Prima zi de joi din luna noiembrie a fiecărui an a fost proclamată de către UNESCO, în 2019, drept Ziua Internațională împotriva Violenței și Bullying-ului la Școală, inclusiv Cyberbullying (International Day against Violence and Bullying at School including Cyberbullying). Astfel, se recunoaşte că violența școlară, sub toate formele sale, constituie o încălcare a drepturilor copiilor și adolescenților la educație, la sănătate și bunăstare.
Potrivit Legii nr. 198/2023, în şcoală sunt interzise violența verbală, fizică, psihologică (numită „bullying”), emoțională, sexuală, socială, culturală, cibernetică. Regulamentul fiecărei şcoli prevede procedura de sesizare a suspiciunilor și faptelor de violență şcolară. Conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze cazurile de violență asupra copilului la numărul național 119. În fiecare şcoală funcţionează Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, conform ROFUIP aprobat în anul 2022, care vor aplica Procedura privind managementul cazurilor de violenţă şcolară, aprobată prin Ordinul MEd 6235/2023.
Sunt abateri disciplinare pentru elev: să aibă comportamente jignitoare, indecente, de intimidare, de discriminare și să manifeste violență în limbaj și în comportament față de colegi și față de personalul unității de învățământ; să provoace, să instige și să participe la acte de violență – ele sunt interzise de Legea învăţământului şi de Statutul Elevului aprobat în anul 2016. Pentru astfel de fapte comise în perimetrul unității de învățământ, în cadrul activităților extrașcolare sau în cadrul activităților desfășurate în mediul online, elevii pot fi sancţionaţi disciplinar: a) observație individuală ; b) mustrare scrisă; c) retragerea temporară sau pe durata întregului an școlar a burselor de care beneficiază elevul; d) mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași unitate de învățământ; e) suspendarea elevului pe o durată limitată de timp; f) preavizul de exmatriculare; g) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în aceeași unitate de învățământ; h) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în altă unitate de învățământ; i) exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învățământul postliceal. Orice persoană poate sesiza conducerea şcolii cu privire la un astfel de caz.
Sunt abateri disciplinare pentru profesor: faptele de violență fizică și/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor, orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/ elevilor. Pentru astfel de fapte profesorii pot fi astfel sancţionaţi: a) avertisment scris; b) reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni; c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obținerea gradației de merit, pentru ocuparea unei funcții de conducere, de îndrumare și de control ori a unei funcții didactice superioare; d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare și desfășurare a examenelor naționale; e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unității de învățământ.
Pionier în domeniul cercetării asupra bullyingului este psihologul suedezo-norvegian Dan Olweus (1931-2020), care a definit acest fenomen drept „comportament agresiv nedorit care se repetă în timp și implică un dezechilibru de putere sau putere”. Azi, se recunoaşte că există bullying faţă-în-faţă şi cyberbullying, care au următoarele caracteristici:
- implică un dezechilibru de putere care apare într-o anumită rețea de relații școlare și comunitare şi care este activat sau inhibat de contextul social și instituțional al școlilor și de sistemul educațional;
- sunt fenomene relaționale care apar în cadrul unei rețele de oameni;
- implică adesea absența unor răspunsuri eficiente sau pozitive și grijă față de victimă din partea colegilor și/sau adulților;
- cauzează adesea daune emoționale, sociale și/sau fizice;
- repetarea nu este legată doar de numărul de incidente, ci şi de efectul asupra victimei care se poate teme că un eveniment unic ar putea fi repetat sau redistribuit online;
- nu toți agresorii acționează intenționat. Uneori elevii implicați în agresiune fac asta mai degrabă ca urmare a dinamicii grupului decât pentru că vor să facă rău elevului victimă.
România se situează pe locul 3 în Europa în ceea ce privește bullying-ul: 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi; 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi; 1 din 4 copii este umilit în fața colegilor.
Bullying-ul a fost reglementat în legislaţia educaţiei prin Legea nr. 221/2019 ş Normele metodologice din anul 2020. Azi, bullying-ul este definit la pct. 63 din anexa la Legea nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar, respectiv pct 68 din anexa la Legea nr. 199/2023 a învăţământului universitar, drept o formă de violenţă psihologică ce constă în „acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane, și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, comportamente ce se desfășoară în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale”. De reţinut: „Sunt excluse termenului de violență psihologică – bullying: relațiile violente dintre adulți și copii și relațiile violente între adulți, în cadrul unității de învățământ”.
Comite infracţiunea de purtare abuzivă prev. de art. 296 Cod penal profesorul care jigneşte un elev – el riscă închisoare 1-6 luni sau amendă penală; care ameninţă un elev – riscă închisoare de la 4 luni la 1 an şi 4 luni sau amendă penală; care loveşte un elev – riscă închisoare de la 4 luni la 2 ani şi 8 luni (dacă victima este elev minor, profesorul riscă de la 5 luni şi 10 zile la 3 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare) sau amendă penală; care răneşte un elev – riscă închisoare de la 8 luni la 6 ani şi 8 luni (dacă victima este elev minor, profesorul riscă de la 10 luni şi 20 zile la 8 ani, 10 luni şi 20 zile închisoare) sau amendă penală. El va fi obligat la plata de daune morale la cererea victimei.
Comite un delict civil elevul care jigneşte în off-line sau în online un elev sau un adult – el va fi obligat la plata de daune morale la cererea victimei, care se adresează Judecătoriei; taxa de timbru este 100 lei, indiferent de suma pretinsă.
Elevul care are 14 ani împliniţi şi ameninţă, loveşte ori şantajează comite infracţiunile de ameninţare (art. 206 C.pen), de lovire sau alte violenţe (art. 193 C.pen.) sau de şantaj (art. 207 C.pen) şi va primi una din cele 6 măsuri educative date de judecător prev de art. 115 Codul penal. Dacă elevul este major, el riscă: închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă pentru amenintare, închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă pentru lovire, închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă pentru rănire, închisoarea de la unu la 7 ani pentru şantaj.
Atunci când victima este un major, procedura contra agresorului începe numai dacă ea face plângere prealabil la parchet pentru ameninţare sau lovire; în cazul şantajului, precum şi atunci când victima este un minor, procedura contra agresorului începe fie dacă victima sau un martor anunţă Parchetul, fie dacă poliţia sau parchetul se autosesisează. În toate cazurile, agresorul va fi obligat la plata de daune morale la cererea victimei, acordate de instanţa penală.
Pagină dedicată: AICI. Site dedicat: AICI. Recomandări UNESCO: AICI. Recomandări UNICEF: Şcoala fără bullying.
