Prima zi de joi din luna noiembrie a fiecărui an a fost proclamată de către UNESCO, în 2019, drept Ziua Internațională împotriva Violenței și Bullying-ului la Școală, inclusiv Cyberbullying (International Day against Violence and Bullying at School including Cyberbullying). Astfel, se recunoaşte că violența școlară, sub toate formele sale, constituie o încălcare a drepturilor copiilor și adolescenților la educație, la sănătate și bunăstare.
Ziua de 5 octombrie a fost desemnată prin Rezoluția nr. 27/C/INF.7 a UNESCO din 1993 drept „Ziua Mondială a Profesorilor” (International/World Teachers’ Day) . Se subliniază, astfel, importanța și rolul jucat de cadrele didactice în întreaga lume, dar și responsabilitatea pe care o poartă pentru educarea generațiilor viitoare.
Această zi aminteşte că la data de 5 octombrie 1966 a fost adoptată „Recomandarea UNESCO/OIM privind statutul profesorilor” care stabilește criterii de referință cu privire la drepturile și responsabilitățile cadrelor didactice, precum și standarde pentru formarea inițială și cea continuă, recrutare, angajare și condiții de predare și învățare. Pentru profesorii din învățământul superior există o recomandare distinctă, adoptată în anul 1997.
În România, statutul personalului didactic este reglementat în dispoziţiile art. 162-229 din Legea nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar, respectiv ale art. 198-219 din Legea nr. 199/2023 a învăţământului superior. Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar a fost aprobat prin Ordinul nr. 4831/2018 a ministrului educaţiei, iar Codul de etică şi deontologie profesională universitară este aprobat de către Senatul fiecărei universităţi.
5 octombrie a fost desemnată în România drept Ziua mondială a profesorului, prin HG nr. 680/1994, deşi Guvernul unei ţări nu are abilitatea de a desemna o zi mondială. Nu se confundă cu Ziua Internaţională a Educaţiei, stabilită de ONU pentru data de 24 ianuarie. Pe 5 iunie este Ziua Învăţătorului.
Prin dispoziţiile art. 27 alin. (4) din Contractul colectiv de muncă pentru învăţământul preuniversitar se stabileşte că 5 iunie şi 5 octombrie sunt zile nelucrătoare pentru profesori.
Pagina dedicată: AICI; #WorldTeachersDay, #teachersday
Pentru a fi la curent cu zilele naţionale şi internaţionale, descărcaţi-vă în telefonul mobil aplicaţia gratuită „lege-n-Dar. Gândeşte legal” de la asociaţia VeDemJust.
Începând din acest an, la data de 17 noiembrie se sărbătorește în țara noastră „Ziua Educației Juridice” pentru a se conștientiza faptul că fiecare avem nevoie de cunoștințe legale. Se onorează, astfel, efortul săptămânal al cadrelor didactice care au decis să predea formal opționalul de educație juridică la inițiativa VeDem Just, precum și al specialiștilor în drept care participă la întâlniri non-formale din școli pe teme de legislație și justiție în cadrul proiectelor.
Ziua a fost aleasă pentru a aminti că la data de 17 noiembrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 273/2021. Aceasta a modificat Legea educației, impunând ca, printre competențele-cheie ce se vor dobândi de către elevii din învățământul primar și cel gimnazial să fie și cele juridice. Legea încă nu a fost implementată, astfel că proiectele se derulează prin intermediul unor inițiative neguvernamentale.
Promotorul educației juridice în România este de șapte ani asociația Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just). Cele mai cunoscute proiecte ale sale în acest domeniu sunt:
Activități la clasă cu oamenii legii: întâlniri fizice sau online cu profesioniști ai dreptului pentru a explica responsabilitățile tinerilor pe înțelesul lor. Modelul a fost preluat de alte organizații pe care le felicităm!
Proiectul „Profu` de juridică”: instruirea anuală a peste 100 de cadre didactice pentru a preda formal opționalul de educație juridică, conceperea programei școlare, oferirea suportului de curs, administrarea platformei de comunicare a tuturor profesorilor de juridică din țară. Mulțumim tuturor pentru cunoștințele transmise tinerilor.
