CJUE: judecătorul trebuie să verifice arestarea de procuror

Prin hotărârea din 10.03.2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că un mandat de arestare semnat de un procuror ce nu poate fi verificat de o instanţă de judecată din același stat anterior predării persoanei nu poate fi pus în executare într-un alt stat membru UE.

Stare de fapt: P.I este cetățean bulgar și suspectat că a săvârșit în orașul Svishtov (Bulgaria), la 8 decembrie 2019, un furt de bani și de bijuterii, în valoare totală  de aproximativ 7.500 de euro, pedepsit cu închisoarea de la unu la zece ani. El a fugit din țară. Procurorul a început imediat ancheta cu privire la furt și a dispus reținerea pentru o durată de 72 de ore, după care a emis mandatul european de arestare. În baza acestuia, P.I. a fost găsit în UK, unde a fost plasat în detenție, la data de 11 martie 2020. În fața instanței engleze, el a contestat validitatea mandatului de arestare pe motiv că cel care a emis mandatul european de arestare nu este o autoritate judiciară care să îndeplinească condițiile din Decizia‑cadru 2002/584. Judecătorii englezi au suspendat soluționarea cauzei și au cerut opinia CJUE în procedura întrebării preliminare.

Hotărârea: CJUE a analizat situația în procedură de urgență, dat fiind faptul că persoana este privată de libertate și de soluția instanței europene depinde hotărârea care se va da în Anglia și a decis următoarele:

  • la baza relațiilor dintre statele europene stă principiul încrederii reciproce: fiecare stat trebuie să considere că toate celelalte state membre respectă dreptul Uniunii și în special drepturile fundamentale;
  • pentru persoanele bănuite sau condamnate într-un stat pentru comiterea unei infracțiuni pot fi predate printr-o procedură simplificată, instituită prin Decizia‑cadru 2002/584;
  • procurorul bulgar care a emis mandatul este o autoritate judiciară, cât timp el participă la investigație într-un caz judiciar; dispoziția procurorului bulgar de reținere pe 72 de ore are același efect ca un mandat de arestare preventivă dispusă de un judecător; un control al dispoziției de reținere emisă de procuror se poate face numai după predarea persoanei către statul bulgar;
  • dreptul european impune să existe o protecție din partea unei instanțe atunci când se emite decizia națională de arestare și/sau atunci când se emite mandatul european de arestare, iar acest control jurisdicțional să poată fi făcut înainte de predarea persoanei.

Situația națională: România este partea a U.E. Potrivit art. 148 alin. (2) din Constituția României, dreptul european are prioritate față de dreptul național. Conform art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE, orice persoană ale cărei drepturi și libertăți garantate de dreptul Uniunii sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești. 

În România arestarea preventivă sau la domiciliu se dispune doar de judecător, cu posibilitatea de a contesta această decizie la judecătorii de la instanța superioară (art. 23 alin. 4 din Constituție și art. 218 și 223 din C.proc.pen).

Potrivit art. 19 din Constituția României, cetăţeanul român nu poate fi extrădat din România decât pe baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate. Procedura de arestare a persoanelor cercetate sau condamnare în România și aflate pe teritoriul altor state membre ale UE este prevăzută în Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (art. 84 și următ.). Aceeași lege reglementează procedurile de urmat când României i se solicită extrădarea unei persoane aflate la noi dar urmărite penal în alt stat, precum și procedura de urmat când România solicită extrădarea din alt stat a unei persoane urmărite penal la noi – lista statelor cu care avem încheiate tratate de asistență judiciară este AICI.

jurist, Lucian Checheriță

Parlamentul a decis: pedepse mai mari pentru agresorii sexuali

Asociația VeDem Just salută adoptarea, în data de 30 iunie 2020, de către Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională, a proiectului  de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală cu privire la agravarea răspunderii pentru agresorii sexuali. Astfel, noua lege prevede mărirea vârstei consimțământului sexual de la 15 la 16 ani, respectiv majorarea pedepselor pentru viol, act sexual cu un minor și trafic de minori.

