Ziua Mondială Împotriva Cenzurii Cibernetice (World Day Against Cyber Censorship), cunoscută și sub numele de Ziua Internațională a Libertății de Exprimare pe Internet este concepută pentru a evidenția toate formele de cenzură cibernetică din întreaga lume.
În anul 2008 , printr-o scrisoare deschisă, Jean Francois Julliard, secretar general Reporteri Fără Frontiere, şi Larry Cox, director executiv Amnesty International, au solicitat forurilor decizionale din marile companii Google, Microsoft şi Yahoo! să ia în considerare marcarea acestei zile ca Zi Mondială împotriva Cenzurii Cibernetice.
Data de 12 martie este despre libertatea de exprimare și navigare în mediul online a fiecărei persoane, despre libertatea presei și lupta împotriva cenzurii cibernetice realizate prin măsurile luate de guverne privind programele de supraveghere în masă din rațiuni, așa-zis, de siguranţă naţională
Din 2010, în fiecare an, RFF (cu ajutorul Google) acordă Premiul Netizen prin care este recompensat un utilizator de internet, un blogger, un activist împotriva cenzurii pe internet, un grup sau asociație, care prin activitatea sa a contribuit la apărarea libertăţii expresie în mediul online. Primul premiu a fost acordat portalului Change for Equality dedicat luptei pentru drepturile femeilor în Iran. Totodată, RFF acordă și premii dedicate jurnaliștilor care luptă pentru libertatea presei – la ceremonia de acordare a premiilor RSF pentru libertatea presei din 2020, care a avut loc pe 8 decembrie la Taipei, jurnalista rusă Elena Milashina a primit Premiul pentru curaj, postul de radio afgan Merman a obținut Premiul pentru impact și editorul șef egiptean Lina Attalah, premiul pentru Independență. Un premiu special a primit fondatorul Apple Daily din Hong Kong, Jimmy Lai.
RFF publică, cu această ocazie, un raport privind libertatea de informare în spațiul virtual și lista “Inamicii internetului”, acestea reprezentând țările care practică cenzura cibernetică și hărțuiesc utilizatorii de internet și presa. Totodată, este publicat un Index care clasează 180 de țări și regiuni în funcție de nivelul de libertate al jurnaliștilor și oferă o privire de ansamblu asupra situației libertății mass-media bazat pe o evaluare a pluralismului, independenței mass-media, calitatea cadrului legislativ și siguranța jurnaliștilor din fiecare țară și regiune.
LA NIVEL MONDIAL: Din ce în ce mai multe țări modifică legislația astfel încât să ofere puteri sporite autorităţilor care desfăşoară supravegherea în masă, cenzurează conținutul urmărit în mediul online, altele implementează tehnologii prin care persoanele sunt supravegheate online, le sunt accesate neautorizat dispozitivele sau li se cenzurează libertatea de expresie in mediul cibernetic.
Potrivit RFF, anul 2011 “va rămâne un an al violenței fără precedent” împotriva cetățenilor activi pe internet, an în care cinci persoane au fost ucise și peste 200 au fost arestate, iar Amnesty preciza că: Danemarca, Finlanda, Franţa, Olanda, Pakistan, Polonia şi Elveţia au implementat legi care să le sporească capacităţile de spionare a comunicaţiilor pe teritoriul naţional şi în exterior, China şi Kuwait au adoptat legi care scot în afara legii şi restricţionează anumite postări în mediul online, iar în 2015, în 16 state ale lumii, numeroase persoane au fost arestate în baza declarațiilor și reacțiilor pe internet.
În Rusia, în 2013 a intrat în vigoare o lege care introduce cenzura pe Internet prin plasarea, pe liste negre a site-urilor considerate indezirabile, sub pretextul combaterii pornografiei infantile, consumului de droguri si suicidului. Aceasta a străbătut procedura parlamentară fără discuții publice, fiind considerată abuzivă și care ar limita democrația, de către opoziția de la acea vreme.
Tot în 2013, în Vietnam, a intrat în vigoare legea numită „Decretul 72” care interzice bloggerilor și celor care folosesc rețele sociale, să posteze critici la adresa guvernului, legea permițând doar schimbul de informații personale, iar companiile care efectuează comerț electronic să aibă măcar un server în țară.
