Pe data de 5 iulie intră în vigoare Legea nr. 184/2021. Aceasta prevede noi activități ce pot fi îndeplinite de către avocați, inclusiv cele în legătură cu educația juridică. Asociația VeDem Just a fost deja contactată de avocați care cred că această lege le permite să fie profesori. Așadar, se impun anumite precizări.
Educația juridică se poate studia în școlile noastre sub două forme: non-formală și formală.
Educația formală în unitățile de învățământ preuniversitare presupune activități regulate de instruire care sunt susținute de cadre didactice acreditate, după o anumită programă avizată și evaluând elevii după o anumită metodologie. Ea are loc în baza Legii educației nr. 1/2011.
Materiile care se predau la școală sunt cele din trunchiul comun și cele opționale (avizate la nivel național de minister sau avizate de inspectoratele școlare, după ce sunt aprobate de consiliul de administrație al școlii). Materia „Educație juridică” s-a predat în anul școlar care tocmai s-a încheiat la un număr de 93 de unități școlare, în cadrul programului la decizia școlii, pe baza programei alcătuite de VeDemJust și a manualului conceput de asociația noastră.
Până acum, avocații nu puteau preda decât în învățământul juridic superior. Odată cu Legea nr. 184/2021 prin care s-a modificat regimul compatibilităților reglementat de Legea nr. 51/1995, avocații vor putea susține activități didactice cu conținut juridic în învățământul liceal și gimnazial. Aceasta nu înseamnă că avocatul a devenit profesor de educație juridică, ci el va putea să predea la școală sau liceu numai dacă deține și calitatea de cadru didactic conform Legii educației nr. 1/2011.
Un avocat care dorește să devină profesor de gimnaziu sau de liceu trebuie să parcurgă următoarele etape:
1) Se înscrie la modulul psihopedagogic – acestea sunt cursuri organizate de către fiecare centru universitar, pe care le parcurge timp de doi ani. Nivelul 1 se face în primul an și dă posibilitatea absolventului să predea în gimnaziu. Nivelul 2 se parcurge în al doilea an de studiu și dă posibilitatea absolventului să predea la liceu. Este de menționat ca modul psihopedagogic poate fi parcurs și de studenții la drept în timpul facultății, însă doar nivelul 1; nivelul 2 se poate parcurge la nivel postuniversitar juridic;
2) După absolvirea modulului, cei care doresc să predea ca profesor calificat în unitățile preuniversitare trebuie să se înscrie la concursul național de titularizare, unde să obțină nota peste 7. Urmează etapa de repartizare în ședință publică organizată de Inspectoratul Județean, în ordinea notelor obținute la concursul scris. Ea are loc în luna februarie, pentru anul școlar următor.
3) Postul ales are valabilitate temporară. Dacă este un post valabil 1 an, profesorul trebuie ca în anul următor să opteze pentru a se prezenta din nou la titularizare. Dacă postul este valabil 4 ani școala trebuie să își ia angajamentul că poate asigura profesorului o normă întreaga de 18 ore pe parcursul acelor ani. În acest caz, profesorul trebuie să se prezinte la examenul de definitivat și să obțină nota peste 8.
4) Pentru ca postul să fie asigurat pe durată nedeterminată și numai dacă școala poate asigura norma întreagă de 18 ore, profesorul trebuie să se prezinte din nou la titularizare, în anul imediat următor obținerii definitivatului și să obțină nota peste 7.
Este de reținut că nu există materia „Educație juridică” în trunchiul comun de discipline, deci avocatul nu poate să ocupe o catedră de educație juridică imediat ce este angajat de școală.
Absolvenții de drept pot preda în gimnaziu doar trei discipline la prima specializare: la clasa a 5 a – „Gândire critică și drepturile copilului”; la clasa a 6-a – „Educație interculturală”; la clasa a 7-a – „Educație pentru cetățenie democratică”. Mai este la clasa a 8-a materia „Educație economico-financiară”, dar ca a doua specializare, prioritate având absolvenții cu studii economice. Deocamdată, Centralizatorul anual care descrie ce discipline pot fi predate în funcție de specializarea absolvită nu specifică ce materie poate fi predată la liceu de absolvenții de studii juridice.
Indiferent că e vorba de gimnaziu sau de liceu, avocatul trebuie să se încadreze mai întâi ca profesor, în baza unui contract de muncă, după ce a trecut de examenul de titularizare. După ce începe să predea o materie, va putea oferta cel târziu în luna februarie, dar pentru anul următor școlar, o materie opțională, cum ar fi „Educația juridică” după pașii și metodologia descrise aici.
Credem că am lămurit colegii avocați: este foarte greu ca un avocat să fie profesor. Entuziasmul nu trebuie însă să dispară, căci avocații se pot implica voluntar în educația juridică non-formală, cum este și cea desfășurată de VeDem Just. Ea presupune întâlniri neregulate, la care participă oameni ai legii, ong-iști și studenți la drept, prin care li se explică copiilor, pe scurt, câteva noțiuni minimale despre cât e de important a fi respectată legea. O pot face la orele de dirigenție, în timpul Săptămânii Școala Altfel, în cadrul activităților extracurriculare. Așa se procedează începând cu anul 2013 de către magistrați și începând cu anul 2017 de către avocați, în baza unui Protocol încheiat între Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Barourilor din România la care au aderat mai multe structuri asociative. Evidența acțiunilor derulate prin intermediul asociației noastre sunt descrise la secțiunea „Acțiuni” de pe site-ul www.educatiejuridica.ro. VeDem Just organizează în mod regulat cursul de „Tehnici și metode de predare non-formală a educației juridice” destinat absolvenților de Drept.
judecător, Cristi Danileţ profesor, Codruţa Obârşie (avocat suspendat)
