LEGE NOUĂ: Modificări codurile penale (I)

În luna iulie 2023, în decursul unei singure săptămâni, s-au publicat în Monitorul Oficial cinci legi prin care se modifică Codul penal, Codul de procedură penală şi alte legi cu dispoziţii penale.

Este vorba de Legea 200/2023 (pentru punerea în acord a Codului penal, a legii de protecţia martorilor şi a legii de executarea pedepselor cu 10 decizii ale CCR), Legea 201/2023 (pentru punerea în acord a Codului de procedură penală cu 38 de decizii ale CCR), Legea 213/2023 (cunoscută de public drept legea „Anastasia”), Legea 214/2023 (pentru punerea în acord a Codului penal cu o decizie a CCR şi a Codului de procedură penală şi a legii ANABI cu alte trei decizii ale CCR) și Legea 217/2023 (pentru sancționarea mai aspră a unor abuzuri sexuale).

Modificările aduse de primele patru legi se aplică deja şi vor fi prezentate mai jos. Modificările aduse de ultima lege se vor aplica de la data de 1 ianuarie 2024 şi vor fi prezentate separat.

I. Modificările aduse legislaţiei penale, în vigoare din luna iulie 2023:

– Prin „lege mai favorabilă” în penal se înțelege și decizia CCR prin care se dezincriminează o faptă;

– Comite infracțiunea de abuz în serviciu și neglijență în serviciu cel care încalcă fie o lege, OG sau OUG, fie un Decret al fostului Consiliu de stat sau un Decret-lege dat după Revoluție, fie un Regulament al UE:

– Comite infracțiune cel care conduce un tractor agricol sau forestier neînmatriculat, cu număr fals de înmatriculare, fără permis de conducere;

– Este infracțiune dacă, până la recoltarea mostrelor biologice, șoferul unui vehicul consumă alcool sau se droghează după ce a produs un accident soldat cu moartea sau rănirea cuiva;

– Şoferul care, circulând fără permis, băut depășind 0,8 g/l alcool pur în sânge sau  drogat, comite un accident de circulație soldat cu decesul victimei nu va putea beneficia de suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în caz de condamnare;

– Cel care este urmărit penal sau judecat pentru orice fel de infracțiune, va primi o reducere la jumătate a pedepsei legale dacă denunță și ajută la prinderea cuiva ce a comis o infracțiune gravă (pedepsită peste 10 ani închisoare sau de terorism, omor, trafic de droguri-persoane-arme, spălare banilor, falsificare de monede, corupție);

– De vizita intimă în penitenciar beneficiază nu numai cei condamnați definitiv, ci și cei arestați preventiv care au procesul în faza de judecată;

– Pentru sancționarea penală a unei persoane juridice nu se mai ține seama de cifra de afaceri, ci de venituri și active;

– Dacă în procedura de încheiere a acordului de recunoaștere a vinovăției inculpatul recunoaște acuzația, dar apoi nu se mai încheie acordul, declarația sa nu poate să fie folosită împotriva sa în lipsa unui acord expres în acest sens;

– bunurile sechestrate pot fi valorificate de ANABI și din dispoziția judecătorului de cameră preliminară.

II. Modificările aduse legislaţiei procesual penale, în vigoare din luna iulie 2023:

– are dreptul la despăgubiri nu doar cel arestat nelegal, ci și cel arestat și găsit ulterior nevinovat. Se aplică pentru toate situațiile ivite după data de 12 mai 2021;

– victima este întrebată de polițist/procuror dacă pretinde despăgubiri și de la cine le pretinde până la terminarea urmăririi penale;

– pentru încălcarea competenței materiale sau după calitate a organului de urmărire penală, se va restitui rechizitoriul; pentru încălcarea competenței materiale sau după calitate în timpul camerei preliminare, se va relua această procedură;

– când este recuzat procurorul în ședința de judecată, cererea este soluționată de judecător, nu de procurorul ierarhic superior;

