Sinucidere minor. VeDemJust sesizează DGASPC, Parchetul, M.Educatiei, M.Familiei, Avocatul Copilului și BOR

Sinuciderea unui copil din cauza bătăilor primite în familie a determinat membrii asociației VeDem Just să sesizeze oficial DGASPC, Parchetul, Avocatul Copilului, Ministrul Educației și BOR cu privire la tatăl minorului și profesorii acestuia. Tăcerea înseamnă complicitate. Ajutați victimele!

Acum două zile un băiat și-a pus capăt zilelor. Presa a fost indusă în eroare de părinți cum că motivul ar fi fost o decepție din dragoste. DGASPC a afirmat că până astăzi nu a primit nicio sesizare scrisă cu privire la situația din familia acestui copil. Însă, informațiile primite de către asociația VeDem Just de la cei care cunoșteau minorul a relevat o cu totul altă stare de fapt: certuri repetate în familie, bătăi fizice aplicate în mod regulat de tatăl lor, amenințări cu folosirea armelor albe, alungarea din casă, lăsare fără hrană, refuz de a accepta ajutor medical, lipsire de ajutor bănesc – situație cunoscută de cei apropiați, prieteni și profesori.

În aceste condiții, VeDem Just a decis:

  • Să sesizeze DGASPC pentru a decide intervenția de urgență în familie în vederea ocrotirii fraților minorului decedat și a începe procedurile pentru decăderea din drepturile părintești;
  • Să sesizeze Parchetul de pe lângă Tribunal pentru cercetări cu privire la infracțiunea „determinarea și înlesnirea sinuciderii” prevăzută de art. 191 C.pen.  având ca autor pe tatăl minorului și ca victimă pe minorul decedat, și la infracțiunea de „violență în familie” prevăzut de art. 199  din Codul penal având ca autor pe tatăl minorului și ca victime pe toți ceilalți membri ai familiei;
  • Să sesizeze Parchetul de pe lângă Tribunal pentru cercetări cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu comisă de către profesorii care au cunoscut abuzurile prin care au trecut minorii din familie în cauză și de care aceștia s-au plâns la școală, profesori care și-au încălcat astfel obligația legală prevăzută de art. 96 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
  • Să sesizeze Biserica Ortodoxă Română pentru demararea unei inspecții de urgență cu privire la tatăl minorului, preot, pentru comportamentul în familie și abuzurile repetate fizice și psihice asupra enoriașilor care fac parte din familia sa;
  • Să sesizeze Ministerul Educației pentru a cere de urgență modificarea legislației privind organizarea învățământului în scopul de a crea proceduri interne și formulare de sesizare de către profesori a cazurilor de abuz comise împotriva minorilor de către părinți, elevi și profesori (care ar fi trebuit să existe încă din anul 2004), precum și proceduri de sesizare de către profesori și elevi a cazurilor de violență sexuală asupra minorilor și de trafic de minori (care ar fi trebuit să existe din luna iulie 2021);
  • Să reamintească Ministerului Educației că de un an de zile trebuia să introducă educația juridică în școli potrivit unei legi date de Parlament, obligație încălcată;
  • Să sesizeze Avocatul Copilului cu privire la violența crescândă din școlile și familiile din România, la lipsa de implicare a multor profesori și oameni ai legii, dar și la lipsa de acțiune a vecinilor și prietenilor acelor copii abuzați, din cauza lipsei de cunoaștere a legilor ce ocrotesc minorii;
  • Să ceară Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse îmbunătățirea și supunerea aprobării de către Guvern a Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022-2027 și a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022 – 2027. De doi ani România nu mai are o politică clară de protejare a drepturilor copilului.

Asociația VeDem Just va pune la dispoziția acestor autorități toate dovezile necesare. Mulțumim celor care au avut încredere în noi, în special doamnei Claudia Gutulescu, care ne-au încredințat informații valoroase ce vor ajuta autoritățile să protejeze victimele și să pedepsească vinovatul. Alte informații pot fi în continuare trimise la adresa , iar ele vor fi redirecționate instituțiilor în cauză, cu asigurarea confidențialității, la cerere.

Tăcerea înseamnă complicitate! Violența asupra minorilor a atins deja cote alarmante! Ea este interzisă și noi, comunitatea, suntem cei care trebuie să reacționăm atunci când cineva este agresat fizic, emoțional, psihologic, economic sau sexual. Solidaritatea trebuie să fie întotdeauna cu victimele, niciodată cu cei care încalcă legea atât de grav. Ajutorul pe care îl dăm în acest caz, fiecare dintre noi, cei care știm ce s-a întâmplat în cadrul familiei în cauză, poate ajuta inclusiv pe cei aflați în situații similare și care de frică și rușine nu cer apărarea drepturilor de către autorități.

