Pe 20 noiembrie se sărbătorește în fiecare an Ziua Mondială a (Drepturilor) Copiilor – World Chidrens Day – , marcând data adoptării la nivel ONU a Declarației și, apoi, a Convenției privind drepturilor acestora.
Ziua Internațională privind Protecția Copilului, cunoscută drept Ziua Copilului, se sărbătorește în România la data de 1 iunie. Din anul 2012, la data de 1 iunie se sărbătorește și Ziua Mondială a Părinților.
Pe data de 24 martie 2021, Comisia Europeană a elaborat Strategia UE privind drepturile copilului pentru 2021-2024. Aceasta cuprinde șase domenii tematice și propune măsuri concrete:
Copiii ca agenți ai schimbării în viața democratică: redactarea de legi pe înțelesul copiilor, consultări cu copiii privind viitorul Europei, Pactul climatic, Pactul verde.
Dreptul copiilor de a-și valorifica pe deplin potențialul, indiferent de mediul social din care provin: combaterea sărăciei și excluziunii sociale în rândul copiilor, sănătate mentală pentru copii, alimentație sănătoasă și durabilă în școli.
Dreptul copiilor de a duce o viață ferită de violență: combaterea violenței bazată pe gen și violenței domestice, protecția copilului, combaterea violenței în școli, interzicerea pedepselor corporale.
Dreptul copiilor la o justiție care este în interesul lor, indiferent dacă sunt victime, martori, suspecți, acuzați de săvârșirea unei infracțiuni sau părți în cadrul unei proceduri judiciare: cursuri judiciare specializate, aplicarea Orientărilor CoE din 2010 privind justiția în interesul copilului, alternative la detenție, mediere.
Dreptul copiilor de a naviga în condiții de siguranță în mediul digital și de a profita de oportunitățile oferite de acesta: dezvoltarea competențelor digitale de bază în rândul copiilor, combaterea comportamentului dăunător din mediul online, eliminarea conținutului ilegal.
Drepturile copiilor pe plan internațional: 10 % din fondurile destinate ajutorului umanitar va fi pentru sprijinirea educației copiilor aflați în situații de urgență și de criză prelungită, plan de acțiune pentru tineret pentru a promova participarea lor la nivel mondial și a consolida capacitățile de protecție a copilului în cadrul delegațiilor UE, toleranță zero la exploatarea prin muncă a copiilor.
Legislație specifică: La nivel european, art. 3 alin. (3) din Tratatul privind UE stabilește ca obiectiv promovarea protecției drepturilor copilului. Art. 24 din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE garantează protecția drepturilor omului de către instituțiile UE și de statele membre ale UE. Convenția ONU privind Drepturile Copilului din anul 1989 este primul instrument universal cu efect obligatoriu în domeniul drepturilor copilului; are 193 state părți, dintre care 28 sunt membre ale UE; ea tratează drepturile civile, politice, sociale, economice și culturale ale copiilor.
Politicile UE privind drepturile copiilor: AICI. Drepturile copiilor protejate de PE: aici. Manual de drept european privind drepturile copilului: AICI
Săptămâna trecută, la nivelul ONU, a fost adoptat Comentariul general nr. 25 cu privire la drepturile copiilor în mediul digital. Sunt prevăzute drepturi pentru copii și obligații pentru state, părinți, profesori, copii. Concluzia este una inedită: copiii trebuie lăsați liberi în lumea digitală, urmând doar să fie protejați de violență, exploatare, abuz și dezinformare. În premieră în România, VeDem Just pune la dispoziția publicului traducerea în limba română a acestui nou standard internațional.
Asociația VeDem Just anunță că miercurea trecută a fost dat publicității Comentariul general nr. 25. El a fost adoptat de către Comitetul pentru Drepturile Copilului, organism al Națiunilor Unite, învestit cu supravegherea modului în care este respectată Convenția cu privire la drepturile copilului din anul 1989. România a ratificat această Convenție prin Legea nr. 18/1990 și în baza ei a adoptat Legea nr. 272/2004 cu privire la protecția și promovarea drepturilor copilului. Convenția este cel mai ratificat document din istorie, de către 196 țări. În aplicarea lui, Comitetul pentru drepturile copilului emite Comentarii generale. Comentariul nr. 25 a fost gândit în anul 2019, conceput în proiect anul trecut și aprobat în luna martie 2021. Printre țările care au trimis observații a fost și România – detalii despre concepere și consultări: AICI.
Cu prilejul adoptării acestui document internațional, VeDem Just arată că drepturile omului au pășit într-o nouă eră, cea digitală. Noua tehnologie ne-a afectat tuturor viața, dar depinde de noi dacă o vom utiliza în folosul nostru sau împotriva noastră. Cei mai avantajați de tehnologia digitală, dar și cei mai vulnerabili, sunt copiii. Trebuie să învățăm toți să trăim în lumea digitală, respectând drepturile omului, plecând de la cele ale copilului.