– martorul poate veni la audiere însoțit de avocat. Drepturile și obligațiile matorului se aduc la cunoștință după depunerea jurământului/declarației solemne, nu înainte. Martorului trebuie să i se aducă la cunoștință dreptul de a tăcea și a nu se incrimina, dacă faptele relatate ar putea fi folosite împotriva sa și, ca urmare: dacă tace, poate fi avocat în acea cauză (nu mai este incompatibil); dacă acceptă să declare, nu poate fi folosită declarația împotriva sa; dacă minte în aceste condiții, nu comite infracțiunea de mărturie mincinoasă. Poate refuza să depună mărturie și concubinul suspectului/inculpatului, respectiv cel care se comportă ca un părinte sau cu un copil cu acesta, dacă au conviețuit sau conviețuiesc;

– dacă se face filajul sau interceptarea și înregistrarea convorbirilor unei persoane de către serviciile de informații și rezultă comiterea unor infracțiuni pedepsite de lege de la 5 ani închisoare în sus, pot fi folosite înregistrările dacă au fost dispuse și efectuate în mod legal. Legalitatea lor se pune în discuție în fața judecătorului care a primit cauza penală spre soluționare, care va trimite această chestiune la ICCJ pentru a fi lămurită;

– dacă se face filajul sau interceptarea unei persoane de către serviciile de informații, însă nu se ajunge la trimiterea în judecată, persoana vizată este informată în 10 zile, iar ea se poate plânge în 20 zile la ICCJ. După ce se încetează filarea sau interceptarea și înregistrarea unei persoane de către organele de poliție, trebuie informată de procuror în 10 zile și ea are la dispoziție 20 zile în care să ceară să citească, să asculte și să vadă aceste înregistrări; pentru anumite considerente, aceste etape pot fi amânate până la rezolvarea cauzei. Dacă persoanele în cauză nu au fost trimise în judecată, ele trebuie informate după rezolvarea cauzei de către procuror, au dreptul să se plângă de nelegalitatea supravegherii și, dacă au dreptate, judecătorul va dispune distrugerea datelor și înregistrărilor nelegale. Dacă măsurile fuseseră dispuse și executate nelegal, persoana are dreptul să ceară despăgubiri în termen de 6 luni stabilite în funcție de durata supravegherii și atingerea adusă vieții private. Aceste proceduri vizează toate supravegherile făcute începând cu data de 6 iulie 2017;

– cazurile de incompatibilitate pentru experți (cei care fac expertize) se aplică și pentru specialiști (cei care fac constatări);

– când controlul judiciar este dispus de către procuror, plângerea adresată judecătorului trebuie soluționată în termen de 5 zile;

– dacă trebuie să se prelungească arestarea preventivă, nu se mai poate cere acest lucru în ultimele 5 zile înainte de expirarea duratei arestării;

– încălcările de procedură sancționate cu nulitate relativă nu vor mai fi invocate doar de cei interesați, ci și de procuror și de judecător;

– în faza de cameră preliminară pot fi administrate orice probe, nu doar înscrisuri; la fel, în procedura de plângere soluționată de judecător împotriva soluției de clasare cu privire la inculpat;

– când rechizitoriul se bazează pe informații clasificate, pentru verificarea legalității lor judecătorul de cameră preliminară va cere declasificarea și accesul la ele pentru avocați. La fel, în cursul judecății dacă ar trebui administrate astfel de probe. Dacă, din cauza importanței acelor informații, nu se poate acorda acces avocaților, atunci ele nu vor fi folosite ca probe;

– când se schimbă încadrarea juridică în cursul judecății, inculpatul are dreptul să ceară amânarea și pentru a se pregăti pentru această discuție și, după schimbare, pentru a-și face apărarea pentru noua încadrare. Se aplică și pentru procedura de judecată accelerată;

– recursul în casație poate viza și soluțiile date în: procedura de judecată accelerată, respectiv infracțiunile urmăribile la plângerea prealabilă;

– în situația în care se descoperă fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea definitivă a cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii de achitare, partea civilă şi procurorul pot cere revizuirea hotărârii;

– când se audiază minorul, indiferent de vârstă, trebuie citat părintele și DGASPC;

– procedura de internare medicală și expertizare a persoanelor bănuite de comiterea unor infracțiuni este mai bine reglementată;

– poate cere întreruperea executării pedepsei cu închisoarea persoana care are un copil mai mic de un an, indiferent că este o femeie sau un bărbat.