CtEDO condamnă România: arborare steaguri minorități

Pe data de 27 aprilie 2021, România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Tokes c. România (dosarele nr. 15976/16 și 50461/17), pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare în cazul unui cetățean român care a arborat steagurile Ținutului Secuiesc și Regiunii Partium pe balconul biroului său de parlamentar european. 

Stare de fapt: În anul 2014, un cetățean român aparținând minorității maghiar a arborat, pe balconul biroului său de europarlamentar din Oradea, steagul Ținutului secuiesc. În 2015 el a adăugat pe balcon și steagul Regiunii Partium. Primăria l-a amendat de fiecare dată pentru nerespectarea regulilor privind publicitatea. El a contestat ambele sancțiuni, dar instanțele bihorene nu i-au dat dreptate.

Situaţia de drept:  Art. 3 din Legea nr. 185/2013 definește „steag publicitar”: o  piesă de stofă, pânză sau material plastic atașată la un suport lance, catarg sau stâlp, purtând culori, embleme, simboluri sau mesaje publicitare.

Hotărârea: Sesizată de către cel amendat, CtEDO a decis că România a încălcat dispozițiile art. 10 din CEDO, pe motiv că instanțele naționale nu au justificat în mod temeinic încălcarea dreptului reclamantului la libertatea de exprimare.  Instanțele românești și-au concentrat analiza exclusiv asupra aprecierii conform cărora steagurile în cauză erau asemănătoare cu o formă de publicitate menită să evidențieze activitățile reclamantului și destinația clădirii care găzduia biroul său. Ele însă nu au explicat motivele respingerii afirmațiilor reclamantului potrivit căreia steagurile menționate nu erau destinate să promoveze activitățile sale, ci că acestea erau doar o formă de manifestare a propriei sale identități. 

Motive: Trebuie făcută distincție între publicitatea comercială și cea menită să contribuie la o dezbatere publică cu privire la o chestiune de interes general sau chiar publicitate politică. La acea vreme, reclamantul reprezenta Ungaria, și nu România, în Parlamentul European: deci, el se afla acolo ca membru într-un partid maghiar și reprezenta pe scena politică majoritatea maghiarilor din Ungaria, nicidecum minoritatea maghiară din România. Aceste elemente fac ca în cazul de față arborarea steagurilor să aibă legătură mai degrabă cu discursul politic, decât cu cel publicitar.

Guvernul a susținut că arborarea steagurilor nu era interzisă în sine, ci trebuia făcută în conformitate cu prevederile legale și după obținerea unei autorizații de publicitate temporară. A mai arătat că scopul sancționării a fost protejarea securității publice, prezentând elemente de istorie a regiunii. CtEDO a constatat că instanțele naționale nu au menționat niciun element referitor la problemele de securitate publică generate de arborarea steagurilor. Mai mult, steagul teritoriului Partium a fost afișat alături de alte steaguri, dar instanțele naționale nu au explicat de ce numai pentru primul s-a cerut o autorizație pentru publicitate.

Legislație: Arborarea drapelului României este reglementată în Legea nr. 75/1994. Data de 26 iunie este declarată Ziua drapelului național prin Legea nr. 96/1998

Urmărește-ne:
0