Etichetă: lege noua

Lege9: amenzi uriașe pentru lucrări intocmite de alții

A fost publicată ieri Legea nr. 427/2023 care modifică Legea învățământului universitar nr. 199/2023, referitoare la cumpărarea și vânzarea referatelor și lucrărilor de licență, dizertație și doctorat. De acum:

– va primi o amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei cel care vinde, oferă, cumpără sau primește lucrări științifice, referate, proiecte, lucrări de absolvire, de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat ori în vederea promovării unor evaluări;

– va primi o amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei cel care organizează și desfășoară activități de formare fără autorizație de la ARACIS și desfășoară activități educaționale în cadrul unor specializări/programe de studii neautorizate.

Amenda se dă de către poliție. Când lucrarea se distribuie pe internet, ea trebuie eliminată. Dacă se refuză, va fi blocat domeniul site-ul respectiv. Noua lege intră în vigoare pe 6 ianuarie 2024.

#𝘓𝘦𝘨𝘦9 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘶𝘯 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵 𝘥𝘦 #𝘦𝘥𝘶𝘤𝘢𝘵𝘪𝘦𝘫𝘶𝘳𝘪𝘥𝘪𝘤𝘢 𝘢𝘭 𝘢𝘴𝘰𝘤𝘪𝘢𝘵𝘪𝘦𝘪 #𝘝𝘦𝘋𝘦𝘮𝘑𝘶𝘴𝘵 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘪𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘭𝘦𝘨𝘢𝘭𝘢 𝘢 𝘤𝘦𝘵𝘢𝘵𝘦𝘯𝘪𝘭𝘰𝘳.

LEGE NOUĂ: compensarea datoriilor la stat

Azi a fost publicată Legea nr. 93/2023 care modifică Codul de procedură fiscală cu privire la compensarea sumelor datorate către și de către stat, indiferent cine este autoritatea care administrează acele sume.

Până acum: dacă o persoană deține o hotărâre judecătorească executorie prin care statul îi datora o sumă de bani și, în același timp, persoana era datoare statului cu o sumă, aceasta putea opta pentru compensarea sumei de încasat cu suma de plătit numai dacă era vorba de sume administrate de aceeași autoritate publică.

Continue Reading

LEGE NOUĂ: două zile libere în plus

Azi s-a publicat Legea nr. 52/2023 prin care apar două noi zile libere pentru români: 6 ianuarie – Botezul Domnului -Boboteaza și 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.

De acum, cele 17 zile de sărbătoare legală anuale în care nu se lucrează sunt:
– 1 și 2 ianuarie;
– 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza;
– 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul;
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;
– prima și a doua zi de Paști;
– 1 mai;
– 1 iunie;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima și a doua zi de Crăciun;
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

#𝒍𝒆𝒈𝒆𝒏𝒐𝒖𝒂 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒖𝒏 𝒑𝒓𝒐𝒊𝒆𝒄𝒕 𝒅𝒆 #𝒆𝒅𝒖𝒄𝒂𝒕𝒊𝒆𝒋𝒖𝒓𝒊𝒅𝒊𝒄𝒂 𝒂𝒍 𝒂𝒔𝒐𝒄𝒊𝒂𝒕̦𝒊𝒆𝒊 #𝑽𝒆𝑫𝒆𝒎𝑱𝒖𝒔𝒕

Materie nouă: educația pentru mediu

A apărut Legea nr. 14/2022 care a modificat legea educației naționale: în școli se va studia educația pentru mediu.

Astfel, începând cu anul școlar 2023-2024, printre competențele-cheie care se vor dobândi de către elevii din învățământul primar și cel gimnazial de învățământ vor fi și cele de mediu.

Raportul privind Schimbările climatice și educația pentru mediu în cadrul proiectului România Educată al Președintelui României poate fi citit AICI.

Legea educației juridice în Monitorul Oficial

VeDem Just anunță publicarea în Monitorul Oficial nr. 1092 din 17 nov. 2021 a Legii nr. 273/2021 a educației antreprenoriale, financiare și juridice. De acum:

– printre competențele-cheie care se vor dobândi de către elevii din învățământul primar și cel gimnazial de învățământ vor fi și cele juridice;

– printre atribuțiile centrelor comunitare de învățare permanentă la nivel local intră și oferirea de servicii educaționale pentru copii, tineri și adulți prin programe de educație juridică.

Continue Reading

Nouă infracțiune: părinți/colegi/profesori care nu denunță abuzul sexual asupra minorului

Începând de luni, comite infracțiune cel care nu anunță Poliția sau Parchetul, imediat ce are posibilitatea, atunci când asistă/află că: un minor a fost abuzat sexual, că un minor a fost folosit pentru cerșetorie, că cineva s-a autosatisfăcut în fața unui minor cu vârsta de sub 14 ani, că i-a trimis un mesaj text unui minor sub 14 ani pentru a-l invita să vizualizeze un film pornografic sau a invitat la el un minor sub 16 ani pentru a întreține relații intime.

Continue Reading

Legea privind brățările electronice

Astăzi s-a publicat în M.Of. nr. 515 Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare. Faza pilot începe pe 1 martie 2022 şi vizează doar ordinul de protecţie.

Sistemul de supraveghere electronică vizează îndeplinirea obligaţiilor de către persoanele:

  • implicate într-un proces penal şi care sunt sub control judiciar sau arestate la domiciliu, ori sunt puse sub ordin de protecţie european;
  • implicate într-o procedură generată de violenţa domestică şi faţă de care s-a dispus ordin de protecţie;
  • deţinute în penitenciar şi sunt supravegheate la distanţă.

