De Ziua Educaţiei Juridice – 17 noiembrie, asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie (VeDem Just) lansează proiectul „JustTok”.
45 de filmuleţe scurte, alcătuite de elevi, au fost urcate în ultimele două luni pe contul de TiKTok al organizaţiei VeDem Just. Acum, toate sunt postate pe contul de Youtube, devenind disponibile publicului care ne urmăreşte activităţile desfăşurate în ultimii ani.
Aceste filmuleţe tratează teme din viaţa cotidiană a tinerilor sau lămuresc termeni legali pe care ei îi aud împrejur: droguri, fake news, divorţ, lege, suspendare, trafic, avocat, şantaj etc. Coordonatorii sunt Ştefan Alexoaie şi Bianca Nichiţoiu.
Dacă vă place noul nostru proiect, ne puteţi ajuta în trei modalităţi: abonaţi-vă la contul de YouTube al organizaţiei (apasă butonul de AICI), daţi share pe conturile voastre de pe reţelele de socializare la postările care vă plac (alegeţi de AICI) şi trimiteţi-ne idei pentru noi filmuleţe.
Pentru că pe 17 noiembrie este ZIUA EDUCAȚIEI JURIDICE, asociația VeDem Just lansează două concursuri:
primul se derulează în perioada 13-17 noiembrie 2023, este numai pentru adolescenți și constă în alcătuirea unor VIDEOCLIPURI pe teme de educație judicică care se postează pe pagina de FB special dedicată, la secțiunea comentarii, AICI. Clipul cu cele mai multe aprecieri va fi premiat!
al doilea are loc chiar în data de 17 noiembrie 2023, începând cu ora 19:00, este pentru toți elevii și constă în rezolvarea unui test KAHOOT cu 17 întrebări tip grilă de educație juridică. Primii trei clasați vor fi premiați! Înscrierile se fac completând ACEST formular.
Vineri, Tribunalul Cluj a confirmat o soluție a Judecătoriei Cluj-Napoca prin care părinții ai doi elevi cu vârsta sub 14 ani au fost obligați să plătească unei profesoare suma de 30.000 lei pentru batjocorirea ei pe grupul de Whatsapp al clasei și pe Facebook (Dosar 26335/211/2019). VeDem Just traduce această decizie pe înțelesul tuturor și susține orice demers pentru apărarea persoanelor agresate în mediul școlar.
Prima zi de joi din luna noiembrie a fiecărui an a fost proclamată de către UNESCO, în 2019, drept Ziua Internațională împotriva Violenței și Bullying-ului la Școală, inclusiv Cyberbullying (International Day against Violence and Bullying at School including Cyberbullying). Astfel, se recunoaşte că violența școlară, sub toate formele sale, constituie o încălcare a drepturilor copiilor și adolescenților la educație, la sănătate și bunăstare.
De azi, gravidele și persoanele însoțite de copii până la 5 ani au prioritate la ghișee și servicii. Peste 6 luni vor avea prioritate și la parcare.
Azi a intrat în vigoare Legea nr. 280/2023, care acordă prioritate pentru femeile gravide și pentru femeia/bărbatul însoțit de un copil cu vârsta de până la 5 ani, atunci când apelează la o instituție publică sau o firmă privată. Este vorba de acces prioritar la:
Prin decizia nr. 385/2023, CCR stabileşte că obligația declarării prealabile a adunărilor publice nu contravine libertății de întrunire sau libertății de exprimare consacrate de CEDO şi de Constituţia României.
Ana Morodan, vlogger cunoscut drept „Contesa digitală”, a fost condamnată pentru că a condus o maşină având permisul suspendat, după ce a consumat substanţe interzise şi a refuzat iniţial analizele.
În data de 28.03.2023, Ana Morodan a condus autoturismul în mun. București. La semafor, cineva a atenţionat poliţia cu privire la comportamentul şoferiţei. Poliţia a solicitat să oprească, dar ea s-a deplasat încă 30 min, acroşând două maşini. A refuzat să prezinte documentele sale şi ale maşinii. Poliţia i-a solicitat să supună testării anti-alcool şi anti-drog, dar a refuzat, spunând că vrea avocat şi să nu fie testată în public. A fost condusă la clinică pentru a i se recolta probe de sânge, dar a refuzat din nou. I s-a suspendat dreptul de a mai conduce. Morodan a plecat la volanul autoturismului şi, din nou, a fost oprită în trafic, de alt echipaj de poliţie. A fost testată anti-drog şi anti-alcool, care au ieşit pozitive. Apoi a fost condusă la clinică unde în sânge au fost găsite substanțe psihoactive: alprazolam, paroxetin.