Ghidul „Elevul și Legea”: tipărirea pe bază de donație a peste 7000 de exemplare din ghidul scris special pentru tineri și distribuit gratuit elevilor ce studiază opționalul;
Aplicația pentru mobil „Lege-n-Dar”: gestionarea unei aplicații complexe de informare juridică pentru tineri;
Tabăra „Legal Academy”: organizată anual și gratuit pentru adolescenții care devin ambasadori ai educației juridice;
Proiectul „Școala de Libertate”: dezvoltarea unor materiale resursă pe teme legale, de interes pentru elevi și profesori.
Conform evidențelor VeDem Just, comunicăm public că în acest an opționalul de educație juridică se studiază în 144 de unități școlare din 36 județe, de la clasa a V-a până la a XII-a, unde este predată de 143 de profesori pentru 6984 de elevi, după programa și suportul de curs alcătuit de asociație.
Această zi a fost declarată la data de 13 martie 2022 de către adunarea generală a asociației Voci pentru Democrație și Justiție din România (VeDem Just).În acest prim an, celebrarea se va face prin zeci de filmulețe și fotografii postate de elevi și profesori pe conturile de social media ale proiectului: Facebook – AICI; Instagram – AICI; Twitter – AICI; YouTube – AICI sub #educatiejuridica; #ziuaeducatieijuridice; #legalliteracyday.
Ziua de 15 noiembrie a fost declarată prin Legea nr. 215/2021 drept „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987”.
În anii `80 în magazine nu era mâncare, produsele de bază se cumpărau în cantități limitate (pe bază de cartelă), nu era căldură, apa caldă era doar două ore pe zi, lumina se întrerupea cel puțin câte o oră, în fiecare seară. Benzina se găsea greu, iar cei ce aveau mașina puteau circula duminica alternativ: cei cu numere de înmatriculare pare, apoi cei cu numere impare. Oamenii erau obligați să participe la demonstrații de susținere a regimului și a dictatorului. Elevii, studenții și militarii erau puși să adune recoltele de pe câmp („practică agricolă”). Membrii din conducerea Partidului Comunist nu erau atinși de aceste situații.
Pe data de 14 noiembrie 1987, muncitorii de la Fabrica de autocamioane „Steagul Roșu” din Brașov au primit doar jumătate din salariul cuvenit. Ei au oprit lucrul peste noapte și, împreună cu cei din schimbul de a doua zi, s-au îndreptat către sediul conducerii județene a Partidului Comunist Român. Lor li s-au alăturat pe traseu muncitorii de la uzinele „Tractorul” și „Hidromecanica”, precum și foarte mulți cetățeni. Au fost scandate lozinci împotriva partidului și conducătorilor săi. Manifestația a escaladat în violențe și distrugeri.
Au intervenit trupele de securitate, miliție și armată care au înăbușit revolta. 300 de brașoveni au fost anchetați și condamnați, unii au fost arestați, iar alții mutați forțat în alte județe și puși sub supraveghere permanentă (dosarul „Acțiunea 1511”). În timpul anchetelor au fost loviți în cap, la ficat, rinichi, testicule, stomac; cu pumnii și picioarele, cu scaune, cu bâte, cu baston de cauciuc, li s-au strivit degetele la uşă, li s-a smuls părul, au fost înfăşuraţi în cearşafuri ude şi bătuţi, au fost ţinuţi în pielea goală în frig.
Brașovenii din 1987 au demonstrat că oamenii se pot opune spontan comuniștilor. Astfel, a fost pregătit terenul pentru Revoluția din decembrie 1989, în urma căreia regimul comunist din România a fost schimbat cu cel democratic.
Modalitățile de exercitare a recunoștinței față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 sunt arătate în Legea nr. 341/2004.
Prin Legea nr. 189/2021 s-a decis ca ziua de 10 mai să fie sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională, lucrătoare.
