Legea privind brățările electronice

Astăzi s-a publicat în M.Of. nr. 515 Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare. Faza pilot începe pe 1 martie 2022 şi vizează doar ordinul de protecţie.

Sistemul de supraveghere electronică vizează îndeplinirea obligaţiilor de către persoanele:

  • implicate într-un proces penal şi care sunt sub control judiciar sau arestate la domiciliu, ori sunt puse sub ordin de protecţie european;
  • implicate într-o procedură generată de violenţa domestică şi faţă de care s-a dispus ordin de protecţie;
  • deţinute în penitenciar şi sunt supravegheate la distanţă.

Sistemul generează alerte în caz de părăsire a unui imobil, depăşirea unui anumite teritoriu sau apropierea de o anumită persoană. De gestionarea sistemului se ocupă Poliţia şi Adminsitraţia Penitenciarelor. 

Sistemele sunt de două feluri:
a) cele pentru supravegherea unor persoane: sisteme mobile – se montează de regulă pe gleznă şi excepţional pe braţ; sisteme fixe – se montează pe clădirea unde este arestat sau de care nu are voie să se apropie; 
b) cele pentru protejarea unor persoane: acestea primesc un dispozitiv care generează alerte când se apropie de ele persoana căreia i se interzice acest lucru şi care are sistemul de supraveghere.

Violența domestică – modificări prezentate eronat: retragerea plângerii de către victimă va fi în continuare posibilă

Ştirea zilei este următoarea „Lege adoptată de deputați: Violenţa domestică poate fi anchetată şi în lipsa unei plângeri. Împăcarea părţilor nu mai închide dosarul”.

Presa citează pe cei care au promovat proiectul de lege votat ieri: “Dacă în ziua de astăzi o persoană supusă violenţei face plângere şi apoi îşi retrage plângerea, cel care este autorul violenţei domestice nu păţeşte nimic. În urma acestei modificări, lucrurile sunt foarte simple: odată ce o persoană depune plângere că este bătută, chiar dacă ulterior îşi va retrage plângerea, asta nu înseamnă că cel care face fapta va scăpa de această dată de pedeapsă”. “Reuşim să scoatem acest punct din Codul penal, care nu făcea nimic altceva decât lăsa o portiţă pentru cei care efectuau presiuni asupra victimei să-şi retragă plângerea”.

Membrii asociaţiei VeDem Just, jurişti şi cadre didactice, detestă violenţa domestică şi sunt pentru o politică de combatere aspră a acestui fenomen. Dar informaţiile răspândite despre efectele legii aprobate ieri nu sunt tocmai reale.

Astfel:

  • Lovirea şi vătămarea corporală au fost incriminate şi sub Codul penal din perioada comunistă  (art. 180 şi art. 181): în cazul ambelor infracţiuni se prevedea că pentru a începe ancheta penală este nevoie de plângerea prealabilă a victimei, iar dacă ulterior aceasta se împacă cu autorul atunci dosarul se închide;
Continue Reading

Lege nouă: modificări privind violența în familie.

Despre violența în familie și ordinul de protecție

În Monitorul Oficial din data de 19.08.2020 a fost publicată Legea nr. 183/2020 care modifică reglementările privind violența în familie cuprinse în Legea nr. 217/2003.

Noua lege prevede două modificări importante:

  • Cel care încalcă ordinul de protecție dat de judecător sau ordinul de protecție provizoriu dat de polițist riscă de acum închisoarea de la 6 luni la 5 ani (până acum pedeapsa legală era de la o lună la un an închisoare);
  • În procedura desfășurată în fața judecătorului pentru emiterea ordinului de protecție, de acum, victima trebuie să aibă în mod obligatoriu avocat. În cazul în care nu are, va primi unul din oficiu.

Aceste noi reglementări vor intra în vigoare sâmbătă, 22 august 2020. Forma actualizată a legii poate fi accesată AICI.

Statistici oficiale, 2019: minori in dosare penale

Asociația VeDem Just a analizat Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2019 cu privire la violența în familie, respectiv la implicarea minorilor în comiterea de infracțiuni. Astfel, statisticile oficiale arată că la 100 de inculpați trimiși în judecată, șase sunt minori; în fiecare zi procurorii trimit în judecată 11 minori, din care unul în stare de arest. Cu privire la victimele minore, anul trecut au fost formulate acte de acuzație pentru că 23 de copii ar fi fost uciși de proprii părinți sau frați, 65 bătuți crunt de aceștia, alți 17 bătuți în mod curent, iar 39 violați de propriii părinți sau frați. Educația juridică pare a fi singurul instrument autentic de reacție la asemenea date statistice.