Procurorul i-a deschis dosar penal pentru trei infracţiuni. Ajunsă în faţa judecătorului, ea a recunoscut toate acuzaţiile, motiv pentru care a beneficiat de reducerea limitelor de pedepsă cu o treime. Ca urmare, Judecătoria sector 1 Bucureşti a condamnat-o la pedepsele:
– 10 luni închisoare pentru refuz de la prelevarea de mostre biologice. Instanţa a arătat că recoltarea de probe biologice nu este un caz în care avocatul trebuie să fie prezent şi că timpul de aşteptare a lui ar duce la eliminarea substanţelor din corp;
– 6 luni pentru conducere a unui vechiul fără permis de conducere. Instanţa a arătat că poliţistul i-a spus expres că nu are voie să conducă autoturismul după suspendarea acestui drept şi că trebuia să ajungă la Biroul de Accidente Uşoare cu maşina, fără a o conduce;
– 10 luni pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Instanţa a arătat că substanţele regăsite în organismul inculpatei fac parte din cele psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse controlului, înscrise în Tabelul III din Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. Chiar dacă avea prescripţie medicală pentru medicamente, ea nu trebuia să se urce la volan.
Pedeapsa finală este de 1 an 3 luni şi 10 zile închisoare, care nu va fi executată în penitenciar, ci condamnata timp de 2 ani rămâne în libertate, dar sub probaţiune şi va munci 60 de zile gratuit în folosul comunităţii. Instanţa nu a fost de acord să îi acorde nici circumstanţe atenunate, nici să o sancţioneze doar cu amendă, fiindcă: a refuzat prima testare, nu a ţinut seama de atenţionările primului poliţist că acest lucru constituie infracţiune, respectiv să nu conducă ulterior, se afla la volan într-o stare în care a pus în pericol grav siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi pentru că a comis trei infracţiuni în aceeaşi zi. În acelaşi timp, s-a reţinut în favoarea ei faptul că are un loc de muncă, nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptelor şi nu a consumat substanţele respective în scop recreaţional, ci pentru tratarea anumitor tulburări psihice.
Motivarea soluţiei de condamnare poate fi citită AICI.Soluţia poate fi contestată de procuror şi de inculpată.
#hotarariremarcabile este un proiect de #educatiejuridica al asociatiei #VeDemJust. Pentru a fi la curent cu noutăţile în materie de legi şi de jurisprudenţă, descărcaţi în telefonul mobil aplicaţia Lege-n-Dar.
⚖️ Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv pe şoferul drogat care a lovit mortal şoferul unui alt autoturism, depăşind viteza legală.
🚗 La data de 8 septembrie 2019, nervos că prietena sa se află într-un club fără ştirea lui, Mario Iorgulescu a plecat de la o petrecere, s-a urcat la volan autoturismului deşi consumse alcool şi cocaină şi a condus spre clubul aflat în Bucureşti. El a pătruns într-o intersecţie pe culoarea roşie a semaforului cu viteza de 145 km/h, apoi a depăşit un autoturism accelerând la 162 de km/h, după care a urcat maşina cu partea stângă pe un scuar şi a pătruns pe contrasens, unde a intrat în coliziune frontală, la viteza de 143 km/h, cu un alt autoturism. 💀Şoferul respectiv a decedat pe loc.
👩⚖ Tribunalul București l-a condamnat în februarie la pedeapsa de 15 ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe. Ieri, Curtea de Apel Bucureşti a aplicat o pedeapsă defintivă de 12 ani de închisoare pentru omor, 2 ani pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și a reţinut o pedeapsă mai veche de 3 ani pentru infracțiunea de complicitate la lipsire de libertate. În final, Mario Iorgulescu va executa în penitenciar pedeapsa rezultantă de 13 ani și 8 luni închisoare.
În plus, societatea de asigurări va plăti celor doi urmaşi ai celui ucis suma de 50.000 lei daune materiale şi câte 100.000 euro daune morale.