Pe 26 martie este Ziua Serviciului Român de Informații. Se amintește, astfel că imediat după Revoluția Română din decembrie 1989, prin Decretul Consiliului Provizoriu de Uniune Națională din 26 martie 1990 a fost înființat Serviciul Român de Informații. Azi, SRI este organizat și funcționează conform Legii nr. 14/1992.
Ziua Mondială a Asistenței Sociale (World Social Work Day) este sărbătorită în a treia marți din luna martie și e promovată de The International Federation of Social Workers. Este ziua în care asistenții sociali din întreaga lume se unesc pentru a promova un mesaj comun.
Prin Rezoluția A/Res/75/274 adoptată în 2021 de către AG a ONU, data de 10 martie a fost proclamată drept Ziua Internațională a Judecătoarelor (International Day of Women Judges). Scopul acestei zile este de a celebra femeile judecător și a inspira fetele și tinerele să se orienteze spre profesia de judecător, un domeniu rezervat în mod tradițional bărbaților.
În 1990, rețeaua Victim Support Europe (VSE) a declarat 22 februarie „Ziua Europeană a Victimelor Criminalității” (European Day for Victims of Crime).
Rețeaua VSE reunește 58 de organizații din 30 de state europene. Această zi marchează comemorarea tuturor celor care au căzut pradă infractorilor: copii și adulți, femei și bărbați, săraci și bogați, cetățeni europeni sau turiști. În fiecare an, aprox. 15% dintre europeni sunt victimele unei infracțiuni serioase; 35% dintre femei au suferit violență fizică și/sau sexuală.
În țara noastră, avem o lege generală, Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor. Pentru anumite infracțiuni există legi speciale care detaliază prevenirea acestora și drepturile victimelor: Legea nr. 678/2001 privind traficul de persoane și Legea nr. 217/2003 privind violența domestică.
Pentru drepturilor victimelor în România accesați pagina specială Ministerului Justiției, iar în UE accesați pagina e-justice sau victim-support; #EUVictimsRights
Valentin din Terni este un martir din sec. III declarat sfânt de către creștinii romano-catolici. A fost executat de romani pentru că ar fi cununat religios mai multe perechi de îndrăgostiți, deși acest lucru era interzis de împărat. În zilele noastre este considerat protectorul îndrăgostiților. Se celebrează pe 14 februarie.
2349929 Poland. 01/01/1945 Children behind the wire in the Auschwitz concentration camp. Fishman/RIA Novosti
„Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului” (International Day of Commemoration in memory of the victims of the Holocaust) a fost stabilită prin Rezoluția A/RES/60/7 din 2005 de către AG a ONU. Rezoluția respinge negarea Holocaustului și încurajează țările să dezvolte programe educaționale despre ororile genocidului. De asemenea, condamnă intoleranța religioasă, incitarea, hărțuirea sau violența bazată pe originea etnică sau credința religioasă.
Prin Rezoluţia A/RES/73/25 adoptată de Adunarea Generală a ONU în anul 2018, ziua de 24 ianuarie a fost proclamată „Ziua Internaţională a Educaţiei” (International Day of Education).
24 ianuarie a fost denumită „Ziua Unirii Principatelor Române” și declarată zi de sărbătoare națională prin Legea nr. 171/2014. Ulterior, prin Legea nr. 176/2016 s-a modificat Codul Muncii și 24 ianuarie s-a declarat zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Se marchează, astfel, faptul că la data de 24 ianuarie 1859 A.I.Cuza a fost ales domnitor și în Țara Românească (Valahia), după ce la 5 ianuarie fusese ales domn în Moldova. Astfel, cele două principate române ajung să fie conduse de același domn, fiind înfăptuită în fapt o unire a acestora – este ceea ce azi numim „mica unire”, pentru a o deosebi de „marea unire” ce avut loc în anul 1918.
