Etichetă: ICCJ

ICCJ decide definitiv: Băsescu a fost „Petrov”

Prin sentința nr. 471/20.09.2019, Curtea de Apel București a constatat că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității conform OUG nr. 24/2008: el a furnizat Securității note informative sub numele conspirativ de „Petrov”. Pe 23 martie 2022, ICCJ a respins recursul declarat. Astfel, soluția primei instanțe a devenit definitivă.

Conform Legii nr. 406/2001, un fost președinte de stat are dreptul, pentru tot restul vieții, la: locuinţe de protocol, gratuită; consilier şi secretar; venit lunar de 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu, pază şi protecţie permanentă de la SPP, autoturism permanent de la SPP. Potrivit modificărilor din octombrie 2021, nu beneficiază de toate acestea persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

Potrivit legislației, pentru a candida la anumite FUNCȚII POLITICE, la dosarul de înscriere persoana trebuie să depună o declarație pe propria răspundere că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia: Președintele României – art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004 , Parlamentul European – art. 16 alin. (5) lit. e) din Legea nr. 33/2007, senator sau deputat în România – art. 53 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 208/2015.

Art. 326 Codul penal stabilește că FALSUL ÎN DECLARAȚII este infracțiune pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă penală. Termenul de prescripție a răspunderii este de 5 ani de la data comiterii faptei.

ICCJ: decizia CNSU privind carantinarea este nulă, nefiind publicată în M.Of.

În M.Of. din 15 iunie 2021 s-a publicat decizia ICCJ nr. 3479/2011 prin care se anulează Hotărârea CNSU nr. 9/2021 care stabileşte regulile de carantinare a persoanelor care vin în România din ţări cu risc epidemiologic ridicat.

Litigiul a pornit de la decizia de carantinare pentru o persoană venită din străinătate în România, luată în baza hotărârii CNSU emisă conform art. 11 din Legea nr 136/2020 cu privire la situaţiile de risc epidemiologic, dar care nu a fost publicată în Monitorul Oficial al Româiei. CNSU este o instituţie interministerială, după cum arată OUG nr. 21/2004, iar secretariatul tehnic îl asigură DSU prin IGSU.

ICCJ a decis, definitiv, următoarele:

  • DSU nu are calitate procesuală de a participa în acest proces;
  • CNSU este un organ interinstituţional, dar tot administrativ, precum instituţiile ce intră în componenţa sa;
  • Hotărârea CNSU nu are legătură cu starea de alertă dispusă ca urmare a pandemiei Covid19 impusă de Legea nr. 55/2020, ci cu riscul reprezentat de situaţia epidemiologică din alte state, la care face referire Legea nr. 136/2020;
  • conform art. 11 din Legea nr. 24/2000, actele normative ale instituţiilor centrale trebuie publicate în MOf, altfel se consideră că nu există.

Reamintim că legile, OG-urile şi OUG-urile se contestă în contenciosul constituţional, la Curtea Constituţională, conform Legii nr. 47/1992; decizia CCR se publică în M.Of. Celelalte acte care sunt normative (HG, Ordine miniştri, Hotărâri Consilliu local etc) pot fi contestate în contenciosul administrativ, în faţa instanţelor ordinare, conform Legii nr. 554/2004; când este vorba de o hotărâre judecătorească definitivă prin care se anulează un act administrativ cu caracter normativ, aceasta trebuie publicată în M.Of, respectiv în monitorul local.

În situaţia de faţă, dacă mai este de actualitate, hotărârea CNSU trebuie publicată în Monitorul Oficial pentru a produce efecte de acum încolo. Dispunerea carantinei în baza acestei hotărâri sau a altora asemănătoare, dar nepublicate, este nelegală.

Lege nerespectată la nivelul ICCJ, CSM, PICCJ, MJ

VeDem Just atrage atenţia că patru instituţii centrale ale ţării nu respectă legea care le obligă la discutarea, aprobarea şi publicarea rapoartelor de activitate.

Este vorba de instanţa supremă, CSM, Ministerul Public şi Ministerul Justiţiei.

I. Raportul  de activitate al ICCJ se elaborează anual. Potrivit dispoziţiilor din art. 30 lit. a) din Legea nr. 304/2004, el trebuie aprobat de adunarea generală şi apoi dat publicităţii.

Continue Reading

ICCJ decide: furtul de identitate online este infracțiune

Prin decizia nr. 4/2021, Curtea supremă a stabilit că furtul de identitate online este infracțiune: nu este permis ca, fără voie, cineva să deschidă un cont pe o rețea de socializare cu numele şi fotografia reale, dar aparţinând altei persoane.

Art. 325 Codul penal prevede: „Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.

ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală – a decis că dacă o persoană deschide și folosește un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), cu numele de utilizator şi datele reale (informaţii, fotografii, imagini video etc.) ale altei persoane, atunci se comite infracţiunea de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, căci:
– acţiunea de introducere a datelor informatice se face fără drept, şi
– acţiunea de introducere a datelor informatice are ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.

Hotărârea este obligatorie pentru toate instanțele judecătorești din România.

Româncă adeptă ISIS, condamnată

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a condamnat-o definitiv pe Livia Maria Băilă, din Nădlac (Arad), în vârstă de 33 de ani, pentru propagandă teroristă: 1 an, 5 luni și 10 zile închisoare. Procesul penal a durat 6 luni.

Comunicatul DIICOT de la momentul efectuării percheziției este disponibil aici. Pe 14 mai 2020, suspecta a fost ridicată de anchetatori din locuinţa sa, sub acuzaţia că a devenit adeptă a Statului Islamic. Monitorizarea Liviei Băilă a început după ce SRI a semnalat că ea accesa site-uri extremiste islamiste şi le transmitea mesaje de încurajare luptătorilor ISIS. Apoi, a urmat cursuri de instruire din partea unor cetățeni arabi pentru a trece la acțiuni radicale.

Legea pentru prevenirea și combaterea terorismului este Legea nr. 535/2004.

(Prezenta postare a fost preluată din Lege-n-Dar, aplicație gratuită de educație juridică pentru telefonul mobil).