#hotarariremarcabile este un proiect de #educatiejuridica al asociatiei #VeDemJust. Pentru a fi la curent cu noutăţile în materie de legi şi de jurisprudenţă, descărcaţi în telefonul mobil aplicaţia Lege-n-Dar.
În goana lor după senzaţional, unii jurnalişti preferă să publice ştiri eronate.
Un exemplu este ştirea apărută acum 5 zile în unele publicaţii online, cu privire la cuvintele adresate de o profesoară unor elevi. Se arată că „nici bine nu a început anul şcolar”, că profesoara de matermatică are o „reacţie halucinantă/uimitoare”, că ea „a răbufnit” şi că merită „toată stima”. Aceasta a devenit rapid virală, fiind comentată puternic de cititori. Pentru a-şi justifica “ştirea”, unii jurnalişti au şi prezentat ca “dovadă” o postare de pe TikTok în care apar cuvintele adresate de profesoară: „staţi pe telefon; nu învăţaţi nimic; asta nu e şcoală; sunteţi proşti”.
Primele indicii că ştirea e falsă:
Nu se arată numele profesoarei sau măcar şcoala unde activează;
Ştirea apare în 2023, dar postarea pe TikTok este din anul 2022.
Indicii puternice că ştirea e falsă:
Sunetul captat de cel care filmează este foarte bun;
Pe contul de tiktok @andrei_denis_ apar mai multe filmări cu doamna respectivă;
Unii comentatori arată că e vorba de emisiunea “în căutarea adevărului” (kanal d), sezonul 3, difuzată anul trecut. O simplă căutare pe youtube relevă că aşa stau lucrurile, fiind vorba de o emisiune tip “fake” reality.
Aşadar, ştirea nu este o…ştire. Fapta relatată nu s-a întâmplat în vreo şcoală.
Ziua de 5 octombrie a fost desemnată prin Rezoluția nr. 27/C/INF.7 a UNESCO din 1993 drept „Ziua Mondială a Profesorilor” (International/World Teachers’ Day) . Se subliniază, astfel, importanța și rolul jucat de cadrele didactice în întreaga lume, dar și responsabilitatea pe care o poartă pentru educarea generațiilor viitoare.
Această zi aminteşte că la data de 5 octombrie 1966 a fost adoptată „Recomandarea UNESCO/OIM privind statutul profesorilor” care stabilește criterii de referință cu privire la drepturile și responsabilitățile cadrelor didactice, precum și standarde pentru formarea inițială și cea continuă, recrutare, angajare și condiții de predare și învățare. Pentru profesorii din învățământul superior există o recomandare distinctă, adoptată în anul 1997.
În România, statutul personalului didactic este reglementat în dispoziţiile art. 162-229 din Legea nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar, respectiv ale art. 198-219 din Legea nr. 199/2023 a învăţământului superior. Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar a fost aprobat prin Ordinul nr. 4831/2018 a ministrului educaţiei, iar Codul de etică şi deontologie profesională universitară este aprobat de către Senatul fiecărei universităţi.
5 octombrie a fost desemnată în România drept Ziua mondială a profesorului, prin HG nr. 680/1994, deşi Guvernul unei ţări nu are abilitatea de a desemna o zi mondială. Nu se confundă cu Ziua Internaţională a Educaţiei, stabilită de ONU pentru data de 24 ianuarie. Pe 5 iunie este Ziua Învăţătorului.
Prin dispoziţiile art. 27 alin. (4) din Contractul colectiv de muncă pentru învăţământul preuniversitar se stabileşte că 5 iunie şi 5 octombrie sunt zile nelucrătoare pentru profesori.
Pagina dedicată: AICI; #WorldTeachersDay, #teachersday
Pentru a fi la curent cu zilele naţionale şi internaţionale, descărcaţi-vă în telefonul mobil aplicaţia gratuită „lege-n-Dar. Gândeşte legal” de la asociaţia VeDemJust.
În perioada 1-6 septembrie 2023 s-a desfășurat tabăra pentru adolescenți „De-a dreptul implicați”, în comuna Orlat, jud. Sibiu. Asociația VeDemJust a păstrat, astfel, tradiția unei tabere de vară tematice, de educație juridică. Edițiile anterioare au avut loc în anul 2019 la Turda (Legal Academy I) și Suceava (Legal Academy II), în 2021 la Costinești (Școala de Libertate) și în 2022 la Berca (Make Law, not War). La fel ca la ultimele două ediții, în acest an sponsorul taberei a fost Fundația Friedrich Naumann pentru libertate.
