codul penal Archives : VeDem Just

LEGE NOUĂ: Modificări codurile penale (III)

În luna iulie au fost publicate șase legi de modificare a codului penal și de procedură penală. Primele cinci sunt Legea 200/2023, Legea 201/2023, Legea 213/2023, Legea 214/2023 (toate patru sunt explicate AICI) și Legea 217/2023 (am explicat-o și criticat-o AICI). Cel de-al șaselea act normativ este Legea nr. 248/2023 care modifică Codul penal cu scopul de a întări protecția cetățeanului și autorităților.

Astfel, prevederile din Legea nr. 248 vizează anumite categorii de victime, comiterea faptei în public sau înarmarea agresorului:

cei care omoară sau tâlhăresc copii, bătrâni, bolnavi sau infirmi vor primi o pedeapsă ca pentru faptele de acest tip, dar calificate;
primește o pedeapsă majorată cu o treime cel care lovește sau bate: victima majoră de care trebuia să se ocupe (profesor, paznic, preot, doctor, asistent medical, îngrijitor) sau un copil; dacă fapta este comisă în public; dacă agresorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor. Reamintesc că dacă victima este un membru al familiei pedepsa indicată mai sus va fi majorată cu încă o pătrime!
pedeapsa cu închisoarea pentru încăierare de la 3 luni-1 an se majorează la 6 luni-3 ani;
primește o pedeapsă majorată cu o treime cel care hărțuiește un minor;
ultrajul și ultrajul judiciar nu vor mai putea fi sancționate cu amenda, ci doar cu închisoarea; victime ale ultrajului vor fi nu doar jandarmii, ci orice militar (din cadrul MApN, din cadrul MAI sau din cadrul serviciilor de informații);
tulburarea ordinii și liniștii publice cunoaște noi sancțiuni, în funcție de modalitatea de comitere: când e prin amenințare, pedeapsa este 3 luni-2 ani închisoare sau amendă (ca și până acum); când e prin violență asupra persoanelor și bunurilor, pedeapsa crește la 1-5 ani închisoare; în caz de violență, pedeapsa se majorează cu o treime dacă este comisă de o persoană care are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.

Exemple de fapte și pedepse:

dacă un minor este urmărit de un obsedat pe stradă, acesta din urmă va primi o pedeapsă de 4-8 luni închisoare;
dacă cineva dă mesaje sau apeluri minorului în mod repetat, producându-i o temere, pedeapsa va fi de 5 săptămâni – 4 luni închisoare);
dacă un profesor lovește un elev (major sau minor), un educator dintr-un centru de protecție lovește un copil/major de acolo, un doctor lovește un pacient, atunci riscă 4 luni – 2 ani și 8 luni închisoare; dacă îi produce o vănătaie sau o rană, atunci riscă 8 luni – 6 ani și 8 luni închisoare; dacă i-a produs o infirmitate, pedeapsa va fi 2 ani și 8 luni – 9 ani și 4 luni închisoare;
dacă agresorul este părintele copilului, acesta va primi 5 luni – 3 ani și 4 luni închisoare pentru lovire; 10 luni -8 ani și 4 luni închisoare pentru vănătăi sau răni; 3 ani și 4 luni – 11 ani și 6 luni închisoare pentru infirmitate;
cel care lovește un copil și îi fură telefonul mobil sau cel care amenință cu bătaia un copil și primește de la acesta o sumă de bani, va primi 3-10 ani închisoare;
cel care omoară un copil mic va primi detențiunea pe viață sau închisoare 15-25 ani.

LEGE NOUĂ: Modificări codurile penale (II)

UPDATE, 10.10.2023: Avocatul Poporului a sesizat CCR cu privire la neconstituţionalitatea unor prevederi din această lege, plecând de la argumentele VeDemJust.

Explicație prealabilă: Violul este azi actul sexual cu penetrare, neconsimțit de victimă. Agresiunea sexuală este actul sexual fără penetrare, neconsimțit de victimă. Actul sexual cu un minor este actul sexual cu penetrare, consimțit de victima cu vârsta sub 16 ani[1] și doar în anumite condiții de victima cu vârsta de 16-18 ani. Coruperea sexuală a unui minor este actul sexual fără penetrare, consimțit de victima care are sub 14 ani și doar în anumite condiții dacă are vârsta de 14-18 ani. Ultimele două fapte nu se pedepsesc dacă diferența de vârstă dintre cei doi implicați este mai mică de trei ani.

Această structură cât de cât logică este schimbată, pe alocuri fundamental, prin modificările aduse de Legea nr. 217/2023. Aceasta și-a propus o protecție mai mare a minorilor, astfel că vizează dispozițiile penale privind viața sexuală și cele procedural penale privind drepturile victimelor. Noile reglementări se vor aplica de la data de 1 ianuarie 2024. Încă este timp de modificat unele aspecte extrem de criticabile.

