15 nov – Revolta Anticomunistă Brașov

rotalianul.com

Ziua de 15 noiembrie a fost declarată prin Legea nr. 215/2021 drept „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987”.

În anii `80 în magazine nu era mâncare, produsele de bază se cumpărau în cantități limitate (pe bază de cartelă), nu era căldură, apa caldă era doar două ore pe zi, lumina se întrerupea cel puțin câte o oră, în fiecare seară. Benzina se găsea greu, iar cei ce aveau mașina puteau circula duminica alternativ: cei cu numere de înmatriculare pare, apoi cei cu numere impare. Oamenii erau obligați să participe la demonstrații de susținere a regimului și a dictatorului. Elevii, studenții și militarii erau puși să adune recoltele de pe câmp („practică agricolă”). Membrii din conducerea Partidului Comunist nu erau atinși de aceste situații.

Pe data de 14 noiembrie 1987, muncitorii de la Fabrica de autocamioane „Steagul Roșu” din Brașov au primit doar jumătate din salariul cuvenit. Ei au oprit lucrul peste noapte și, împreună cu cei din schimbul de a doua zi, s-au îndreptat către sediul conducerii județene a Partidului Comunist Român. Lor li s-au alăturat pe traseu muncitorii de la uzinele „Tractorul” și „Hidromecanica”, precum și foarte mulți cetățeni. Au fost scandate lozinci împotriva partidului și conducătorilor săi. Manifestația a escaladat în violențe și distrugeri.

Au intervenit trupele de securitate, miliție și armată care au înăbușit revolta. 300 de brașoveni au fost anchetați și condamnați, unii au fost arestați, iar alții mutați forțat în alte județe și puși sub supraveghere permanentă (dosarul „Acțiunea 1511”). În timpul anchetelor au fost loviți în cap, la ficat, rinichi, testicule, stomac; cu pumnii și picioarele, cu scaune, cu bâte, cu baston de cauciuc, li s-au strivit degetele la uşă, li s-a smuls părul, au fost înfăşuraţi în cearşafuri ude şi bătuţi, au fost ţinuţi în pielea goală în frig.  

Brașovenii din 1987 au demonstrat că oamenii se pot opune spontan comuniștilor. Astfel, a fost pregătit terenul pentru Revoluția din decembrie 1989, în urma căreia regimul comunist din România a fost schimbat cu cel democratic.

Modalitățile de exercitare a recunoștinței față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 sunt arătate în Legea nr. 341/2004.

5 iunie – Ziua împotriva Violenței asupra Copilului în România

Ziua împotriva Violenței asupra Copilului în România a fost consacrată la data de 5 iunie prin Legea nr. 497/2006. Scopul acesteia este prevenirea şi combaterea violenţei împotriva copilului, prin schimbarea mentalității adulților.

Potrivit expunerii de motive care a stat la baza acestei legi, 84% dintre copii declară că sunt bătuți de către părinți, în 75% din școli se înregistrează fenomene de violență, 48% dintre copiii instituționalizați afirmă că sunt pedepsiți prin bătaie de către personalul instituției.

Drepturile copiilor sunt prevăzute în Legea nr. 272/2004, care interzice în mod expres orice pedepse corporale și violența școlară. De asemenea, violența domestică (în familie) este interzisă prin Legea nr. 217/2003. Abuzurile asupra copiilor la școală, inclusiv violența psihologică (bullying), sunt interzise și prin Legea educației nr. 1/2011. 

Continue Reading

11 martie – Ziua Naţională a Meseriilor

Prin Legea nr. 66/2019 s-a instituit ziua de 11 martie ca „Ziua Națională a Meseriilor“. Ea este  celebrată ca zi de sărbătoare națională, lucrătoare şi constă în evenimente educaționale pentru promovarea învățământului profesional și tehnic, precum și a meseriilor.

Legea mai prevede că în perioada de 30 de zile calendaristice anterioare Zilei Naționale a Meseriilor, Ministerul Educației, inspectoratele școlare și instituțiile de învățământ trebuie să organizeze, în parteneriat cu operatorii economici interesați, campanii de comunicare publică pentru promovarea învățământului profesional și tehnic, precum și a meseriilor.

În proiectul de lege s-a prevăzut iniţial ca această zi să fie 25 noiembrie pentru a marca faptul că la această dată, în anul 1864, domnitorul A.I. Cuza a promulgat „Legea asupra instrucţiunii a Principatelor Unite Române– prima lege modernă a învăţământului românesc, în care se vorbeşte şi de şcolile profesionale.  În cadrul dezbaterilor s-a optat, în final, pentru data de 11 martie, pentru a sublinia că la aceasta dată în anul 1864 fusese aprobată legea instrucţiunii de către Parlamentul de atunci.

Prin meserie se înţelege o îndeletnicire bazată pe o muncă manuală calificată (dată de o anumită şcolarizare şi practică în domeniu) pentru a prelucra diverse materiale – betonist, bucătar, chelner, cizmar, coafeză, coşar, crescător de animale, croitor, dulgher, electrician, fierar, frizer, grădinar, horticultor, instalator, librar, marinar, matelot, mecanic, măcelar,  menajeră, patiser, pompier, salvamar, salvamontist, silvicultor, şofer, tâmplar, zidar, viticultor. Meseriile sunt incluse alături de ocupaţii, profesii şi funcţii într-o listă cu peste 4000 de poziţii, numită C.O.R

Potrivit Legii educaţiei nr. 1/2011, învățământul profesional şi tehnic se poate organiza în școli profesionale (durata de 4 ani), licee tehnologice (durata de 4 ani), şcoli postliceale (durata de 1-3 ani). Învăţământul profesional de stat este gratuit până la împlinirea vârstei de 26 de ani. Absolvenţii primesc certificat de calificare profesională. Reforma învăţământul profesional şi tehnic este asigurată de CNDIPT.