Date statistice: Potrivit Raportului Ministerului Public pe anul 2021, au fost 1.380 inculpaţi trimişi în judecată pentru comiterea unor infracțiuni de violență în famililie împotriva a 1651 victime, din care 621 minore.

  • Soţi victime: 307 victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 39 victime ale omorului (18 decedate) și 215 victime ale lovirilor sau altor violenţe (5 victime decedate);
  • Părinţi victime: 143 victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 27 victime ale omorului (15 decedate) și 73 victime ale lovirilor sau altor violenţe (6 victime decedate);
  • Copii victime ale părinţilor: 232 victime ale infracţiunilor contra persoanei (58 majori, 174 minori):

– au fost agresați cu intenția de omor 13 copii deveniți majori din care 5 au decedat și 8 copii care erau minori dintre care 3 au decedat;

– au fost loviți grav 31 de copii deveniți majori și 58 de copii minori;

– au fost supuși unor abuzuri pe o perioada mai lungă de timp care le-a pus în pericol dezvoltarea: 32 minori;

– au fost violați de proprii părinți 32 de minori .

  • Fraţi şi surori victime: 111 victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 10 minori: 23 au fost victime ale omorului (6 au decedat); 61 victime ale lovirilor sau altor violenţe; 8 victime ale violului, din care 4 minori.

Expert în delincvență juvenilă,

Cristi Danileț

Legea privind brățările electronice

Astăzi s-a publicat în M.Of. nr. 515 Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare. Faza pilot începe pe 1 martie 2022 şi vizează doar ordinul de protecţie.

Sistemul de supraveghere electronică vizează îndeplinirea obligaţiilor de către persoanele:

  • implicate într-un proces penal şi care sunt sub control judiciar sau arestate la domiciliu, ori sunt puse sub ordin de protecţie european;
  • implicate într-o procedură generată de violenţa domestică şi faţă de care s-a dispus ordin de protecţie;
  • deţinute în penitenciar şi sunt supravegheate la distanţă.

Sistemul generează alerte în caz de părăsire a unui imobil, depăşirea unui anumite teritoriu sau apropierea de o anumită persoană. De gestionarea sistemului se ocupă Poliţia şi Adminsitraţia Penitenciarelor. 

Sistemele sunt de două feluri:
a) cele pentru supravegherea unor persoane: sisteme mobile – se montează de regulă pe gleznă şi excepţional pe braţ; sisteme fixe – se montează pe clădirea unde este arestat sau de care nu are voie să se apropie; 
b) cele pentru protejarea unor persoane: acestea primesc un dispozitiv care generează alerte când se apropie de ele persoana căreia i se interzice acest lucru şi care are sistemul de supraveghere.

Violența domestică – modificări prezentate eronat: retragerea plângerii de către victimă va fi în continuare posibilă

Ştirea zilei este următoarea „Lege adoptată de deputați: Violenţa domestică poate fi anchetată şi în lipsa unei plângeri. Împăcarea părţilor nu mai închide dosarul”.

Presa citează pe cei care au promovat proiectul de lege votat ieri: “Dacă în ziua de astăzi o persoană supusă violenţei face plângere şi apoi îşi retrage plângerea, cel care este autorul violenţei domestice nu păţeşte nimic. În urma acestei modificări, lucrurile sunt foarte simple: odată ce o persoană depune plângere că este bătută, chiar dacă ulterior îşi va retrage plângerea, asta nu înseamnă că cel care face fapta va scăpa de această dată de pedeapsă”. “Reuşim să scoatem acest punct din Codul penal, care nu făcea nimic altceva decât lăsa o portiţă pentru cei care efectuau presiuni asupra victimei să-şi retragă plângerea”.

Membrii asociaţiei VeDem Just, jurişti şi cadre didactice, detestă violenţa domestică şi sunt pentru o politică de combatere aspră a acestui fenomen. Dar informaţiile răspândite despre efectele legii aprobate ieri nu sunt tocmai reale.

Astfel:

  • Lovirea şi vătămarea corporală au fost incriminate şi sub Codul penal din perioada comunistă  (art. 180 şi art. 181): în cazul ambelor infracţiuni se prevedea că pentru a începe ancheta penală este nevoie de plângerea prealabilă a victimei, iar dacă ulterior aceasta se împacă cu autorul atunci dosarul se închide;
Continue Reading

Lege nouă: modificări privind violența în familie.

