSU nr. 9/2021 care stabileşte regulile de carantinare a persoanelor care vin în România din ţări cu risc epidemiologic ridicat.

Litigiul a pornit de la decizia de carantinare pentru o persoană venită din străinătate în România, luată în baza hotărârii CNSU emisă conform art. 11 din Legea nr 136/2020 cu privire la situaţiile de risc epidemiologic, dar care nu a fost publicată în Monitorul Oficial al Româiei. CNSU este o instituţie interministerială, după cum arată OUG nr. 21/2004, iar secretariatul tehnic îl asigură DSU prin IGSU.

ICCJ a decis, definitiv, următoarele:

  • DSU nu are calitate procesuală de a participa în acest proces;
  • CNSU este un organ interinstituţional, dar tot administrativ, precum instituţiile ce intră în componenţa sa;
  • Hotărârea CNSU nu are legătură cu starea de alertă dispusă ca urmare a pandemiei Covid19 impusă de Legea nr. 55/2020, ci cu riscul reprezentat de situaţia epidemiologică din alte state, la care face referire Legea nr. 136/2020;
  • conform art. 11 din Legea nr. 24/2000, actele normative ale instituţiilor centrale trebuie publicate în MOf, altfel se consideră că nu există.

Reamintim că legile, OG-urile şi OUG-urile se contestă în contenciosul constituţional, la Curtea Constituţională, conform Legii nr. 47/1992; decizia CCR se publică în M.Of. Celelalte acte care sunt normative (HG, Ordine miniştri, Hotărâri Consilliu local etc) pot fi contestate în contenciosul administrativ, în faţa instanţelor ordinare, conform Legii nr. 554/2004; când este vorba de o hotărâre judecătorească definitivă prin care se anulează un act administrativ cu caracter normativ, aceasta trebuie publicată în M.Of, respectiv în monitorul local.

În situaţia de faţă, dacă mai este de actualitate, hotărârea CNSU trebuie publicată în Monitorul Oficial pentru a produce efecte de acum încolo. Dispunerea carantinei în baza acestei hotărâri sau a altora asemănătoare, dar nepublicate, este nelegală.

Raportul Global Corupţie în UE 2021

Ieri a fost publicat Barometrul Global al Corupţiei pentru ţările din UE pe anul 2021, întocmit de Transparency International, cea mai mare mişcare anticorupţie la nivel mondial. Acest barometru măsoară percepţia şi experienţa cetăţenilor în legătură cu nivelul corupţiei şi al combaterii acesteia.

Datele medii la nivel UE arată astfel:

  • Încredere în instituţii: 48% dintre europeni au încredere în instituţii guvernamentale, 46% în instituţii locale, 56% în instituţii UE, 61% în justiţie, 77% în poliţie; 
  • Corupţia în instituţii: europenii cred că cei mai corupţi sunt parlamentarii (28%), miniştrii (23%), autorităţile centrale (22%), autorităţile locale (19%), judecătorii (14%), poliţia (11%).
  • Mită pentru servicii publice: 7% dintre europeni au oferit mită anul trecut; 7% au oferit servicii sexuale (sextorsion).
  • Anticorupţie: 64% dintre europeni cred că cetăţenii obişnuiţi pot lupta împotriva corupţiei şi 73% cred că este inacceptabilă corupţia la nivel guvernamental; 45% cred că cei corupţi nu vor fi pedepsiţi.

Cu privire la România, datele arată astfel:

  • Încredere în instituţii: 18% dintre români au încredere în instituţii guvernamentale, 46% în instituţii locale, 51% în instituţii UE, 42% în justiţie, 48% în poliţie; 
  • Corupţia în instituţii: românii cred că cei mai corupţi sunt parlamentarii (51%), funcţionarii publici la nivel central (40%), miniştrii (37%), autorităţile locale (33%), poliţia (24%), judecătorii (22%). 45% români cred că în ultimul an a crescut nivelul corupţiei şi 32% cred că e la fel ca anul trecut;
  • Mită pentru servicii publice: 20% dintre români au oferit mită anul trecut - cea mai mare rată din UE; 36% s-au folosit de legături personale pentru a-şi rezolva problemele; 13% au oferit servicii sexuale (sextorsion). Cei mai mulţi au dat mită la spitale (22%), şcoli (11%), servicii pentru documente identitate (9%), poliţie (7%), beneficii sociale (7%);
  • Anticorupţie: 66% cred că măsurile luate de Guvern împotriva corupţiei nu sunt bune, iar 49% dintre români cred că cei corupţi vor fi pedepsiţi. România este singurul membru al UE în care o slabă majoritate (53% dintre cetăţeni) ar accepta corupţia la nivel guvernamental. În restul ţărilor cetăţenii cred că ei înşişi pot opri corupţia.

Raportul poate fi citit AICI. Datele pe ţări sunt disponibile AICI.

Din 12 iunie: starea de alertă se prelungește

Începând cu data de 12 iunie, prin HG nr. 636/2021 s-a stabilit prelungirea stării de alertă pentru încă 30 de zile în contextul prevenirii infectării cu virusul Sars-CoV-2. 

Masca: se poartă obligatoriu în aer liber din zone aglomerate dacă se decide prin hotărâre a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; 

Concerte şi evenimente culturale: cu maxim 1.000 de persoane dacă toate sunt vaccinate împotriva Covid19 şi au trecut cel puţin 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare;

Fotbal EURO 2020: va avea loc în 28 iunie 2021 la o capacitate de maxim 50% a stadionului şi numai pentru persoanele vaccinate sau cele care prezintă un test (RT-PCR sau antigen) negativ; 

Botezuri, nunţi, festivități: în interior - cu maxim 50 de persoane; cu maxim 200 de persoane dacă se prezintă dovada vaccinării sau test negativ. La exterior - cu maxim 70 de persoane; la capacitate maximă dacă evenimentele se prezintă dovada vaccinării sau test negativ. Persoanele sub 16 ani nu sunt luate în calcul la numărare;

Spaţiile de cazare din staţiunile de la mare: pot fi ocupate 100% dacă toate persoanele cazate sunt vaccinate împotriva Covid19 şi au trecut cel puţin 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare; altfel, vor funcţiona la maxim 70%;

Competiţiile sportive: persoanele care participă trebuie să prezinte dovada vaccinării şi faptul că au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare sau se prezintă un test negativ;

Baruri, cluburi, discoteci: capacitate maximă de 50%, în intervalul orar 5:00-24:00, numai pentru persoanele vaccinate şi doar acolo unde incidenţa este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. În toate celelalte cazuri activitatea rămâne interzisă.

Restaurante, cafenele: la capacitate maximă dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva Covid19 şi au trecut cel puţin 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare; altfel, vor funcţiona la maxim 70%. 

Piscine interioare: sunt deschise şi pot funcţiona până la o capacitate maximă de 70% acolo unde incidenţa este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori;

Săli de fitness şi sport: la capacitate de 100% dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva Covid19 şi au trecut cel puţin 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare.

Președinte, Lucian Checheriță

Fapte și Cifre VeDem Just

De 5 ani în slujba comunității

5

Ani de activitate și implicare civică

14400

Ore de voluntariat

195000

Beneficiari direcți

Continue Reading




Parteneri