Prin Legea nr. 198/2011, 21 decembrie a fost declarată Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România. Inițiativa a aparţinut Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, la care s-au alăturat 43 de asociații și personalități prestigioase (Mihai Şora, Sorin Ilieşiu, Vladimir Tismăneanu, Sorin Alexandrescu, Mircea Cărtărescu).
De Ziua Minorităților Naționale – sărbătoare națională declarată pe data de 18 decembrie, prin Legea nr. 247/2017 – asociația VeDem Just lansează manualul de educație juridică, scris de Cristi Danileț, în limba rromani, dialectul carpatic (central). Traducerea și glosarul legislativ au fost asigurate de tânărul Daniel-Samuel Petrilă, coordonator al revistei de cultură și atitudine „Rromano Vak”.
Prin Rezoluția nr. 423 (V) din 1950, Adinarea Generală a ONU a declarat 10 decembrie drept „Ziua Internațională a Drepturilor Omului” (Human Rights Day) pentru a aminti că la data de 10 decembrie 1948, la Paris, AG a ONU a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, prin Rezoluţia 217 A (III) și pentru a crește eforturile în acest domeniu al progresului uman.
În anul 2003, prin Rezoluția 58/4, AG a ONU a desemnat data de 9 decembrie drept „Ziua Internațională Anticorupție” (International Anti-Corruption Day), pentru a crește gradul de conștientizare a corupției și a sublinia rolul Convenției de la Merida în prevenirea și combaterea sa.
La mulți ani țării noastre, România! La mulți ani tuturor românilor!
Anual, la 1 decembrie, este sărbătorită „Ziua Națională a României”. La art. 12 din Constituția României adoptată în anul 1991 se prevede că Ziua Națională a României este la 1 Decembrie. Se amintește, astfel, de Marea Adunare de la Alba Iulia din anul 1918.
În anul 1918 a avut lor Marea Unire, alcătuită din trei acte distincte când s-au unit cu Regatul României (format din Moldova și Țara Românească, unite sub Cuza la 1859): Basarabia la data de 27 martie, Bucovina la data de 28 noiembrie, respectiv Ardealul la 1 decembrie.
La data 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, s-au adunat 1228 delegați aleși și delegați de drept din Ardeal. De asemenea, au venit români de peste Carpați. În total au participat peste 100.000 de persoane. Aici s-a adoptat o rezoluție alcătuită de Vasile Goldiș care consfințea unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naționalităților și a religiilor, și crearea unui singur stat național. Ea a fost citită mulțimii de către episcopul greco-catolic Iuliu Hossu din Cluj. Ulterior, în Regat, se aprobă actul unirii de Consiliul de Miniștri prin Decretul-Lege nr. 3631/1918. și de Regele Ferdinand prin Legea din 11 dec.1918.
Alba Iulia fusese aleasă de către Consiliul Național Român Central, care avea sediul la Arad, din două motive: cetatea a fost capitala aleasă de Mihai Viteazul în perioada cât a durat Unirea celor trei principate (Muntenia, Moldova și Transilvania); în 1784, aici fuseseră trași pe roată Horea și Cloșca, în urma condamnării lor.
Ziua Națională a României:
10 mai, între anii 1866 și 1947, cu o triplă semnificație: începutul domniei lui Carol I, Independența de stat și încoronarea primului rege al țării;
23 august, între anii 1948 și 1989: pentru a marca momentul în care la 1944 s-a renunțat la alianța cu nemții pentru a lupta alături de puterile aliate;
1 decembrie, începând cu anul 1990: proclamată prin Legea nr. 10/1990.
Ziua Internațională de Eliminare a Violenței împotriva Femeilor (International Day for the Elimination of Violence against Women) a fost stabilită în 1999 prin Rezoluția 54/134 adoptată de către AG a ONU, cu scopul de a preveni și elimina violența împotriva femeilor și fetelor din întreaga lume.
Pe 20 noiembrie se sărbătorește în fiecare an Ziua Mondială a (Drepturilor) Copiilor – World Chidrens Day – , marcând data adoptării la nivel ONU a Declarației și, apoi, a Convenției privind drepturilor acestora.