Despre violența în familie și ordinul de protecție

În Monitorul Oficial din data de 19.08.2020 a fost publicată Legea nr. 183/2020 care modifică reglementările privind violența în familie cuprinse în Legea nr. 217/2003.

Noua lege prevede două modificări importante:

  • Cel care încalcă ordinul de protecție dat de judecător sau ordinul de protecție provizoriu dat de polițist riscă de acum închisoarea de la 6 luni la 5 ani (până acum pedeapsa legală era de la o lună la un an închisoare);
  • În procedura desfășurată în fața judecătorului pentru emiterea ordinului de protecție, de acum, victima trebuie să aibă în mod obligatoriu avocat. În cazul în care nu are, va primi unul din oficiu.

Aceste noi reglementări vor intra în vigoare sâmbătă, 22 august 2020. Forma actualizată a legii poate fi accesată AICI.

Statistici oficiale, 2019: minori in dosare penale

Asociația VeDem Just a analizat Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2019 cu privire la violența în familie, respectiv la implicarea minorilor în comiterea de infracțiuni. Astfel, statisticile oficiale arată că la 100 de inculpați trimiși în judecată, șase sunt minori; în fiecare zi procurorii trimit în judecată 11 minori, din care unul în stare de arest. Cu privire la victimele minore, anul trecut au fost formulate acte de acuzație pentru că 23 de copii ar fi fost uciși de proprii părinți sau frați, 65 bătuți crunt de aceștia, alți 17 bătuți în mod curent, iar 39 violați de propriii părinți sau frați. Educația juridică pare a fi singurul instrument autentic de reacție la asemenea date statistice.

INFRACTORI MINORI: Anul trecut au fost trimiși în judecată un număr total de 62.072 inculpaţi, din care 3.850 sunt minori. Județele cu cei mai mulți minori trimiși în judecată sunt Cluj și Galați, iar cu cei mai puțini sunt Harghita, Covasna și Giurgiu. Față de anul 2019, au comis infracțiuni împotriva persoanei 766 de minori, cu 25 mai mulți decât în anul precedent. A crescut și numărul minorilor care au comis infracțiuni împotriva patrimoniului: 2069, cu 16 mai mulți decât în anul precedent.

ANUL Minori trimiși în judecată Minori arestați preventiv Minori violatori Minori tâlhari Minori hoți
2014 2966 371 66 611 1496
2015 3548 446 66 696 1726
2016 3883 445 72 768 1633
2017 3882 480 56 700 1478
2018 3704 473 67 558 1401
2019 3850 460 76 616 1369

INFRACTORI VICTIME: Anul trecut au fost trimiși în judecată 1459 de autori ai infracțiunilor comise în familie împotriva a 1700 de victime, din care 661 minore. Procentual, din 100 de infractori un număr de 2,4 comit violențe în familie. Județele cu cele mai multe victime ale violenței domestice sunt Bacău și Suceava, iar cele cu un numărul cel mai mic sunt Mehedinți și Harghita. Județele cu cei mai mulți minori agresați în propriile familii sunt Botoșani și Suceava, iar cu cel mai puțini București și Brăila.

Agresiuni între soți:  au fost 332 victime, din care 30 de soți decedați ca urmare a omorului sau unor lovituri, 49 de soți au fost victime ale tentativei de omor, 230 victime ale lovirilor și vătămărilor corporale. Agresiuni împotriva părinților: au fost 141 victime, din care 14 părinți decedați, 9 victime ale tentativei de omor, 79 de victime ale lovirilor și vătămărilor corporale. Copii victime ale părinţilor: au fost 234 victime, din care 165 minori. Dintre acestea, 18 au decedat și 5 au fost victime ale tentativei de omor, 104 victime ale lovirilor sau altor violențe,  42 victime ale violului, 456 victime ale abandonului de familie. Fraţi şi surori victime: 133 au fost victime, din care 12 uciși, 21 victime ale tentativei de omor, 72 victime ale lovirilor și vătămărilor corporale, 7 victime ale violului.

ANUL Inculpați pentru trafic de minori Pornografie infantilă Nerespectare măsuri încredințare minori Abandon de familie Act sexual cu un minor Violență familie
2014 350 84 10 738 Lipsă date 1459
2015 292 65 15 865 Lipsă date 1938
2016 195 96 19 778 308 1467
2017 211 163 29 651 301 1491
2018 169 156 31 597 319 1360
2019 175 174 27 510 323 1459

Asociația VeDem Just reiterează autorităților solicitarea de a introduce educația juridică ca materie opțională în curriculum școlar. Această materie poate constitui un instrument puternic de prevenție în domeniul delincvenței juvenile și de cunoaștere la modul practic a drepturilor și responsabilităților minorilor.