Prin hotărârea din 10 febr. 2022, CtEDO a condamnat Georgia în cauza A și B pentru că autoritățile au dat dovadă de pasivitate cu privire la reclamațiile repetate ale unei femei împotriva abuzurilor din partea partenerului său, polițist, care au dus în cele din urmă la decesul ei.
Ziua Internațională de Eliminare a Violenței împotriva Femeilor (International Day for the Elimination of Violence against Women) a fost stabilită în 1999 prin Rezoluția 54/134 adoptată de către AG a ONU, cu scopul de a preveni și elimina violența împotriva femeilor și fetelor din întreaga lume.
Ieri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia în cauza Volodina pentru încălcarea art 8 din CEDO cu privire la viaţa privată: autorităţile au fost incapabile să victima violenței domestice de acte repetate de violență cibernetică și de a-l aduce pe făptuitor în fața justiției.
Azi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Georgia în cauza Tkhelidze: din cauza neluării de către poliţie a unor măsuri pentru apărarea unei victime a violenţei domestice, aceasta a fost ucisă de abuzator.
Astăzi s-a publicat în M.Of. nr. 515 Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare. Faza pilot începe pe 1 martie 2022 şi vizează doar ordinul de protecţie.
Sistemul de supraveghere electronică vizează îndeplinirea obligaţiilor de către persoanele:
implicate într-un proces penal şi care sunt sub control judiciar sau arestate la domiciliu, ori sunt puse sub ordin de protecţie european;
implicate într-o procedură generată de violenţa domestică şi faţă de care s-a dispus ordin de protecţie;
deţinute în penitenciar şi sunt supravegheate la distanţă.
Sistemul generează alerte în caz de părăsire a unui imobil, depăşirea unui anumite teritoriu sau apropierea de o anumită persoană. De gestionarea sistemului se ocupă Poliţia şi Adminsitraţia Penitenciarelor.
Sistemele sunt de două feluri: a) cele pentru supravegherea unor persoane: sisteme mobile – se montează de regulă pe gleznă şi excepţional pe braţ; sisteme fixe – se montează pe clădirea unde este arestat sau de care nu are voie să se apropie; b) cele pentru protejarea unor persoane: acestea primesc un dispozitiv care generează alerte când se apropie de ele persoana căreia i se interzice acest lucru şi care are sistemul de supraveghere.
Ştirea zilei este următoarea „Lege adoptată de deputați: Violenţa domestică poate fi anchetată şi în lipsa unei plângeri. Împăcarea părţilor nu mai închide dosarul”.
Presa citează pe cei care au promovat proiectul de lege votat ieri: “Dacă în ziua de astăzi o persoană supusă violenţei face plângere şi apoi îşi retrage plângerea, cel care este autorul violenţei domestice nu păţeşte nimic. În urma acestei modificări, lucrurile sunt foarte simple: odată ce o persoană depune plângere că este bătută, chiar dacă ulterior îşi va retrage plângerea, asta nu înseamnă că cel care face fapta va scăpa de această dată de pedeapsă”. “Reuşim să scoatem acest punct din Codul penal, care nu făcea nimic altceva decât lăsa o portiţă pentru cei care efectuau presiuni asupra victimei să-şi retragă plângerea”.
Membrii asociaţiei VeDem Just, jurişti şi cadre didactice, detestă violenţa domestică şi sunt pentru o politică de combatere aspră a acestui fenomen. Dar informaţiile răspândite despre efectele legii aprobate ieri nu sunt tocmai reale.
Astfel:
Lovirea şi vătămarea corporală au fost incriminate şi sub Codul penal din perioada comunistă (art. 180 şi art. 181): în cazul ambelor infracţiuni se prevedea că pentru a începe ancheta penală este nevoie de plângerea prealabilă a victimei, iar dacă ulterior aceasta se împacă cu autorul atunci dosarul se închide;
Despre violența în familie și ordinul de protecție
În Monitorul Oficial din data de 19.08.2020 a fost publicată Legea nr. 183/2020 care modifică reglementările privind violența în familie cuprinse în Legea nr. 217/2003.
Noua lege prevede două modificări importante:
Cel care încalcă ordinul de protecție dat de judecător sau ordinul de protecție provizoriu dat de polițist riscă de acum închisoarea de la 6 luni la 5 ani (până acum pedeapsa legală era de la o lună la un an închisoare);
În procedura desfășurată în fața judecătorului pentru emiterea ordinului de protecție, de acum, victima trebuie să aibă în mod obligatoriu avocat. În cazul în care nu are, va primi unul din oficiu.
Aceste noi reglementări vor intra în vigoare sâmbătă, 22 august 2020. Forma actualizată a legii poate fi accesată AICI.
