21 febr – Ziua internațională a limbii materne

A fost proclamată de UNESCO în 1999 și declarată zi internațională de Adunarea Generală a ONU în anul 2002. Se dorește promovarea diversității lingvistice, culturale și multilingvistice. Începând cu anul 1950, în întreaga lume au dispărut peste 200 de limbi și alte 500 de limbi sunt în pericol de dispariție.

Limba maternă este prima limbă învățată de o persoană, în familie. S-a ales această zi internațională în legătură cu evenimentul din data de 21.02.1952. Atunci, mai mulți studenți care demonstrau în Dhaka, din Bangladeshul de azi, pentru a li se recunoaște limba bengaleza ca limbă oficială și nu limba urdu, au fost uciși de poliție.

În România, limba română este limbă maternă pentru 90% din populație; sunt limbi minoritare importante: maghiară, romani, ucraineană, germană și turcă. Prin legea nr. 27/2020 s-a declarat ca limbă maternă limba semnelor române pentru persoanele cu deficiențe de auz.

În Justiție: potrivit art. 128 din Constituția României, desfășurarea procesului și întocmirea actelor oficiale se fac în limba română.  Potrivit art. 18 din C.proc.civ și art. 12 din  C.proc.pen, minoritățile au dreptul să se adreseze în limba maternă, asigurându-se în mod gratuit un interpret și să primească la cerere orice act din dosare tradus în limba maternă.

În Administrație: potrivit Codului administrativ, în localitățile/județele unde ponderea minorităților este peste 20%, există obligația de a se asigura folosirea limbii lor în raport cu statul; sub 20% există doar posibilitatea de a se decide acest lucru. La ședințele consiliului local, se poate folosi limba minorității și se asigură traducerea în limba română. Hotărârile normative se publică și în limbile acestor minorități. Minoritățile peste 20% pot trimite scrisori către autorități în limba lor și vor primi răspuns și în limba lor, și în limba română. Actele oficiale se întocmesc doar în limba română. Denumirile localităților cu minoritari peste 20% și ale instituțiilor publice se afișează și în limba minorităților – acestea sunt redate în HG nr. 1206/2001.

Stare civilă: Persoanele care aparțin minorităților naționale pot solicita celebrarea căsătoriei în limba lor maternă, cu condiția ca ofițerul de stare civilă sau cel care oficiază căsătoria să cunoască această limbă (art. 227 alin. 3 din Codul civil).

Pentru minori: Conform art. 32 din Legea 272/2004, copilul aparținând minorităților naționale are dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alți membri ai comunității din care face parte și are dreptul să se exprime în limba maternă în procedurile care îl privesc.

Site dedicat: AICI.

Perioada 2022-2032 este declarată Decada Limbilor Indigene.

jurist, Gianina Clop

Urmărește-ne:
0