Azi, România a fost condamnată de către CtEDO pe motiv că nu a oferit motive obiective și rezonabile atunci când a respins o femeie să fie primită ca ofițer medical din cauză că era prea mică de înălțime (cererea nr. 64480/19).
Doamna Elena Moraru a aplicat în anul 2018 pentru examenul de admitere la studiile de medicină militară la o universitate. Cererea sa a fost respinsă pe motiv că înălțimea și greutatea lui erau sub standardele stabilite de Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Ea a contestat decizia în justiția română invocând discriminarea ei în raport cu femeile care aveau înălțimea și greutatea stabilite de lege. A pierdut, pe motiv că legislația de atunci impunea tuturor militarilor, inclusiv ofițerilor medicali, să poată purta echipamentul standard al soldaților, adică 57 kg, pentru formarea unei forțe militare capabile să participe la orice misiune.
Ulterior, ea s-a adresat Curții Europele a Drepturilor Omului care i-a dat dreptate: instanțele interne nu au examinat dacă MApN avea vreun temei juridic atunci când a stabilit legătura dintre atribuțiile medicilor militari și forța fizică necesară. Mai mult, deciziile lor nu s-au bazat pe studii, cercetări sau date statistice ori empirice. În consecință, România a încălcat art. 14 CEDO(interzicerea discriminării) combinat cu art. 2 din Protocolul nr. 1 la CEDO (dreptul la instruire).
Ieri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Polonia în cauza X pentru discriminare pe baza orientării sexuale adusă unei mame aflate în procedură de divorț și stabilirea custodiei asupra copiilor săi.
Prin Rezoluția nr. 64/13, în anul 2009 AG a ONU a declarat 18 iulie drept Ziua Internațională Nelson Mandela. Se recunoaște, astfel, contribuția fostului președinte sud-african în lupta pentru democrație și promovarea culturii păcii și libertății la nivel internațional.
Nelson Mandela s-a născut la 18 iulie 1918. A trăit în Africa de Sud, fostă colonie britanică, țară cunoscută pentru minele de diamante. În 1948, partidul de la putere a început să aplice politica de apartheid. În anul 1964 Mandela, un opozant al acestei politici, este condamnat la închisoare pe viață. După 27 de ani a fost eliberat, în urma unor campanii de susținere internațională. În 1993 a primit premiul Nobel pentru Pace. Partidul său câștigă primele alegeri libere în 1994, iar el este ales președintele țării până în 1999, fiind primul președinte de culoare al acestei țări. A luptat împotriva colonialismului și discriminării. A decedat în anul 2013.
08.05.2021 COMUNICAT DE PRESĂ: Asociația VeDem Just anunță publicul că a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în urma declaraţiilor făcute de ÎPS Teodosie Petrescu cu privire la femei la un post de radio în data de 6 mai 2021. Aceasta, mai ales că astăzi marcăm Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi stabilită prin Legea nr. 23/2015.
Ziua „Discriminare Zero” (Zero Discrimination Day) este celebrată la nivelul ONU pentru a promova egalitatea în fața legii. A fost înființată de directorul UNAIDS în anul 2014. Prin ea se dorește să crească conștientizarea cu privire la inegalitățile care împiedică oamenii să ducă o viață plină și productivă și se cere guvernelor să își îndeplinească angajamentele și obligațiile de a pune capăt tuturor formelor de discriminare.
UNAIDS a fost înființat în anul 1994 de către Consiliul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite (ECOSOC), cu obiectivul de a monitoriza și de a oferi politici și strategii, atât la nivel statal, cât și la nivel global, în combaterea epidemiei cu HIV. Are ca membri state și reprezentanți ai societății civile, inclusiv a purtătorilor de HIV. Militează împotriva nediscriminării persoanelor infectate cu HIV, virusul care provoacă SIDA.
În Ziua Discriminării Zero din acest an, UNAIDS evidențiază necesitatea de a se lua măsuri urgente pentru a pune capăt inegalităților bazate pe venituri, sex, vârstă, stare de sănătate, ocupație, handicap, orientare sexuală, consum de droguri, identitate de gen, rasă, clasă, etnie și religie.
Între discriminare și inegalitate există o strânsă legătură: discriminarea structurală și socială duce la inegalități între indivizi în materie de venituri, educație, sănătate, locuri de muncă; și invers, inegalitatea duce la stigmatizare și discriminări. De aceea, pentru a elimina inegalitățile, trebuie abordată chestiunea discriminării.
Înfruntarea inegalităților și încetarea discriminării sunt esențiale pentru a pune capăt SIDA. Lumea este departe de a-și îndeplini angajamentul comun de a pune capăt SIDA până în 2030 nu din cauza lipsei de cunoștințe, capacități sau mijloace de combatere a SIDA, ci din cauza inegalităților structurale care obstrucționează soluțiile dovedite în prevenirea și tratamentul HIV. De exemplu, cercetări recente arată că bărbații homosexuali și alți bărbați care fac sex cu bărbați au de două ori mai multe șanse de a se infecta cu HIV dacă trăiesc într-o țară cu abordări punitive de orientare sexuală decât dacă locuiesc într-o țară cu legislație de susținere.
Pentru a obține demnitatea tuturor, politicile politice, economice și sociale trebuie să protejeze drepturile tuturor și să acorde atenție nevoilor comunităților defavorizate și marginalizate. Sunt necesare eforturi mai mari pentru eradicarea sărăciei extreme și a foametei și este necesar să se investească mai mult în sănătate, educație, protecție socială și locuri de muncă decente.
În România, actul normativ pentru prevenirea și combaterea discriminării este OG nr. 137/2000. Un alt act normativ important este Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați. Instituția publică care sancționează actele de discriminare este CNCD. Datele despre infecția cu HIV în România sunt disponibile AICI.
În România, actul normativ pentru prevenirea și combaterea discriminării este OG nr. 137/2000. Un alt act normativ important este Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați. Instituția publică care sancționează actele de discriminare este CNCD.
Prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare. Criteriile stabilite de legislația românească sunt: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Jurisprudența CNCD este disponibilă AICI. Jurisprudența CEDO pe nediscriminare: AICI.Jurisprudența CJUE: AICI.Un manual de drept european privind discriminarea: FRA.