Asociația VeDem Just a analizat Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2019 cu privire la violența în familie, respectiv la implicarea minorilor în comiterea de infracțiuni. Astfel, statisticile oficiale arată că la 100 de inculpați trimiși în judecată, șase sunt minori; în fiecare zi procurorii trimit în judecată 11 minori, din care unul în stare de arest. Cu privire la victimele minore, anul trecut au fost formulate acte de acuzație pentru că 23 de copii ar fi fost uciși de proprii părinți sau frați, 65 bătuți crunt de aceștia, alți 17 bătuți în mod curent, iar 39 violați de propriii părinți sau frați. Educația juridică pare a fi singurul instrument autentic de reacție la asemenea date statistice.
INFRACTORI MINORI: Anul trecut au fost trimiși în judecată un număr total de 62.072 inculpaţi, din care 3.850 sunt minori. Județele cu cei mai mulți minori trimiși în judecată sunt Cluj și Galați, iar cu cei mai puțini sunt Harghita, Covasna și Giurgiu. Față de anul 2019, au comis infracțiuni împotriva persoanei 766 de minori, cu 25 mai mulți decât în anul precedent. A crescut și numărul minorilor care au comis infracțiuni împotriva patrimoniului: 2069, cu 16 mai mulți decât în anul precedent.
ANUL
Minori
trimișiîn
judecată
Minori
arestați preventiv
Minori
violatori
Minori
tâlhari
Minori
hoți
2014
2966
371
66
611
1496
2015
3548
446
66
696
1726
2016
3883
445
72
768
1633
2017
3882
480
56
700
1478
2018
3704
473
67
558
1401
2019
3850
460
76
616
1369
INFRACTORI VICTIME: Anul trecut au fost trimiși în judecată 1459 de autori ai infracțiunilor comise în familie împotriva a 1700 de victime, din care 661 minore. Procentual, din 100 de infractori un număr de 2,4 comit violențe în familie. Județele cu cele mai multe victime ale violenței domestice sunt Bacău și Suceava, iar cele cu un numărul cel mai mic sunt Mehedinți și Harghita. Județele cu cei mai mulți minori agresați în propriile familii sunt Botoșani și Suceava, iar cu cel mai puțini București și Brăila.
Agresiuni între soți: au fost 332 victime, din care 30 de soți decedați ca urmare a omorului sau unor lovituri, 49 de soți au fost victime ale tentativei de omor, 230 victime ale lovirilor și vătămărilor corporale. Agresiuni împotriva părinților: au fost 141 victime, din care 14 părinți decedați, 9 victime ale tentativei de omor, 79 de victime ale lovirilor și vătămărilor corporale. Copii victime ale părinţilor: au fost 234 victime, din care 165 minori. Dintre acestea, 18 au decedat și 5 au fost victime ale tentativei de omor, 104 victime ale lovirilor sau altor violențe, 42 victime ale violului, 456 victime ale abandonului de familie. Fraţi şi surori victime: 133 au fost victime, din care 12 uciși, 21 victime ale tentativei de omor, 72 victime ale lovirilor și vătămărilor corporale, 7 victime ale violului.
ANUL
Inculpați
pentru trafic de minori
Pornografie
infantilă
Nerespectare
măsuri încredințare minori
Abandon de
familie
Act sexual
cu un minor
Violență
familie
2014
350
84
10
738
Lipsă date
1459
2015
292
65
15
865
Lipsă date
1938
2016
195
96
19
778
308
1467
2017
211
163
29
651
301
1491
2018
169
156
31
597
319
1360
2019
175
174
27
510
323
1459
Asociația VeDem Just reiterează autorităților solicitarea de a introduce educația juridică ca materie opțională în curriculum școlar. Această materie poate constitui un instrument puternic de prevenție în domeniul delincvenței juvenile și de cunoaștere la modul practic a drepturilor și responsabilităților minorilor.
COMUNICAT DE PRESĂ: Cauză la CEDO pentru cyber-violența domestică
Asociația VeDem Just aduce la cunoștința publicului hotărârea pronunțată la data de 11.02.2020 de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Buturugă c. României prin care țara noastră a fost condamnată pentru că autoritățile române nu au răspuns sesizării reclamantei care s-a plâns de violență în familie și de cyber-violență din partea fostului soț.
În speță, doamna Buturugă a formulat mai multe plângeri împotriva soțului pentru violență domestică: a invocat faptul că a fost amenințată cu moartea, apoi a fost lovită ca să își retragă plângerea de la poliție. După divorț a invocat faptul că el a consultat în mod abuziv conturile sale electronice – inclusiv contul Facebook – și a făcut copii ale conversațiilor sale private, ale documentelor și ale fotografiilor. Parchetul a clasat cauza pe motiv că amenințarea nu era suficient de gravă, respectiv că plângerea pentru încălcarea secretului corespondenței a fost formulată tardiv.