LEGE NOUĂ: Modificări codurile penale (I)

În luna iulie 2023, în decursul unei singure săptămâni, s-au publicat în Monitorul Oficial cinci legi prin care se modifică Codul penal, Codul de procedură penală şi alte legi cu dispoziţii penale.

Este vorba de Legea 200/2023 (pentru punerea în acord a Codului penal, a legii de protecţia martorilor şi a legii de executarea pedepselor cu 10 decizii ale CCR), Legea 201/2023 (pentru punerea în acord a Codului de procedură penală cu 38 de decizii ale CCR), Legea 213/2023 (cunoscută de public drept legea „Anastasia”), Legea 214/2023 (pentru punerea în acord a Codului penal cu o decizie a CCR şi a Codului de procedură penală şi a legii ANABI cu alte trei decizii ale CCR) și Legea 217/2023 (pentru sancționarea mai aspră a unor abuzuri sexuale).

Modificările aduse de primele patru legi se aplică deja şi vor fi prezentate mai jos. Modificările aduse de ultima lege se vor aplica de la data de 1 ianuarie 2024 şi vor fi prezentate separat.

Lege nouă: împăcarea la furt calificat nu mai oprește ancheta

Salut eliminarea din Codul penal a posibilității părților de a se împăca în cazul furtului calificat. Legea 274/2020 s-a publicat în această seară în Monitorul Oficial.

Noul Cod penal publicat în 2009 a prevăzut ca în cazul infracțiunilor de furt simplu, furt calificat și furt de folosință, victima să decidă dacă e cazul să înceapă sau să stopeze procesul penal și asta numai dacă autorul este membru de familie, tutelat sau găzduit de victimă, prin formularea, respectiv retragerea plângerii prealabile (art. 231).

Nici nu intrase în vigoare Codul penal, că prin legea de punere în aplicare a apărut o prevedere care permite împăcarea dintre autor și victimă pentru cele trei forme de furt, indiferent de eventuala legătură dintre cei doi (art. 231 alin. 2). Aceasta este forma valabilă și astăzi, doar că prin pct.2 din Legea nr. 274/2020 publicată azi în M.Of. nr. 1144 și care va intra în vigoare în data de 29.11.2020 se modifică aceste dispoziții: se permite în continuare împăcarea pentru furt simplu și furt de folosință, dar se exclude împăcarea pentru furtul calificat.

Lege nouă: modificări privind confiscarea extinsă

În data de 5 noiembrie 2020 a intrat în vigoare Legea nr. 228/2020 ce aduce modificări la Codul penal privind confiscarea extinsă.

În aprilie 2012, România introducea pentru prima dată în legislaţie instituţia numită „confiscarea extinsă”. Prin aceasta s-a urmărit să se confişte averea ilicită pe care o deţin persoanele condamnate pentru 17 tipuri de infracţiuni (trafic de droguri, de persoane, de organe; evaziune fiscală, spălare de bani; terrorism; pornografie; infracţiuni patrimoniale etc) sancţionabile de lege cu pedeapsă de la patru ani închisoare în sus. Deci, pe lângă confiscarea obişnuită a bunurilor dobândite prin comiterea infracţiunii, instanţele urmau de acum să confişte şi bunurile de acasă (aflate la condamnat sau

Violența domestică – modificări prezentate eronat: retragerea plângerii de către victimă va fi în continuare posibilă

Ştirea zilei este următoarea „Lege adoptată de deputați: Violenţa domestică poate fi anchetată şi în lipsa unei plângeri. Împăcarea părţilor nu mai închide dosarul”.

Presa citează pe cei care au promovat proiectul de lege votat ieri: “Dacă în ziua de astăzi o persoană supusă violenţei face plângere şi apoi îşi retrage plângerea, cel care este autorul violenţei domestice nu păţeşte nimic. În urma acestei modificări, lucrurile sunt foarte simple: odată ce o persoană depune plângere că este bătută, chiar dacă ulterior îşi va retrage plângerea, asta nu înseamnă că cel care face fapta va scăpa de această dată de pedeapsă”. “Reuşim să scoatem acest punct din Codul penal, care nu făcea nimic altceva decât lăsa o portiţă pentru cei care efectuau presiuni asupra victimei să-şi retragă plângerea”.

Membrii asociaţiei VeDem Just, jurişti şi cadre didactice, detestă violenţa domestică şi sunt pentru o politică de combatere aspră a acestui fenomen. Dar informaţiile răspândite despre efectele legii aprobate ieri nu sunt tocmai reale.

Astfel:

Lovirea şi vătămarea corporală au fost incriminate şi sub Codul penal din perioada comunistă (art. 180 şi art. 181): în cazul ambelor infracţiuni se prevedea că pentru a începe ancheta penală este nevoie de plângerea prealabilă a victimei, iar dacă ulterior aceasta se împacă cu autorul atunci dosarul se închide;