Sistemul generează alerte în caz de părăsire a unui imobil, depăşirea unui anumite teritoriu sau apropierea de o anumită persoană. De gestionarea sistemului se ocupă Poliţia şi Adminsitraţia Penitenciarelor. 

Sistemele sunt de două feluri:
a) cele pentru supravegherea unor persoane: sisteme mobile – se montează de regulă pe gleznă şi excepţional pe braţ; sisteme fixe – se montează pe clădirea unde este arestat sau de care nu are voie să se apropie; 
b) cele pentru protejarea unor persoane: acestea primesc un dispozitiv care generează alerte când se apropie de ele persoana căreia i se interzice acest lucru şi care are sistemul de supraveghere.

Lege nouă: modificări privind confiscarea extinsă

În data de 5 noiembrie 2020 a intrat în vigoare Legea nr. 228/2020 ce aduce modificări la Codul penal privind confiscarea extinsă.

În aprilie 2012, România introducea pentru prima dată în legislaţie instituţia numită „confiscarea extinsă”. Prin aceasta s-a  urmărit să se confişte averea ilicită pe care o deţin persoanele condamnate pentru 17 tipuri de infracţiuni (trafic de droguri, de persoane, de organe; evaziune fiscală, spălare de bani; terrorism; pornografie; infracţiuni patrimoniale etc) sancţionabile de lege cu pedeapsă de la patru ani închisoare în sus. Deci, pe lângă confiscarea obişnuită a bunurilor dobândite prin comiterea infracţiunii, instanţele urmau de acum să confişte şi bunurile de acasă (aflate la condamnat sau

Continue Reading

Condamnații penal nu pot fi profesori

Asociaţia VeDem Just salută intrarea în vigoare a legii prin care se interzice cadrelor didactice care au fost condamnate să mai fie dascăli.

REGLEMENTARE: În Monitorul Oficial din data de 20.08.2020 a fost publicată Legea nr. 184/2020 care a modificat legea educaţiei. Astfel, nu pot ocupa o funcție didactică, o funcţie didactică auxiliară şi nici o funcție de conducere, de îndrumare și de control – în învăţământul preuniversitar, respectiv o funcţie didactică – în învăţământul universitar, persoanele condamnate penal definitiv pentru infracțiuni contra persoanei săvârșite cu intenție în împrejurări legate de exercitarea profesiei, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.

EXPLICAŢII: Noua lege instituie un caz de nedemnitate de a exercita profesia. O astfel de consecinţă extrapenală ca urmare a unei condamnări este posibilă, după cum a stabilit CCR în decizia nr. 304/2017. Există reglementări asemănătoare cu privire la alte categorii profesionale, precum avocaţii, magistraţii, medicii.

Scopul legii este acela de a sancţiona profesorii care exercită în mod intenţionat acte de violenţă fizice (loviri, vătămări) sau verbale (insulte, ameninţări, şantaj) împotriva colegilor sau a elevilor/studenţilor ori care afectează buna desfăşurare a activităţii de învăţământ ori bunurile şcolii (abuz în serviciu, luare de mită, distrugere, fals). Nu are importanţă că profesorul a fost condamnat la amendă penală sau la închisoare, şi nici dacă s-a dispus executarea acesteia, amânarea aplicării pedepsei ori suspendarea executării pedepsei. Nu are importanţă dacă judecătorul a aplicat sau nu în mod expres pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor funcţiie, profesii sau ocupaţii, căci noua interdicţie se aplică din oficiu, în temeiul legii.

Este de observat că noua reglementare nu se aplică în cazul condamnărilor pentru infracţiuni comise din culpă. Profesorul se va putea întoarce la catedră numai dacă infracţiunea pentru care a fost condamnat a fost dezincriminată, a beneficiat de o amnistie postcondamnatorie sau a intervenit reabilitarea sa – a se vedea pct. 15-17 din Decizia CCR nr. 465/2019.

PROBLEME: Membrii VeDem Just atrag atenţia că textul legal nu conţine dispoziţii exprese cu privire la data aplicării noii legi şi nici dispoziţii tranzitorii privire la aplicarea legii pentru persoanele care au comis faptele mai înainte de data intrării în vigoare şi sunt condamnate definitiv după această dată.

Or, potrivit art. 78 din Constituţie, o lege intră în vigoare la 3 zile de la publicare sau la o dată ulterioară arătată în textul ei. Textul noii legi nu conţine o astfel de dispoziţie, dar art. 5 alin. (2) din Legea educaţiei prevede că „Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege”. În interpretarea VeDem Just, ar însemna că – indiferent de data comiterii infracţiunii (adică contrar opiniei susţinută în expunerea de motive care însoţeşte proiecetul) – noua lege se va aplica doar pentru profesorii condamnaţi definitiv după data de 15 septembrie 2020 pentru învăţământul preuniversitar, respectiv după data de 1 octombrie 2020 pentru învăţământul universitar.

INTEGRITATE: Reamintim că începând cu anul şcolar 2020-2021 profesorii sunt obligaţi să prezinte, la încheierea contractului cu şcoala, adeverinţa pentru integritate comportamentală, eliberată conform Legii nr. 118/2019, în original. Acesta se obţine de la sediul poliţiei şi este gratuit. Ea atestă lipsa vreunor condamnări pentru infracţiuni precum traficul de persoane şi agresiuni sexuale.

Hărțuirea la locul de muncă, interzisă

De astăzi este în vigoare Legea nr. 167/2020 care interzice HĂRŢUIREA MORALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ.

Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.

Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile legii:
a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și morale;
e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.