INFRACTORI MINORI: Anul trecut au fost trimiși în judecată un număr total de 62.072 inculpaţi, din care 3.850 sunt minori. Județele cu cei mai mulți minori trimiși în judecată sunt Cluj și Galați, iar cu cei mai puțini sunt Harghita, Covasna și Giurgiu. Față de anul 2019, au comis infracțiuni împotriva persoanei 766 de minori, cu 25 mai mulți decât în anul precedent. A crescut și numărul minorilor care au comis infracțiuni împotriva patrimoniului: 2069, cu 16 mai mulți decât în anul precedent.

ANUL Minori trimiși în judecată Minori arestați preventiv Minori violatori Minori tâlhari Minori hoți
2014 2966 371 66 611 1496
2015 3548 446 66 696 1726
2016 3883 445 72 768 1633
2017 3882 480 56 700 1478
2018 3704 473 67 558 1401
2019 3850 460 76 616 1369

INFRACTORI VICTIME: Anul trecut au fost trimiși în judecată 1459 de autori ai infracțiunilor comise în familie împotriva a 1700 de victime, din care 661 minore. Procentual, din 100 de infractori un număr de 2,4 comit violențe în familie. Județele cu cele mai multe victime ale violenței domestice sunt Bacău și Suceava, iar cele cu un numărul cel mai mic sunt Mehedinți și Harghita. Județele cu cei mai mulți minori agresați în propriile familii sunt Botoșani și Suceava, iar cu cel mai puțini București și Brăila.

Agresiuni între soți:  au fost 332 victime, din care 30 de soți decedați ca urmare a omorului sau unor lovituri, 49 de soți au fost victime ale tentativei de omor, 230 victime ale lovirilor și vătămărilor corporale. Agresiuni împotriva părinților: au fost 141 victime, din care 14 părinți decedați, 9 victime ale tentativei de omor, 79 de victime ale lovirilor și vătămărilor corporale. Copii victime ale părinţilor: au fost 234 victime, din care 165 minori. Dintre acestea, 18 au decedat și 5 au fost victime ale tentativei de omor, 104 victime ale lovirilor sau altor violențe,  42 victime ale violului, 456 victime ale abandonului de familie. Fraţi şi surori victime: 133 au fost victime, din care 12 uciși, 21 victime ale tentativei de omor, 72 victime ale lovirilor și vătămărilor corporale, 7 victime ale violului.

ANUL Inculpați pentru trafic de minori Pornografie infantilă Nerespectare măsuri încredințare minori Abandon de familie Act sexual cu un minor Violență familie
2014 350 84 10 738 Lipsă date 1459
2015 292 65 15 865 Lipsă date 1938
2016 195 96 19 778 308 1467
2017 211 163 29 651 301 1491
2018 169 156 31 597 319 1360
2019 175 174 27 510 323 1459

Asociația VeDem Just reiterează autorităților solicitarea de a introduce educația juridică ca materie opțională în curriculum școlar. Această materie poate constitui un instrument puternic de prevenție în domeniul delincvenței juvenile și de cunoaștere la modul practic a drepturilor și responsabilităților minorilor.

Cauză la CEDO pentru cyber-violența domestică

COMUNICAT DE PRESĂ: Cauză la CEDO pentru cyber-violența domestică

Asociația VeDem Just aduce la cunoștința publicului hotărârea pronunțată la data de 11.02.2020 de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Buturugă c. României prin care țara noastră a fost condamnată pentru că autoritățile române nu au răspuns sesizării reclamantei care s-a plâns de violență în familie și de cyber-violență din partea fostului soț.

În speță, doamna Buturugă a formulat mai multe plângeri împotriva soțului pentru violență domestică: a invocat faptul că a fost amenințată cu moartea, apoi a fost lovită ca să își retragă plângerea de la poliție. După divorț a invocat faptul că el a consultat în mod abuziv conturile sale electronice – inclusiv contul Facebook – și a făcut copii ale conversațiilor sale private, ale documentelor și ale fotografiilor. Parchetul a clasat cauza pe motiv că amenințarea nu era suficient de gravă, respectiv că plângerea pentru încălcarea secretului corespondenței a fost formulată tardiv.

Continue Reading