Din totalul doritorilor, au fost selectați în baza unor criterii riguroase 27 de tineri liceeni. Încă trei au participat din oficiu, în calitate de câștigători ai finalei concursului de educație juridică „Be legal! Be cool!”.
Prezentările și cei care le-au susținut în acest an au fost: violența, înșelăciunea și organizarea judiciară – Cristi Danileț (judecător), abuzul – Gianina Clop (jurist și mediator), consumul de droguri – Andrei și Ionuț (Teen Chalenge), erorile de logică – Cătălina Isare (elevă), Raimar Wagner și Adriana Șteau (Fundația Friedrich Naumann), poliția judiciară – Bianca Nichitoiu (ofițer de poliție), circulația rutieră – Daniel Zontea (purtător de cuvânt al IPJ Brașov). Ne-a orientat în municipiul Sibiu eleva Paula Dorr. Ne-a încântat cu numere autentice de magie Iulian Paraschiv. Toți participanții au participat la o acțiune de ecologizare a comunei. Centrul de plasament Orlat ne-a primit pentru o întâlnire cu minori intrați sub protecția statului. Tribunalul Sibiu ne-a găzduit într-una dintre zile: copiii au văzut o sală de judecată și au încercat roba de judecător și de grefier.
Au făcut ca lucrurile să se desfășoare perfect: Lucian, Cristi, Gianina, Sorana, Daria, Cătălina, Arimia, Aprilia, Bianca, Iulian, Ana. În urma activităților din tabără, s-au remarcat în mod deosebit și au fost primiți în asociația VeDem Just, ca voluntari, elevii: Victor, Antonia și Alexia. Toți ceilalți sunt invitați să aplice pentru a se alătura echipei noastre în baza proiectelor pe care le propun sau la care se alătură.
Participanții și organizatorii și-au exprimat, sub anonimat, părerile despre toți cei care au venit în tabără. Pe parcursul evenimentului s-au exprimat în mod liber și au adresat întrebări – la unele li s-au răspuns pe loc, la altele li se va răspunde la întâlnirile viitoare ce vor avea loc online. Toți au pregătit câte un testimonial video care va fi postat la pagina dedicată. S-a păstrat legătura cu părinții și s-au exprimat păreri în legătură cu viitorul profesional al copiilor. Adolescenții au fost primiți în grupul de whatsapp care îi cuprinde pe toți ceilalți participanți de la taberele anterioare.
Legal Academy reprezintă unul dintre cele 30 de proiecte din cadrul programului național de educație juridică desfășurat de asociația neguvernamentală și apolitică VeDem Just. Am ajuns astfel, în ultimii opt ani, la peste 50.000 de copii și tineri. Nu urmărim nici obținerea vreunui profit, nici recrutarea viitorilor studenți la Drept. Scopul nostru este familiarizarea elevilor cu informații juridice, cât mai devreme, în scopul responsabilizării acestora și răspândirea prin intermediul lor a educației juridice ca materie nouă în școli. Tocmai de aceea, fiecare participant devine ambasador al educației juridice. Ne bucură să îi știm de partea legii pe copiii și tinerii care trec prin proiectele noastre.
Pentru foto și video ne găsiți pe FB și Insta cu: #LegalAcademy, #deadreptulimplicati, #VeDemJust, #educatiejuridica.
Puteți susține proiectele noastre printr-o mică donație, prin bancă sau prin Revolut, la datele de AICI. Vă mulțumim!
În luna iulie au fost publicate șase legi de modificare a codului penal și de procedură penală. Primele cinci sunt Legea 200/2023, Legea 201/2023, Legea 213/2023, Legea 214/2023 (toate patru sunt explicate AICI) și Legea 217/2023 (am explicat-o și criticat-o AICI). Cel de-al șaselea act normativ este Legea nr. 248/2023 care modifică Codul penal cu scopul de a întări protecția cetățeanuluiși autorităților.
