(1) Ziua Internațională a Romilor, care a fost declarată în anul 1990 la cel de-al patrulea Congres Mondial al Romilor.Se celebrează, astfel, coagularea romilor într-o mișcare globală: între 6-8 aprilie 1971 a avut loc primul Congres Mondial al Romilor, când s-au pus bazele Uniunii Internaționale a Romilor (Romano Internacionalno Jekhetanipe). Atunci s-a stabilit drapelul – o roată indiană pe fond verde cu albastru; și imnul internațional al romilor – melodia „Gelem, Gelem” („Mergeam, Mergeam) compusă de muzicianul Jarko Jovanovic. Ulterior, organizația dobândește statut consultativ pe lângă ONU.
Anual, la data de 20 februarie se comemorează dezrobirea romilor din România, potrivit Legii nr. 28/2011. Este o zi când trebuie să ne amintim că pe teritoriul țărilor române populația de etnie romă a trăit înrobită o jumătate de mileniu și că dezrobirea a durat 25 de ani.
În Monitorul Oficial nr 8 din 5 ianuarie 2021 a apărut Legea nr. 2/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului. Ea va intra în vigoare pe 8 ianuarie.
Antiţigănism: – percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora; – manifestări verbale sau fizice motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani.
Organizaţie cu caracter antiţigănist: orice grup format din trei sau mai multe persoane (grupuri civice, ONG-uri, partide, SC-uri) care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste.
Simbolurile antiţigăniste: drapele, embleme, insigne, uniforme, sloganuri, formule de salut, orice alte asemenea însemne care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.
Materiale antiţigăniste: imagini, mesaje text, conţinut audio-video şi orice alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.
Pedepse: – închisoare de la 3 luni la 3 ani: promovarea, în public, de idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste; confecționarea, vânzarea, răspândirea și deținerea în vederea răspândirii de simboluri antițigăniste; utilizarea în public a simbolurilor antițigăniste; – închisoare de la 1 la 5 ani: distribuirea către public de știri și informații, materiale antițigăniste; – închisoare de la 3 la 10 ani: iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.
(Prezenta postare a fost preluată din Lege-n-Dar, aplicație gratuită de educație juridică pentru telefonul mobil).