ÎN ROMÂNIA: Țara noastră ocupă locul 48 (https://rsf.org/en/romania) în Indexul Mondial al Libertății Presei: „În ciuda multor schimbări la cel mai înalt nivel al guvernului, respectul pentru libertatea presei nu s-a îmbunătățit. Atitudinea față de jurnalism și libertatea de exprimare care prevalează în interiorul statului și al clasei politice continuă să încurajeze cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare ale mass-media sunt opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarului. Mass-media au fost transformate treptat în instrumente de propagandă politică și sunt supuse în mod obișnuit supravegherii de către serviciile de securitate. Zeci de proprietari de mass-media sunt în prezent ținta unor proceduri penale de către unitățile anticorupție sau de către biroul procurorului general. Autoritățile au presat, de asemenea, jurnaliștii să își dezvăluie sursele sau să se abțină de la a fi critici. Odată cu încurajarea coaliției de guvernământ, un discurs naționalist devine din ce în ce mai radical și vizează minoritățile etnice și sexuale. Libertatea de exprimare a minorității maghiare a fost în special vizată. Posibilitatea criminalizării „insultării statului sau a liderilor săi” este din nou discutată la niveluri ridicate. Autoritățile, companiile din sectorul privat și membrii publicului au început recent să invoce Regulamentul general de protecție a datelor (GDPR) al UE ca temei pentru refuzul accesului la informații sau pentru amenințarea și urmărirea penală a jurnaliștilor în legătură cu raportările lor de anchetă.”
Potrivit art. 30 din Constituție: Libertatea de expresie: (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă.
Referitor la cenzura cibernetică din țara noastră, această activitate este focusată în special pe monitorizarea și filtrarea site-urilor cu conținut pornografic găzduite pe serverele de la nivel național și a activităților de pornografie infantilă, dar și a site-urilor cu conținut periculos pentru copii.
Potrivit Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, toate site-urile pornografice trebuie să fie accesibile numai după introducerea unei parole și după plata unei taxe pe minut de acces. Sunt interzise toate site-urile cu caracter pedofil, zoofil sau necrofil. Site-urile care nu respectă această lege sunt adăugate la lista neagră de către ANCOM, după ce sunt denunțate de către cetățeni privați.
O altă preocupare se referă la cenzura privind informațiile de tip fake news. Este cunoscut cazul închiderii mai multor site-uri în perioada stării de urgență. Astfel, Ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela, a transmis către ANCOM, pe data de 18 martie 2020, propunerea Grupului de Comunicare Strategică de dezactivare a site-ului https://stiridemoment.ro, în baza articolului 54 din Decretul Prezidențial numărul 195/2020. Acesta este închis și acum.
La nivelul CONSILIULUI EUROPEI, Consiliul Miniștrilor a adoptat Recomandarea CM/Rec(2014)6 a Comitetului de Miniştri către statele membre cu privire la Ghidul drepturilor omului pentru utilizatorii de Internet (în RO aici).
La nivelul UE, pe data de 12 mai 2014, Consiliul a adoptat Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare în online și offline, nr. 9647/14.
Potrivit punctului 6 din Anexă: Inovațiile tehnologice în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor au creat noi posibilități pentru cetățeni de a difuza informații către un public larg și au avut un impact important asupra participării și contribuției cetățenilor la procesele decizionale. Aceste inovații au adus, de asemenea, noi provocări. Toate drepturile omului care există offline trebuie să fie apărate, de asemenea, online, în special dreptul la libertatea de opinie și de exprimare și dreptul la viață privată, care include, de asemenea, protecția datelor cu caracter personal.
DE REȚINUT: Regulile din offline trebuie respectate și în online. Cenzura/cenzura cibernetică, într-un stat de drept democratic, ar trebui să asigure securitatea internă și externă a țării, stabilitatea statului și sistemul politic, cu respectarea maximă a drepturilor și libertăților omului. Libertatea exprimării pe Internet este un drept, dar are și o sumedenie de responsabilități.
#CyberCensorship