Astfel, prevederile din Legea nr. 248 vizează anumite categorii de victime, comiterea faptei în public sau înarmarea agresorului:
cei care omoară sau tâlhăresc copii, bătrâni, bolnavi sau infirmi vor primi o pedeapsă ca pentru faptele de acest tip, dar calificate;
primește o pedeapsă majorată cu o treime cel care lovește sau bate: victima majoră de care trebuia să se ocupe (profesor, paznic, preot, doctor, asistent medical, îngrijitor) sau un copil; dacă fapta este comisă în public; dacă agresorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor. Reamintesc că dacă victima este un membru al familiei pedepsa indicată mai sus va fi majorată cu încă o pătrime!
pedeapsa cu închisoarea pentru încăierare de la 3 luni-1 an se majorează la 6 luni-3 ani;
primește o pedeapsă majorată cu o treime cel care hărțuiește un minor;
ultrajul și ultrajul judiciar nu vor mai putea fi sancționate cu amenda, ci doar cu închisoarea; victime ale ultrajului vor fi nu doar jandarmii, ci orice militar (din cadrul MApN, din cadrul MAI sau din cadrul serviciilor de informații);
tulburarea ordinii și liniștii publice cunoaște noi sancțiuni, în funcție de modalitatea de comitere: când e prin amenințare, pedeapsa este 3 luni-2 ani închisoare sau amendă (ca și până acum); când e prin violență asupra persoanelor și bunurilor, pedeapsa crește la 1-5 ani închisoare; în caz de violență, pedeapsa se majorează cu o treime dacă este comisă de o persoană care are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
Exemple de fapte și pedepse:
dacă un minor este urmărit de un obsedat pe stradă, acesta din urmă va primi o pedeapsă de 4-8 luni închisoare;
dacă cineva dă mesaje sau apeluri minorului în mod repetat, producându-i o temere, pedeapsa va fi de 5 săptămâni – 4 luni închisoare);
dacă un profesor lovește un elev (major sau minor), un educator dintr-un centru de protecție lovește un copil/major de acolo, un doctor lovește un pacient, atunci riscă 4 luni – 2 ani și 8 luni închisoare; dacă îi produce o vănătaie sau o rană, atunci riscă 8 luni – 6 ani și 8 luni închisoare; dacă i-a produs o infirmitate, pedeapsa va fi 2 ani și 8 luni – 9 ani și 4 luni închisoare;
dacă agresorul este părintele copilului, acesta va primi 5 luni – 3 ani și 4 luni închisoare pentru lovire; 10 luni -8 ani și 4 luni închisoare pentru vănătăi sau răni; 3 ani și 4 luni – 11 ani și 6 luni închisoare pentru infirmitate;
cel care lovește un copil și îi fură telefonul mobil sau cel care amenință cu bătaia un copil și primește de la acesta o sumă de bani, va primi 3-10 ani închisoare;
cel care omoară un copil mic va primi detențiunea pe viață sau închisoare 15-25 ani.
Azi, VeDem Just a formulat o scrisoare către ministrul justiţiei prin care solicită modificarea de urgenţă a legii care obligă televiziunile şi radiourile să publice zilnic un anunţ prin care se explică violatorilor în ce condiţii pot scăpa de pedeapsă. Mai jos, publicăm textul acestei scrisori.
UPDATE, 10.10.2023: Avocatul Poporului a sesizat CCR cu privire la neconstituţionalitatea unor prevederi din această lege, plecând de la argumentele VeDemJust.
Explicație prealabilă:Violul este azi actul sexual cu penetrare, neconsimțit de victimă. Agresiunea sexuală este actul sexual fără penetrare, neconsimțit de victimă. Actul sexual cu un minor este actul sexual cu penetrare, consimțit de victima cu vârsta sub 16 ani[1] și doar în anumite condiții de victima cu vârsta de 16-18 ani. Coruperea sexuală a unui minor este actul sexual fără penetrare, consimțit de victima care are sub 14 ani și doar în anumite condiții dacă are vârsta de 14-18 ani. Ultimele două fapte nu se pedepsesc dacă diferența de vârstă dintre cei doi implicați este mai mică de trei ani.
Această structură cât de cât logică este schimbată, pe alocuri fundamental, prin modificările aduse de Legea nr. 217/2023. Aceasta și-a propus o protecție mai mare a minorilor, astfel că vizează dispozițiile penale privind viața sexuală și cele procedural penale privind drepturile victimelor. Noile reglementări se vor aplica de la data de 1 ianuarie 2024. Încă este timp de modificat unele aspecte extrem de criticabile.
În luna iulie 2023, în decursul unei singure săptămâni, s-au publicat în Monitorul Oficial cinci legi prin care se modifică Codul penal, Codul de procedură penală şi alte legi cu dispoziţii penale.
Este vorba de Legea 200/2023 (pentru punerea în acord a Codului penal, a legii de protecţia martorilor şi a legii de executarea pedepselor cu 10 decizii ale CCR), Legea 201/2023 (pentru punerea în acord a Codului de procedură penală cu 38 de decizii ale CCR), Legea 213/2023 (cunoscută de public drept legea „Anastasia”), Legea 214/2023 (pentru punerea în acord a Codului penal cu o decizie a CCR şi a Codului de procedură penală şi a legii ANABI cu alte trei decizii ale CCR) și Legea 217/2023 (pentru sancționarea mai aspră a unor abuzuri sexuale).
Modificările aduse de primele patru legi se aplică deja şi vor fi prezentate mai jos. Modificările aduse de ultima lege se vor aplica de la data de 1 ianuarie 2024 şi vor fi prezentate separat.
⚖️ 14 iulie 2023: Asociația VeDem Just organizează a cincea tabără anuală de educație juridică dedicată adolescenților.
📢 Este un prilej de întâlnire cu avocați, polițiști, judecători, experți anti-drog. Vom discuta despre lege și reguli. Vom socializa și ne vom împrieteni.
👁️ Tabăra de anul trecut este rezumată AICI, Imagini și testimoniale de la toate cele patru taberi precedente găsești AICI.
⚖️ Ediția Legal Academy din acest an se numește „De-a dreptul implicați”. Beneficiari vor fi 27 de adolescenți. Încă trei sunt calificați din oficiu, fiind premiați la concursul „Be Legal, Be Cool”.
🧒👧🏻 Sunt așteptați să se înscrie elevii care din toamna acestui an vor fi în clasa a X-a sau a XI-a. Pot fi din România sau Republica Moldova.
🏡Tabăra va avea loc la Conacul Maria Theresa, comuna Orlat, județul Sibiu. Este o pensiune cu piscină și restaurant, cotată 5 margarete.
🌞Perioada de cazare este de cinci nopți, în 1-6 septembrie 2023.
💵 Costul taberei este de 500 lei/participant, diferența este acoperită de asociația VeDem Just și include: 3 mese/zi, cazare, vizite, invitați, activități educative și sociale. Transportul până în tabără și din tabără este în sarcina participanților.
📝Înscrierile se fac în perioada 14-21 iulie 2023, completând formularul de AICI.
💻Dacă ești pre-selectat, urmează un interviu online în datele de 24-28 iulie 2023.
🥇Dacă ești selectat, te vei regăsi pe lista finală ce va fi publicată în data de 30 iulie 2023.
VeDem Just, alături de alte 18 organizaţii, au cerut procurorului general al României Alex Florenta să acţioneze în cazul dosarului deschis la cererea jurnalistei Emilia Sercan care trenează de un an de zile la organul de urmărire penală, iar violarea vieţii private a victimei continuă.
Azi intră în vigoare Legea nr. 9/2023 care prevede obligaţii şi interdicţii pentru instituţiile publice şi organele administraţiei publice locale şi centrale: în vederea simpificării birocraţiei:
OBLIGAŢII
Cererile vor fi puse la dispoziţia publicului în format electronic;
Copia cărţii de identitate se va accepta prin email;
Permit fotocopierea gratuită a documentelor de la dosar, altele decât cele care provin de la instituţiile centrale;
să-și informatiza procesele și procedurile;
să specifice pe formularele proprii durata de completare a fiecăruia și motivul colectării informației;
să ofere metode alternative de plată a serviciilor publice furnizate contra cost, fie prin plata cu cardul, fie prin intermediul altor sisteme de plată;
să folosească cu precădere mijloacele electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, acolo unde beneficiarul are și este de acord să furnizeze o adresă de poștă electronică;
să publice seturi de date de interes public pe portalul www.data.gov.ro.
INTERDICŢII: Nu se vor mai solicita de la populaţie:
copii legalizate de pe documente, ci ele vor fi semnate pentru conformitate de funcţionarul care le primeşte;
copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către alte instituții publice, organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale;
dosare, dosare cu șină, precum și niciun alt articol sau obiect de birotică sau papetărie.
