21 februarie a fost proclamată ca Ziua Internațională a Limbii Materne (International Mother Language Day) de către UNESCO prin Rezoluția nr. 35 din 1999 și recunoscută apoi de AG a ONU prin Rezoluția 56/262 din anul 2002. Scopul său este acela de a promova diversitatea lingvistică, culturală și multilingvistică.
Limba maternă este prima limbă învățată de o persoană, în familie. S-a ales această zi internațională în legătură cu evenimentul din data de 21.02.1952 când mai mulți studenți care demonstrau în Dhaka, din Bangladeshul de azi, pentru a li se recunoaște limba bengaleza ca limbă oficială și nu limba urdu, au fost uciși de poliție. Începând cu anul 1950, în întreaga lume au dispărut peste 200 de limbi și alte 500 de limbi sunt în pericol de dispariție.
În România, limba română este limbă maternă pentru 90% din populație; sunt limbi minoritare importante: maghiara, romani, ucraineana, germana și turca. Prin legea nr. 27/2020 limba semnelor române a fost recunoscută ca limbă maternă pentru persoanele cu deficiențe de auz.
În Justiție: potrivit art. 128 din Constituția României, desfășurarea procesului și întocmirea actelor oficiale se fac în limba română. Potrivit art. 18 din C.proc.civ și art. 12 din C.proc.pen, minoritățile au dreptul să se adreseze în limba maternă, asigurându-se în mod gratuit un interpret și să primească la cerere orice act din dosare tradus în limba maternă.
În Administrație: potrivit Codului administrativ, în localitățile/județele unde ponderea minorităților este peste 20%, există obligația de a se asigura folosirea limbii lor în raport cu statul; sub 20% există doar posibilitatea de a se decide acest lucru. La ședințele consiliului local, se poate folosi limba minorității și se asigură traducerea în limba română. Hotărârile normative se publică și în limbile acestor minorități. Minoritățile din localitățile cu pondere peste 20% pot trimite scrisori către autorități în limba lor și vor primi răspuns și în limba lor, și în limba română; actele oficiale se întocmesc doar în limba română. În aceleași localități, denumirile localităților și ale instituțiilor publice se afișează și în limba minorităților – acestea sunt redate în Normele aprobate prin HG nr. 1206/2001.
Stare civilă: Persoanele care aparțin minorităților naționale pot solicita celebrarea căsătoriei în limba lor maternă, condiția fiind ca ofițerul de stare civilă sau cel care oficiază căsătoria să cunoască această limbă (art. 227 alin. 3 din Codul civil).
Pentru minori: Conform art. 32 din Legea 272/2004, copilul aparținând minorităților naționale are dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alți membri ai comunității din care face parte și are dreptul să se exprime în limba maternă în procedurile care îl privesc.
Pagini dedicate: ONU și UNESCO; #motherlanguageday. Perioada 2022-2032 este declarată Decada Limbilor Indigene.
jurist, Gianina Clop