Documentul afirmă în mod clar că în mediul digital drepturile copilului prezente în Convenție trebuie asigurate, respectate și realizate. De aceea este foarte important accesul la mediul digital, alfabetizarea digitală, protejarea vieții private și siguranța online. Pentru realizarea drepturilor copilului în mediul digital trebuie respectate patru principii:
– nediscriminarea: așa cum drepturile sunt egale pentru toată lumea, tot astfel și accesul la mediul digital trebuie asigurat pentru toată lumea, fără nicio deosebire;
– interesul superior al copilului: copiii au dreptul de a căuta, de a primi, de a transmite informații, de a fi tratați cu atenție și de a fi protejați în mediul online;
– dreptul la viață și dezvoltare: pentru ei, trebuie reduse riscurile legate de conținut, contact și comportament având caracter violent, agresiune cibernetică, hărțuire, jocuri de noroc, exploatare și abuz, inclusiv cele sexuale, incitare la sinucidere, recrutare de către infractori, bande sau teroriști;
– respect pentru opiniile copiilor: ei participă la viața comunității și trebuie consultați mai ales când se elaborează legi, politici, programe pentru drepturile lor în mediul digital.
Comentariul arată că trebuie ținut seama de capacitățile în evoluție: copiii mici trebuie controlați de părinți, dar pe măsură ce cresc copiilor trebuie să li se respectă dreptul la intimitate. În noua lume, marcată de digitalizare, se schimbă poziția copiilor în societate.
Punerea în aplicare a drepturilor copiilor în mediul digital se face în mai multe direcții:
– legislația trebuie să prevadă drepturile copiilor în mediul digital; politicile statului trebuie să prevadă accesul și implicarea copiilor la mediul digital, să protejeze copiii de agresiuni cibernetice, respectiv de exploatare și abuz sexual digital;
– trebuie identificat un organism național statal care să se îngrijească de drepturile copiilor în mediul digital;
– trebuie alocate resursele adecvate pentru incluziunea digitală a tuturor copiilor;
– companiile trebuie să realizeze produse și servicii digitale care să nu vatăme sau să contribuie la vătămarea copiilor, respectiv să nu colecteze date personale pentru a-i supune la publicitate țintită;
– trebuie aduse la cunoștința copiilor drepturile lor, organismele competente în caz de încălcare, ghiduri de apelare la acestea; trebuie asigurată asistența copiilor în aceste proceduri, tratarea celor care sunt victime, iar cei care sunt acuzați de încălcări ale legislației online să fie tratați tot ca victime;
– părinții trebuie să învețe despre drepturile copiilor, dar mai ales trebuie să se alfabetizeze digital. Ei trebuie să învețe despre riscurile la care sunt supuși copiii în folosirea produselor și serviciilor digitale și să fie informați cu privire la modurile prin care pot respecta și proteja viața privată a copiilor în raport cu mediul digital. Monitorizarea activității digitale din partea părinților și a îngrijitorilor trebuie să fie proporțională și în conformitate cu capacitățile în evoluție ale copilului;
– profesorii trebuie să beneficieze de formare inițială și continuă referitoare la mediul digital, pentru dezvoltarea cunoștințelor, abilităților și practicilor lor;
– polițiștii, procurorii și judecătorii trebuie să învețe despre protecția, investigarea și urmărirea penală în caz de comitere a unor infracțiuni de/asupra copiilor în mediul digital.
În privința drepturilor concrete, Comentariul prevede:
– educația digitală trebuie predată în școli, ca parte a programelor de învățământ de bază, începând cu nivelul preșcolar și continuând pe parcursul celorlalți ani școlari;
– instituțiile statului trebuie să ofere informații copiilor într-un format adecvat vârstei lor și prin ghiduri prietenoase;
– companiile private trebuie să protejeze copiii de conținut periculos; colectarea datelor personale trebuie să fie minime; sistemele de filtrare și de moderare nu trebuie să împiedice accesul la informații;
– copiii nu trebuie manipulați sau dezinformați în lumea digitală;
– copiii nu trebuie supravegheați din ce grupuri virtuale fac parte;
– ei trebuie să aibă dreptul de a folosi avatare sau pseudonime;
– copiii separați de unul sau ambii părinți trebuie să țină legătura cu aceștia prin mediul digital;
– când agresorii sunt chiar părinții, copiii trebuie să aibă acces la servicii de consiliere confidențiale;
– copiilor cu dizabilități trebuie să li se asigure acces la mediul digital în format accesibil (pentru orbi, pentru surzi); celor săraci trebuie să li se ofere tehnologii la prețuri accesibile;
– nu trebuie uitat de nevoia de odihnă a copiilor, exerciții fizice și interacțiune fizică cu colegii, familia și comunitățile.
În premieră, VeDem Just publică versiunile în limba română a Comentariului general nr. 25, Glosarului de termeni și versiunii prietenoase pentru copii a acestui Comentariu.
Informații generale:
– VeDem Just este o asociație de tineri juriști, studenți și profesori care promovează educația juridică a copiilor și tinerilor, preocupându-se de drepturile și responsabilitatea lor, inclusiv în mediul digital;