Prezentarea succintă a modificărilor:

– pentru infracţiunile de viol şi de act sexual cu un minor nu mai există termen de prescripţie: ele pot fi urmărite de acum în orice moment se află față de comiterea infracţiunii, indiferent cât timp a trecut de la aceasta şi oricât timp ar dura procesul penal;

– creşte pedeapsa pentru infracțiunea de trafic de minori: minimul pedepsei cu închisoarea crește de la 3 la 5 ani, ceea ce va împiedica aplicarea pedepsei cu suspendarea executării închisorii. Este incriminată cu închisoare de la 7 la 12 ani: fapta comisă de concubin asupra concubinului minor sau când este comisă de concubinul părintelui asupra minorului; precum şi fapta comisă profitând de minorul ce suferă de un handicap, incapacitate sau dependenţă;

– pentru prima dată se va sancționa mai aspru proxenetismul înfăptuit de membrii de familie sau concubini, care în anumite circumstanţe poate ajunge chiar la 18 ani închisoare;

– minimul pedepsei pentru infracțiunea de viol urmează să fie majorat cu doi ani. Ca urmare, violul va fi pedepsit de acum cu închisoare de la 5 la 10 ani ceea ce împiedică acordarea suspendării în caz de pedepsire cu închisoarea; când victima este un minor pedeapsa pentru autor va fi închisoare de la 7 la 12 ani; la fel, când fapta a fost comisă de către un membru al familiei sau o persoană care conviețuiește cu victima. Când fapta a dus la moartea victimei, pedeapsa va fi închisoare de la 9 la 18 ani;

agresiunile sexuale comise asupra unui minor în anumite circumstanţe vor fi pedepsite cu închisoare de la 5 la 12 ani;

– cu privire la infracțiunea de act sexual cu un minor, prin noua lege se ridică vârsta consimțământului sexual de la 15 la 16 ani. Ca urmare, sunt interzise relaţiile intime cu persoanele care îşi dau acordul şi au vârsta sub 16 ani: pedepsa va fi închisoare de la 1 la 5 ani pentru victima cu vârsta de 14-16 ani şi închisoare de la 2 la 9 ani pentru victima cu vârsta sub 14 ani. De asemenea, sunt interzise relaţiile intime cu persoanele ce îşi dau acordul şi au vârsta de 16-18 ani, dacă autorul este o rudă, profesorul lor, doctorul, preotul, paznicul ori instructorul lor sportiv, pedeapsa fiind închisoare de la 2 la 9 ani;

– mângăierea intimă a unui minor sau autosatisfacerea în prezența unui minor sub 14 ani va fi infracțiune de corupere sexuală (în prezent, vârsta minorului ocrotit este de 13 ani) şi va fi sancționată mai aspru ca până acum, cu închisoare de la 1 la 5 ani (în prezent maximul pedepsei este de doi ani); când este vorba de un membru de familie sau de concubinul părintelui, pedeapsa va fi închisoare de la 2 la 8 ani. Pentru prima dată se incriminează aceleaşi fapte comise asupra sau în prezenţa unui minor cu vârsta de 14-18 ani, pedepsele fiind mai mici. Actul sexual comis în prezenţa unui minor sub 14 ani va fi sancţionat cu închisoare de 3 luni-2 ani.

– invitarea unui minor, inclusiv prin sms, messenger sau whatsapp, să întrețină relații intime, constituie racolarea minorilor în scopuri sexuale şi va atrage pentru autor închisoare 6 luni-3 ani astfel: pentru invitarea la acte cu penetrare, când minorul are sub 16 ani; pentru invitarea la acte fără penetrare, când minorul are sub 14 ani. În prezent, vârsta minorului victimă ocrotit este de 13 ani;

pornografia infantilă va exista şi atunci când autorul este concubinul minorului sau concubinul părintelui acestuia, ori autorul profită de minorul care suferă de un handicap, incapacitate sau dependenţă;

arestarea preventivă se va putea de acum dispune nu doar pentru viol, ci şi pentru act sexual cu un minor, respectiv pentru racolarea minorilor în scopuri sexuale.

Proiectul legislativ este în perioada de depunere a obiecţiilor de neconstituţionalitate, după care urmează promulgarea de către Preşedintele României. Forma proiectului de lege adoptat trimisă la promulgare poate fi consultată la adresa AICI.

Cristi Danileţ, 
Membru VeDem Just
Tel: 0742 182 581

Asociația VeDemJust s-a constituit în anul 2015. Scopul său este promovarea libertăţii, întărirea democrației, susţinerea statului de drept, buna guvernare, promovarea şi apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Principalul său proiect este EDUIURIS – educația juridică pentru copii și tineri.