CCR: Decizia de imputare nu mai există

Curtea Constituțională a stabilit că, pentru daunele produse de un angajat, unitatea unde lucrează nu poate să emită decizie de imputare și să îi rețină banii din salariul cuvenit. Acest lucru trebuie stabilit doar de către instanță

Pe data de 7 febr 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia CCR nr. 649/2022. Instanța constituțională a arătat că într-un raport de muncă nu e posibil ca însăși partea prejudiciară să emită angajatului un act de imputare care să fie executoriu, căci nu poate face o evaluare obiectivă a situației create.

Cu aceeași ocazie CCR a reamintit o decizie mai veche, din anul 2016, când a stabilit că nu sunt valabile regulile unității sau instituției respective care stabilesc că angajatul nu se poate adresa justiției dacă nu a parcurs toate căile interne de contestare a deciziei de imputare. Tocmai de aceea noul Cod al muncii, încă din anul 2003, a eliminat posibilitatea de a mai fi emise decizii de imputare, aceasta fiind un atribut doar al instanței de judecată.

Pe înțelesul tuturor: Hotărârea CJUE din 21 dec. 2021

În Hotărârea din 21 decembrie 2021, pronunțată în cauza C-357/19, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că însăși Curtea Constituțională trebuie să respecte dreptul UE și că, atunci când se ivește un conflict între judecătorul național și Curtea Constituțională, judecătorul va trece peste decizia acesteia dacă o consideră contrară dreptului UE.

Continue Reading

CCR: indemnizația de creștere copil poate fi urmărită silit

Prin decizia nr. 232/2021 publicată în M.Of. 549 din 27 mai 2021, CCR a stabilit două aspecte extrem de importante: (1) că poate fi urmărită silit indemnizația de creștere a copilului primită de un părinte, dispoziția legală care interzice aceasta fiind neconstituțională; (2) că întreținerea unui copil se prestează în natură, și numai în caz de refuz al executării ei de către părinte se va fixa plata unei pensii bănești.

Continue Reading

CCR arată de ce menține pensiile speciale

CCR a dat publicităţii Decizia nr. 900/15 dec. 2020 prin care arată de ce este neconstituţională legea care ar fi trebuit să reducă pensiile „speciale”. 

Prin această  lege se impunea o taxă de 85% pentru suma de peste 7.001 lei încasată drept pensie de serviciu, asimilată acesteia sau pensie militară. Dar au fost găsite patru greşeli:
– 1. legea a fost adoptată în Senat, apoi în camera Deputaţilor, apoi în mod greşit în camerele reunite ale Parlamentului (pct. 69 din decizie); 
– 2. legea urma să intre în vigoare la data de 1 a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial. Or, fiind vorba de modificarea Codului fiscal, legea nu putea intra în vigoare mai devreme de 6 luni de la publicare (pct. 76);
– 3. prin această lege s-a dorit să se impoziteze doar partea suplimentară a pensiilor  „speciale”, dar s-a procedat la impozitarea întregului venit provenind din astfel de pensii, legiuitorul amestecând noţiunile de impozit şi taxă, fără ca acest nou tip de taxă să fie reglementat undeva (pct. 90);
– 4. statutul magistraţilor este unul constituţional, ca urmare pensia lor nu poate fi redusă; însă nu intră în această categorie asimilaţii (pct. 154).

CCR constată că pensiile speciale sunt alcătuite din pensia contributivă şi un supliment din partea statului (pct. 109); nu există partea contributivă în cazul militarilor (pct. 118). Parlamentul are libertatea de a modifica acest supliment (pct. 116), respectiv pensia militarilor (pct. 121). Parlamentul nu are aceeaşi libertate pentru magistraţi (pct. 127), consilierii Curţii de Conturi (pct. 130), judecătorii CCR (pct. 133), magistraţi-asistenţi la CCR şi ICCJ (pct. 154).