DELHI, INDIA - JANUARY 30: Indian labourers work at a construction project in front of the Jawaharlal Nehru Stadium on January 30, 2010 in New Delhi, India. The Commonwealth Games are due to be held in the Indian capital from October 3-14, 2010, but concerns remain over construction of its sporting and transport infrastructure. The sheer scale of the project has drawn an enormous population of migrant workers from all over India. This week the High Court of Delhi has sought a response from the Government over the alleged failure to provide all the benefits of labour laws to workers involved in construction work for the coming Commonwealth Games. Workers are being paid below the minimum wage in order to complete these projects whilst also being forced to live and work under sub standard conditions. (Photo by Daniel Berehulak/Getty Images)
Începând cu anul 2002, OIM a stabilit 12 iunie drept Ziua Mondială împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor World Day against Child Labour), pentru a atrage atenția asupra nevoii de eradicare a muncii copiilor.
Din 1998, la data de 30 aprilie se sărbătorește în SUA „Ziua fără pleneală” („Spank Out Day”). La inițiativa „Global Partnership to End Violence Against Children”, această zi a devenit „Ziua internațională împotriva pedepselor corporale asupra copiilor” („International Day to End Corporal Punishment of Children”).
Pe data de 24 martie 2021, Comisia Europeană a elaborat Strategia UE privind drepturile copilului pentru 2021-2024. Aceasta cuprinde șase domenii tematice și propune măsuri concrete:
Copiii ca agenți ai schimbării în viața democratică: redactarea de legi pe înțelesul copiilor, consultări cu copiii privind viitorul Europei, Pactul climatic, Pactul verde.
Dreptul copiilor de a-și valorifica pe deplin potențialul, indiferent de mediul social din care provin: combaterea sărăciei și excluziunii sociale în rândul copiilor, sănătate mentală pentru copii, alimentație sănătoasă și durabilă în școli.
Dreptul copiilor de a duce o viață ferită de violență: combaterea violenței bazată pe gen și violenței domestice, protecția copilului, combaterea violenței în școli, interzicerea pedepselor corporale.
Dreptul copiilor la o justiție care este în interesul lor, indiferent dacă sunt victime, martori, suspecți, acuzați de săvârșirea unei infracțiuni sau părți în cadrul unei proceduri judiciare: cursuri judiciare specializate, aplicarea Orientărilor CoE din 2010 privind justiția în interesul copilului, alternative la detenție, mediere.
Dreptul copiilor de a naviga în condiții de siguranță în mediul digital și de a profita de oportunitățile oferite de acesta: dezvoltarea competențelor digitale de bază în rândul copiilor, combaterea comportamentului dăunător din mediul online, eliminarea conținutului ilegal.
Drepturile copiilor pe plan internațional: 10 % din fondurile destinate ajutorului umanitar va fi pentru sprijinirea educației copiilor aflați în situații de urgență și de criză prelungită, plan de acțiune pentru tineret pentru a promova participarea lor la nivel mondial și a consolida capacitățile de protecție a copilului în cadrul delegațiilor UE, toleranță zero la exploatarea prin muncă a copiilor.
Legislație specifică: La nivel european, art. 3 alin. (3) din Tratatul privind UE stabilește ca obiectiv promovarea protecției drepturilor copilului. Art. 24 din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE garantează protecția drepturilor omului de către instituțiile UE și de statele membre ale UE. Convenția ONU privind Drepturile Copilului din anul 1989 este primul instrument universal cu efect obligatoriu în domeniul drepturilor copilului; are 193 state părți, dintre care 28 sunt membre ale UE; ea tratează drepturile civile, politice, sociale, economice și culturale ale copiilor.
Politicile UE privind drepturile copiilor: AICI. Drepturile copiilor protejate de PE: aici. Manual de drept european privind drepturile copilului: AICI
Membrii VeDem Just – jurişti şi cadre didactice – atrag atenţia asupra creşterii numărului de minori implicaţi în comiterea de fapte penale. Presa abundă de ştiri privind minori care lovesc alţi minori sau agresează adulţi. Există minori care tâlhăresc, violează sau chiar omoară alte persoane. Actele de agresiune se îndreaptă uneori împotriva oamenilor străzii, a părinţilor, a profesorilor, dar și a altor copii. În mod inacceptabil, sunt minori care filmează astfel de acte şi le postează pe reţelele de socializare în loc să anunţe autorităţile. Statistic vorbind, societatea românească a înregistrat în ultimii zece ani un trend ascendent cu privire la numărul de minori autori, dar şi victime ale unor fapte ilicite.
De aceea, asociaţia propune două arii de intervenţie:
