Noi reguli cu privire la fumat și vapat, respectiv vânzarea produselor/dispozitivelor cu tutun și înlocuitori, au apărut în Legea nr. 64/2024, publicată în Monitorul Oficial joi seara, ce va intra în vigoare duminică dimineața.
De acum, în România se pot vinde pentru uz oral pouch-uri având conținut de nicotină de maxim 20 mg/pliculeț, altfel amenda este de la 75.000 lei la 100.000 lei.
În unitățile de învățământ elevilor le este interzis fumatul (clasic sau vapat), deținerea de produse cu nicotină, deținerea de dispozitive pentru tutun sau înlocuitori de tutun. Sancțiunile sunt prevăzute în ROFUIP.
Dispozitivele și produsele cu tutun sau înlocuitori, inclusiv pouch-urile cu nicotină:
nu pot fi vândute la automate. Amenda este de 5000 lei la prima abatere, 10.000 lei la a doua și suspendarea activității, 15.000 lei la a treia și închiderea unității;
nu pot fi vândute prin easy-box, ar atunci când se trimit prin curier trebuie marcate și vârsta clientului verificată. Amenda pentru prima abatere este 10.000 de lei și suspendarea activității pentru 30 de zile; în caz de repetare amenda este 20.000 de lei și închiderea unității;
nu pot fi vândute minorilor, iar vânzătorii pot să le ceară actul de identitate pentru a verifica vârsta. Amenda este aceeași: 10.000 lei și suspendare, respectiv 20.000 de și închidere.
Legile anti-fumat sunt: pentru vânzare AICI, pentru consum AICI.
Pe data de 7 martie 2024 a fost publicat Raportul privind Democrația pentru anul 2024, produs de Institutul V-Dem de la Universitatea din Gothenburg, Suedia. Acesta oferă o evaluare cuprinzătoare a stării democrației la nivel global, folosind cel mai mare set de date global pe acest subiect, cu peste 31 de milioane de puncte de date pentru 202 țări, de la anul 1789 până în anul 2023.
Ca o perspectivă generală, lumea se împarte în 91 de state democratice și 88 de state autocratice. Acesta din urmă conțin însă 71% din populația globală. Trendul este creșterea autocrațiilor, iar în Europa de Sud și de Est situația s-a înrăutățit pentru Grecia, Ungara, Polonia și România. Se deteriorează libertatea de exprimare (în 23 țări) și libertatea alegerilor (în 35 țări) . 42 de state trec dinspre democrație spre autocrație, în timp ce doar 7 trec de la autocrație la democrație. Lumea se întoarce la nivelul anului 1985.
Autocratizarea înseamnă că țara experimentează un proces de deteriorare a instituțiilor și practicilor democratice. Aceasta implică o reducere a libertăților civile, o slăbire a mecanismelor de check and balance care limitează puterea executivului, o erodare a independenței justiției, restrângerea libertății presei și a drepturilor de asociere și adunare, precum și potențiale probleme în ceea ce privește corectitudinea și transparența proceselor electorale.
România este clasificată ca o democrație electorală, dar se află într-un proces de autocratizare.
În cauza Temeșan contra României, CtEDO a decis că nu întrunește condițiile de imparțialitate un judecător care este client particular al băncii, parte în procesul pe care îl judecă, după ce a obținut împrumuturi de la banca respectivă. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 6 februarie 2024.
În anul 1994, Temeșan a fost numit director la Bancorex. În anul 1998 Bancorex este preluată prin absorbție de BCR și se desface contractul de muncă al lui Temeșan. În 2003 el cere în justiție reintegrarea în post. În anul 2005 Curtea de Apel București, printr-un complet de judecată unde era și judecătoarea C, îi respinge cererea. Printr-o acțiune ulterioară, el obține dreptul de reintegrare, care nu este respectat de BCR. Din contra, în anul 2014 BCR îl acționează în judecată pentru a se constata că încă din anul 1997 contractul său era nul. Procesul ajunge la Curtea de Apel București unde din complet făcea parte judecătoarea C. și o judecătoarea U, ambele având credit bancar la BCR. Temeșan cere recuzarea lor, dar cererea i se respinge. În cele din urmă pierde procesul.
Curtea de la Strasbourg observă că judecătorii cauzei aveau credite de la BCR, care nu era singura bancă de pe piață. CEDO stabilește că este rezonabil să se presupună că relația unui client cu banca sa este decisivă pentru derularea unui împrumut. Băncilor li se acordă în general un anumit grad de libertate în stabilirea și ajustarea termenilor și condițiilor împrumuturilor. Prin urmare, un judecător care se află în poziția de client particular al unei bănci care este parte într-un proces ce urmează să fie judecat de către acel judecător poate fi perceput în mod rezonabil ca fiind părtinitor. Faptul că datorează bani băncii respective poate influența în mod conștient sau subconștient procesul decizional al judecătorului, făcând ca acesta să fie mai înclinat să se pronunțe în favoarea băncii. O asemenea stare de fapt ar pune în pericol, fără îndoială, integritatea procesului judiciar și ar eroda încrederea publicului în justiție.
Amintim: principiile generale privind cerința de imparțialitate a judecătorului au fost prezentate în cauza Micallef împotriva Maltei (MC), din 15.10.2009. În cauza Pescador Valero c. Spaniei, prin hotărârea din 17 iunie 2003 CtEDO a stabilit că sunt justificate temerile că nu este imparțial judecătorul care, în timpul procesului unde una dintre părți era o Universitate, era profesor asociat ce primea venituri de la aceasta.
CJUE a decis că nu este conformă cu dreptul UE legislația națională care permite stocarea de către poliție, până la sfârșitul vieții unui condamnat, a datelor sale cu caracter personal (cazul C‑118/22).
Un cetățean bulgar a fost condamnat în anul 2016 la pedeapsa de un an închisoare cu suspendarea executării pedepsei. În anul 2020 el a obținut reabilitarea. Ca urmare, a cerut radierea evidențelor păstrate de către poliție, care a refuzat pe motiv că acele date sunt păstrate pentru a fi comparate cu alte date colectate cu ocazia anchetelor referitoare la alte infracțiuni. Cetățeanul a formulat o cerere în justiție, iar Curtea Administrativă Supremă din Bulgaria a solicitat interpretarea oficială din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date.
Prin hotărârea din 30 ian. 2024 CJUE a stabilit că nu pot fi păstrate datele biometrice și genetice ale unei persoane pe timp nedefinit sau până la decesul ei și pentru orice infracțiune. În concret, a hotărât că nu este conform cu dreptul UE legislația națională care prevede stocarea de către autoritățile polițienești, în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, de date cu caracter personal, printre care date biometrice și genetice, privind persoane care au făcut obiectul unei condamnări penale definitive pentru o infracțiune săvârșită cu intenție pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, și aceasta până la decesul persoanei vizate, inclusiv în cazul reabilitării sale, fără a însărcina operatorul cu obligația de a verifica în mod regulat dacă această stocare este în continuare necesară și fără a recunoaște persoanei respective dreptul la ștergerea acestor date dacă stocarea lor nu mai este necesară în raport cu scopurile în care au fost prelucrate sau, după caz, dreptul la restricționarea prelucrării lor.
Această hotărâre nu se aplică pentru condamnările privind securitatea națională.
În România, actele normative în domeniu sunt Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar și Legea nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date.
A fost publicată ieri Legea nr. 427/2023care modifică Legea învățământului universitar nr. 199/2023, referitoare la cumpărarea și vânzarea referatelor și lucrărilor de licență, dizertație și doctorat. De acum:
– va primi o amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei cel care vinde, oferă, cumpără sau primește lucrări științifice, referate, proiecte, lucrări de absolvire, de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat ori în vederea promovării unor evaluări;
– va primi o amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei cel care organizează și desfășoară activități de formare fără autorizație de la ARACIS și desfășoară activități educaționale în cadrul unor specializări/programe de studii neautorizate.
Amenda se dă de către poliție. Când lucrarea se distribuie pe internet, ea trebuie eliminată. Dacă se refuză, va fi blocat domeniul site-ul respectiv. Noua lege intră în vigoare pe 6 ianuarie 2024.
𝐋𝐞𝐠𝐞𝟗: A fost publicată ieri Legea nr. 430/2023, care se referă la sancționarea profesorilor care cer sau primesc favoruri sexuale de la elevi/studenți pentru a le pune note mai mari, a-i trece examenele, a nu-i trece absenți când chiulesc sau a nu-i sancționa disciplinar dacă încalcă regulamentele școlare.
Astfel, art. 299 din Codul penal se modifică, în sensul că de acum se prevede în mod expres că profesorul care ia mită sub formă de favoruri de natură sexuală va fi pedepsit pentru infracțiunea de „folosire abuzivă a funcției în scop sexual” cu închisoare de la 8 luni la 4 ani și interzicerea pentru o perioada de 1-5 ani de a mai practica profesia. Noua prevedere intră în vigoare pe 6 ian. 2024.
Reamintim că astfel de condamnare va fi înscrisă nu doar în cazier, ci și în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. La angajare, orice profesor trebuie să prezinte un certificatul de integritate comportamentală (Legea nr. 118/2019).
LEGENDĂ: Lege – acte normative adoptate de Parlament; OG – ordonanța Guvernului; OUG – ordonanță de urgență a Guvernului
În anul 2023 în fiecare zi a apărut mai mult de o lege nouă și o dată la trei zile a apărut o ordonanță de urgență. S-au publicat 1.198 de numere ale Monitorului Oficial, așadar între 4 și 5 numere pe zi lucrătoare. În momentul de față în România sunt în vigoare aproape 12.000 de acte normative care fac parte din legislația primară. Ne confruntăm cu o adevărată inflație legislativă.
Practic, o dată la patru ani crește cu 1.000 numărul legilor, ordonanțelor și ordonanțelor de urgență adoptate și care rămân in vigoare. Toate sunt în fondul activ și sunt aplicabile cetățenilor români, apatrizilor și rezidenților aflați în România, precum și turiștilor ce trec prin țara noastră.
Necunoașterea legilor nu poate fi invocată de nimeni drept scuză pentru încălcarea lor. Ca urmare, pentru a respecta legea, aceasta trebuie cunoscută. Iar pentru a fi cunoscută, populația trebuie informată în mod sistematic și legislația trebuie explicată pe înțelesul destinatarilor.
În ultimii ani, asociația VeDem Just a dezvoltat metode adecvate de informare prin intermediul proiectelor Lege-n-Dar și #Lege9, puse la dispoziția celor interesați în mod gratuit. Primul presupune descărcarea aplicației pentru telefonul mobil ”Lege-n-Dar” din AppStore sau Google Play, după care utilizatorul este informat automat printr-o notificare despre legile noi. Al doilea presupune consultarea regulată a site-ului și conturilor de FB si Instagram al asociației VeDemJust prin apelarea #lege9.
În acest context, programele guvernamentale, permanente, sunt absolut necesare. Până acum, însă, nu există nici măcar unul singur care să se ocupe în mod regulat de sintetizarea noutăților legislative și de traducerea lor din „legaleză” pentru persoanele fără pregătire juridică . De aceea, VeDem Just cere ministrului justiției și ministrului educației să acorde atenția binemeritată acestei necesități: legea trebuie cunoscută de oricine. Este nedrept ca oamenii să fie sancționați pentru acte normative ce le sunt necunoscute sau pe care nu le înțeleg.
În noaptea de Revelion 2018/2019 Cristina a ieșit din casă cu soțul și prietenii pentru a privi focurile de artificii. Ei au început să arunce petarde pe stradă. La câțiva metri era un alt grup care a făcut la fel, iar o petardă aruncată de către George a explodat, proiectând spre Cristina un corp dur. Ea a fost nimerită în ochiul drept, drept pentru care și-a pierdut vederea, în mod ireversibil.Soluția definitivă a fost pronunțată joi.
Procesul a durat 5 ani. Inculpatul nu a recunoscut fapta, afirmând că toți cei prezenți au utilizat petarde și e posibil ca femeia să fi fost lovită de petarda altuia. Un martor din cercul lui de prieteni l-a contrazis, chiar el fiind cel care i-a oferit foc pentru a aprinde petarda respectivă, iar de la momentul exploziei acesteia până la reacția victimei nu au mai explodat alte petarde în acea zonă.
În urma procesului, pe data de 30 oct. 2023, Judecătoria Satu Mare a hotărât că George se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, faptă sancționată de art. 196 alin. (2) și (3) din C.pen. cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală. I s-a imputat faptul că nu a a respectat dispozițiile din art. 34 alin. (2) lit. b) ale Legea nr. 126/1995 – acesta interzice folosirea articolelor pirotehnice la o distanţă mai mică de 50 m de construcţiile de locuinţe cu până la patru niveluri şi la mai puţin de 100 m faţă de cele cu peste patru niveluri.
Pedeapsa stabilită de instanță în cazul de față a fost de 10 luni închisoare și lui George i s-a deschis cazier judiciar. Pentru că a comis fapta nu cu intenție, ci din neatenție, pentru că nu are antecedente penale, după accident a însoțit victima la spital, are 39 de ani și este căsătorit, s-a dispus să fie lăsat în libertate pentru o perioadă de doi ani, timp în care va fi supravegheat de Serviciul de Probaţiune Satu Mare. Dacă încalcă condițiile impuse, va ajunge în penitenciar pentru 10 luni. Dacă le respectă, după cei doi ani pedeapsa va fi eliminată din cazier. Totodată, George a fost obligat să plătească Cristinei 20.000 euro reprezentând daune morale și încă 5.875,74 lei reprezentând daune materiale (dovedite cu chitanțe pentru spitalizare, ecografie oculare, intervenţie oculară, consultaţii oculare).
Ambele părți au fost nemulțumite de soluție și au atacat-o. Pe data de 28 dec. 2023 Curtea de Apel Oradea a decis să corecteze sentința în favoarea victimei: George a fost obligat să plătească Cristinei 40.000 euro reprezentând daune morale. S-a ținut seama că legea nu prevede anumite criterii fixe de apreciere a unor astfel de sume, Cristina este tânără și are un copil de un an, a suferit un prejudiciu estetic și nu va mai vedea niciodată. Decizia este definitivă, iar motivarea poate fi citită AICI.
În acest an Codul penal a fost modificat de 11 ori. Azi a apărut a 12-a: este vorba de Legea nr. 424/2023 care modifică Codul penal în privința unor infracțiuni vizând viața sexuală. Cele mai recente modificări la acest capitol fuseseră deja făcute în luna iunie 2023, prin Legea nr. 217/2023 și ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024. Multe dispoziții noi au fost criticate însă de VemDeJust, de prof. Valerian Cioclei, de Avocatul Poporului, de Corina Voicu. Multe inadvertențe se îndreaptă prin legea apărută azi, care va intra în vigoare tot pe 1 ianuarie 2024.
Iată un rezumat al modificărilor la zi, aduse Codului penal prin cele două legi:
1. S-a mărit pedeapsa pentru folosireaprostituției infantile: cel care întreține un act sexual cu un minor care practică prostituția va fi pedepsit cu închisoare nu de la 3 luni la 2 ani ca până acum, ci de la 6 luni la 3 ani;
2. Infracțiunea de violconstă într-un act sexual comis cu penetrare și neconsimțit de victima majoră. Pedepsele vor fi, de acum:
5-10 ani închisoare. Procesul penal demarează numai dacă victima face plângere la Poliție/Parchet;
7-12 ani când violul este comis de: un membru de familie, inclusiv concubin; de un coleg de apartament/internat/cămin; de profesor, doctor, asistent medical, paznic, instructor sportiv; de cel care se folosește de autoritatea funcției; de două sau mai multe persoane împreună; când s-au făcut poze sau filmulețe pornografice cu victima;
7-15 ani închisoare când victima: a fost rănită grav sau viața i-a fost pusă în pericol; era gravidă în timpul violului sau a rămas însărcinată după viol; a fost drogată sau îmbătată fără voia sa; a fost amenințată cu sau a fost folosită o armă; dacă este bătrână, bolnavă, dizabilă sau dependentă.
9-18 ani închisoare dacă victima a decedat urmare a violului.
3. Este eliminată infracțiunea de act sexual cu un minor care sancționa actele sexuale cu penetrare consimțite de un minor ce nu împlinise încă 16 ani.
4. Apare o infracțiune nouă: violul săvârșit asupra unui minor. Acesta poate fi comis sub două forme: act sexual consimțit și act sexual prin constrângere.
4.1. Pentru actul sexual cu penetrare consensual:
a. Când autorul este un minor cu vârsta de 14-18 ani și comite fapta asupra unui minor sub 14 ani: sancțiunea este o măsură educativă. Pedeapsa se majorează cu o treime, dacă victima a primit sau i s-au promis bani sau alte foloase. Autorul nu este sancționat dacă diferența de vârstă între el și victimă este până în 5 ani.
b. Când autorul este un major sunt două cazuri:
Dacă comite fapta asupra unui minor cu vârsta sub 16 ani: pedeapsa este 7-12 ani închisoare. Chiar dacă minorul este mai mic de 16 ani, autorul nu este sancționat dacă diferența de vârstă între el și victimă este până în 5 ani. Pedeapsa se majorează cu o treime, dacă victima a primit sau i s-au promis bani sau alte foloase. Pedeapsa se majorează cu trei ani, iar cauza de nepedepsire menționată nu se aplică, dacă: minorul este parte din familie sau conviețuiește cu autorul; autorul este bonă, profesor, pedagog, instructor sportiv, educator, medic, asistent medical, preot, paznic al minorului; făptuitorul a abuzat de poziția sa de încredere sau de autoritate asupra minorului (vecin, prieten de familie, polițist); minorul este bolnav, are handicap sau este dependent; minorul a fost rănit grav sau viața i-a fost pusă în pericol; dacă i s-au făcut poze sau filmulețe pornografice; când fapta a fost comisă de doi sau mai mulți autori; autorul are antecedente în domeniul infracțiunilor sexuale, traficului de persoane/minori, proxenetismului, pornografiei infantile; minora a rămas însărcinată în urma faptei.
Dacă comite fapta asupra unui minor cu vârsta de 16-18 ani, sunt două categorii de pedepse:
2-9 ani închisoare și va fi pedepsit numai majorul care este membru de familie, bonă, profesor, pedagog, instructor sportiv, educator, medic, asistent medical, preot, paznic al minorului; făptuitorul a abuzat de poziția sa de încredere sau de autoritate asupra minorului (vecin, prieten de familie, polițist); minorul este bolnav, are handicap sau este dependent; minorul a fost rănit grav sau viața i-a fost pusă în pericol; dacă i s-au făcut poze sau filmulețe pornografice;
3-10 ani închisoare când fapta a fost comisă de doi sau mai mulți autori; autorul are antecedente în domeniul infracțiunilor sexuale, traficului de persoane/minori, proxenetismului, pornografiei infantile.
4.2. Pentru actul sexual cu penetrare neconsensual comis asupra unui minor, indiferent de vârsta acestuia din urmă, sancțiunea este în funcție de vârsta autorului:
dacă este major, pedeapsa este 8-15 ani închisoare;
dacă este minor, pedeapsa este mai mică, 3-10 ani închisoare. De remarcat că minorului nu i se pot aplica pedepse, ci doar măsuri educative;
Pedepsele de mai sus se majorează cu trei ani dacă: minorul este parte din familie sau conviețuiește cu autorul; autorul este bonă, profesor, pedagog, instructor sportiv, educator, medic, asistent medical, preot, paznic al minorului; făptuitorul a abuzat de poziția sa de încredere sau de autoritate asupra minorului (vecin, prieten de familie, polițist); minorul este bolnav, are handicap sau este dependent; minorul a fost rănit grav sau viața i-a fost pusă în pericol; dacă i s-au făcut poze sau filmulețe pornografice; când fapta a fost comisă de doi sau mai mulți autori; autorul are antecedente în domeniul infracțiunilor sexuale, traficului de persoane/minori, proxenetismului, pornografiei infantile; minora a rămas însărcinată în urma faptei;
Pedeapsa este 9-18 ani închisoare dacă minorul decedează.
4. Infracțiunea de agresiune sexualăse referă în continuare lamângâieri, frecări și atingeri neconsensuale în locuri intime. De acum, faptele se referă doar la victimele cu vârsta peste 16 ani. Se măresc pedepsele:
Sancțiunea de bază este închisoare 3-7 ani;
4-10 ani închisoare când: autorul acestor mângâieri și atingeri este bonă, profesor, pedagog, instructor sportiv, medic, asistent medical, preot, paznic al victimei; victima face parte din familie sau conviețuiește cu autorul; victimei i s-au făcut poze sau filmulețe pornografice; fapta a fost comisă de doi sau mai mulți autori;
6-12 ani închisoare când: victima a fost rănită grav sau viața i-a fost pusă în pericol, era gravidă, a fost drogată sau îmbătată fără voia sa, a fost amenințată cu sau a fost folosită o armă, era bolnavă, dizabilă sau dependentă;
8-15 ani închisoare dacă victima decedează.
5. Apare o infracțiune nouă: agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor, pentru acte fără penetrare – mângâieri, frecări și atingeri – asupra unui minor, având două forme: cu acord și prin constrângere.
5.1. Pentru astfel de actecomise consensual:
Când autorul este un minor de 14-18 ani, iar victima este un minor cu vârsta sub 14 ani: închisoare de 1-5 ani. Este de remarcat că unui minor i se pot aplica ca sancțiuni doar măsuri educative. Autorul nu este pedepsit dacă diferența de vârstă față de victimă este de cel mult 5 ani;
Când autorul este un major, iar victima este un minor cu vârsta sub 16 ani: închisoare 2-9 ani. Autorul nu este pedepsit dacă diferența de vârstă față de minor este de cel mult 5 ani;
Pedeapsa se majorează cu trei ani, dacă: minorul este parte din familie sau conviețuiește cu autorul; autorul este bonă, profesor, pedagog, instructor sportiv, educator, medic, asistent medical, preot, paznic al minorului; făptuitorul a abuzat de poziția sa de încredere sau de autoritate asupra minorului (vecin, prieten de familie, polițist); minorul este bolnav, are handicap sau este dependent; minorul a fost rănit grav sau viața i-a fost pusă în pericol; dacă i s-au făcut poze sau filmulețe pornografice; când fapta a fost comisă de doi sau mai mulți autori; autorul are antecedente în domeniul infracțiunilor sexuale, traficului de persoane/minori, proxenetismului, pornografiei infantile; minora a rămas însărcinată în urma faptei;
Când victima este minor cu vârsta de 16-18 ani, pedeapsa pentru major este:
închisoare de 6 luni-3 ani când majorul este parte din familie sau conviețuiește cu minorul; autorul este bonă, profesor, pedagog, instructor sportiv, educator, medic, asistent medical, preot, paznic al minorului; făptuitorul a abuzat de poziția sa de încredere sau de autoritate asupra minorului (vecin, prieten de familie, polițist); minorul este bolnav, are handicap sau este dependent; minorul a fost rănit grav sau viața i-a fost pusă în pericol; dacă i s-au făcut poze sau filmulețe pornografice;
închisoare de 9 luni – 4 ani când fapta a fost comisă de doi sau mai mulți autori; autorul are antecedente în domeniul infracțiunilor sexuale, traficului de persoane/minori, proxenetismului, pornografiei infantile; minora a rămas însărcinată în urma faptei.
5.2. Pentru astfel de acte comise prin constrângere, asupra unui minor indiferent de vârsta acestuia:
Când autorul este major: închisoare 3-10 ani;
Când autorul este minor cu vârsta de 14-18 ani: închisoare de 1-5 ani. Este de remarcat că unui minor i se pot aplica ca sancțiuni doar măsuri educative;
Pedepsele de mai sus se majorează cu trei ani, dacă: minorul este parte din familie sau conviețuiește cu autorul; autorul este bonă, profesor, pedagog, instructor sportiv, educator, medic, asistent medical, preot, paznic al minorului; făptuitorul a abuzat de poziția sa de încredere sau de autoritate asupra minorului (vecin, prieten de familie, polițist); minorul este bolnav, are handicap sau este dependent; minorul a fost rănit grav sau viața i-a fost pusă în pericol; dacă i s-au făcut poze sau filmulețe pornografice; când fapta a fost comisă de doi sau mai mulți autori; autorul are antecedente în domeniul infracțiunilor sexuale, traficului de persoane/minori, proxenetismului, pornografiei infantile; minora a rămas însărcinată în urma faptei.
5.3. Pedeapsa este 8-15 ani închisoare dacă victima decedează.
6. Apare infracțiunea Determinarea sau înlesnirea întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, pentru a sancționa majorii care conving sau ajută minorii cu vârsta de sub 16 ani să întrețină relații intime între ei, respectiv ca ei să le suporte ori să le efectueze:
Pentru acte sexuale cu penetrare: pedeapsa va fi 4 ani și 8 luni – 8 ani închisoare (dacă victima se implică de bună voie), respectiv de 6-10 ani închisoare (dacă victima e forțată);
Pentru acte sexuale fără penetrare: pedeapsa va fi de 2 ani – 6 ani și 8 luni închisoare (dacă victima se implică de bună voie), respectiv de 1 an 4 luni – 4 ani și 8 luni închisoare (dacă victima e forțată).
7. Infracțiunea de corupere sexuală a minorilor constă în dezvăluirea unor aspecte ale vieții sexuale către un minor care nu a împlinit 16 ani și se pedepsește:
cu închisoare 6 luni – 3 ani sau cu amendă, când autorul comite orice fel de acte sexuale de față cu victima;
cu închisoare 3 luni – 3 ani sau cu amendă, când autorul convinge minorul să asiste la acte exhibiționiste, să asiste la filme/spectacole de teatru pornografice, la transmisii pornografice prin videochat ori îi dă acestuia astfel de imagini sau filme;
cu închisoare 6 luni – 3 ani sau cu amendă, când majorul trimite mesaje sau îi cere prin social media minorului să comită acte sexuale singur, asupra sau împreună cu cineva.
8. Infracțiunea de racolarea minorilor în scopuri sexuale se pedepsește cu 6 luni – 3 ani închisoare și constă în fapta majorului care trimite mesaje unui minor cu vârsta sub 16 ani pentru a se întâlni în scopul:
de a comite acte sexuale de orice fel;
de a produce sau distribui materiale pornografice cu minori;
de a vizualiza poze sau filme pornografice cu minori.
9. La infracțiunea de pornografie infantilă se introduce o nouă prevedere: se pedepsește cu 6 luni-3 ani închisoare majorul care solicită unui minor, indiferent de vârstă, să se înregistreze în ipostaze sexuale explicite, ori să trimită altora sau să publice pozele sau filmulețele efectuate.
10. Conținutul infracțiunii de incest este mai bine precizat: se sancționează cu închisoare 1-5 ani nu numai când rudele directe sau frații întrețin între ei raporturi sexuale, ci și atunci când întrețin acte sexuale anale, folosesc pentru aceasta părți ale corpului sau obiecte, respectiv când întrețin acte sexuale orale.
În fiecare zi, la ora 17, apare o nouă postare #JustTok, proiect dezvoltat de aripa tânără din VeDemJust.
Niște adolescenți și juniori isteți și inimoși sunt ambasatori de #educatiejuridica. Ei fac filmulețe interesante, unele chiar hazlii, despre reguli și responsabilități. Totul a fost posibil datorită parteneriatului cu oamenii grozavi de la Business Room Podcast!
Tinerii așteaptă de la voi un View, un Like/Heart și un Share. Ne găsiți pe youtube, Insta și TikTok!
La 10 decembrie 2015 au fost semnate actele constitutive ale organizației VeDem Just, promotor al programului național de educație juridică.
Cinci tineri jurişti semnau atunci, la București, actul de constituire şi statutul asociaţiei Voci pentru Democraţie şi Justiţie, pe scurt, VeDem Just. Două luni mai târziu, asociaţia avea să primească personalitate juridică, acordată de Judecătorie. De atunci, asociația a dezvoltat proiecte, adoptat reacții, redactat ghiduri, semnalat incoerențe legislative. Azi, organizaţia reunește, ca membri și voluntari, juriști, cadre didactice, elevi și studenți.
VeDem Just Ea este cunoscută mai ales pentru EDUIURIS, programul național ce reuneşte mai multe proiecte de educaţie juridică a copiilor și tinerilor. Amintim cele mai importante proiecte constante de până acum:
cartea „Elevul și Legea”, realizată în limba română, în format audio și tradusă în cinci limbi străine și în limbajul semnelor;
opționalul de juridică, predat săptămânal în 126 de școli, de către profesori calificați;
instruire gratuită și rețeaua de profesori care predau educație juridică „Profu’ de juridică„,
tabăra tematică anuală pentru adolescenți „Legal Academy”;
Există un mit care circulă pe internet, cu susţinerea unor persoane care se pretind criminologi, ce afirmă că închisorile sunt pline de consumatori de substanţe, condamnaţi de justiţia română, care nu vrea să se concentreze pe traficanţi. Mai mult, există declaraţii ale unor tineri politicieni cum că se fac dosare penale pentru jumătate dintre copiii şi tinerii din România. Pe fondul acestor susţineri iresponsabile, au apărut în spaţiul public psihologi şi psihiatri care pretind că statul român trebuie să renunţe la pedepsele pentru consumul de substanţe interzise care ar trebui tratat exclusiv ca o problemă de sănătate.Prin statisticile de mai jos infirm categoric aceste afirmaţii.
DOVEZI: În ultima lună am solicitat mai multe date statistici de la CSM cu privire la cauzele finalizate de judecători în ultimii cinci ani. Pentru că aceste date – din păcate – nu sunt publice, am purtat o corespondenţă repetată pentru a mă documenta cu privire la majorii şi minorii care au primit o soluţie definitivă de sancţionare din partea instanţelor, pentru droguri şi pentru etnobotanice. Am primit răspunsurile prin adresele nr. 4/19024 din 11.10.2023, nr. 4/19523 din 17.10.2023 şi adresa nr. 5/19866 din 19.11.2023
STATISTICI TRAFICANŢI:
– Datele ne arată că, în ultimii 5 ani şi jumătate, la nivel naţional, numărul celor sancţionaţi penal pentru că au dat sau vândut substanţe interzise (de la etnobotanice şi farmaceutice, la canabis, cristale şi heroină) este de 3.638, ceea ce înseamnă 16 traficanţi pe an în fiecare judeţ.
– Dintre cei condamnaţi au ajuns în penitenciar 41%, adică 6 traficanţi într-un an. Dintre cei închişi în toată această perioadă de cinci ani şi jumătate, numai 2 traficanţi sunt minori.
STATISTICI CONSUMATORI:
– În aceeaşi perioadă, numărul celor sancţionaţi penal pentru deţinerea de substanţe interzise în vederea consumului propriu este de 1.398, adică 3 consumatori pe an în fiecare judeţ.
– Dintre cei condamnaţi, doar 22% au ajuns în penitenciar, adică unul la un interval de doi ani. Nu deţinem date cu privire la minorii consumatori închişi pentru deţinere, dar statistica ne arată că dacă toţi cei condamnaţi ar fi fost închişi, atunci ar putea fi maxim 12 în toată ţara în ultimii cinci ani şi jumătate.
SINTEZA DATELOR: Pentru operaţiuni cu substanţe interzise, în fiecare judeţ ajung in penitenciar 6 traficanţi pe an şi un consumator o dată la doi ani. În privinţa minorilor închişi, în toată ţara ajunge în centrul de detenţie un minor traficant o dată la trei ani şi un număr de maxim doi pe an pentru deţinerea în vederea consumului propriu.
CONCLUZIE: Este evident că statul român nu vânează consumatori. Prezenţa consumatorilor în penitenciare este excepţională şi nu impune nici pe departe modificarea politicilor penale abordate până în prezent.
Începând de anul trecut, la data de 17 noiembrie se sărbătorește în țara noastră „Ziua Educației Juridice” pentru a se conștientiza faptul că fiecare avem nevoie de cunoștințe legale. Se onorează, astfel, efortul săptămânal al cadrelor didactice care au decis să predea formal opționalul de educație juridică la inițiativa VeDem Just, precum și al specialiștilor în drept care participă la întâlniri non-formale din școli pe teme de legislație și justiție în cadrul proiectelor.
Ziua a fost aleasă pentru a aminti că la data de 17 noiembrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 273/2021. Aceasta a modificat legea educației de atunci, impunând ca, printre competențele-cheie ce se vor dobândi de către elevi să fie și cele juridice.
Azi, nevoia de educație juridică este menționată în Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar la dispozițiile privind: activitățile educaționale extrașcolare (art. 29 alin. 6), planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii (art. 88 alin. 10), competențele-cheie promovate la nivel european, care determină profilul de formare a elevului din ciclul primar, gimnazial și liceal (art. 91 lit. f), atribuțiile centrelor comunitare de învățare permanentă la nivel local (art. 157 alin. 2 lit. f).
Promotorul educației juridice în România este de opt ani asociația Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just). Cele mai cunoscute proiecte ale sale în acest domeniu sunt:
Activități la clasă cu oamenii legii: întâlniri fizice sau online cu profesioniști ai dreptului pentru a explica responsabilitățile tinerilor pe înțelesul lor. Modelul a fost preluat de alte organizații pe care le felicităm!
Proiectul „Profu` de juridică”: instruirea anuală a peste 100 de cadre didactice pentru a preda formal opționalul de educație juridică, conceperea programei școlare, oferirea suportului de curs, administrarea platformei de comunicare a tuturor profesorilor de juridică din țară. Mulțumim tuturor pentru cunoștințele transmise tinerilor.
Ghidul „Elevul și Legea”: tipărirea pe bază de donație a peste 7000 de exemplare din ghidul scris special pentru tineri și distribuit gratuit elevilor ce studiază opționalul;
Aplicația pentru mobil „Lege-n-Dar”: gestionarea unei aplicații complexe de informare juridică pentru tineri;
Tabăra „Legal Academy”: organizată anual și gratuit pentru adolescenții care devin ambasadori ai educației juridice;
Proiectul „Școala de Libertate”: dezvoltarea unor materiale resursă pe teme legale, de interes pentru elevi și profesori.
Concursul de educație juridică „Be Legal! Be cool!” organizat anual, etapa națională având loc pe 1 iunie;
Proiectul „JustTok”: clipuri în care ambasadorii de educație juridică explică pe înțelesul tinerilor principalele noțiuni legale sau situații concrete de viață unde intervin rigorile legii.
Conform evidențelor VeDem Just, comunicăm public că în acest an școlar 2023-2024 opționalul de educație juridică se studiază în 125 de unități școlare din 34 județe, de la clasa a V-a până la a XII-a, unde este predată de 140 de profesori pentru 6998 de elevi, după programa și suportul de curs alcătuit de asociație.
Această zi a fost declarată la data de 13 martie 2022 de către adunarea generală a asociației Voci pentru Democrație și Justiție din România (VeDem Just). Zeci de filmulețe și fotografii postate de elevi și profesori pe conturile de social media ale proiectului găsiți pe Facebook – AICI; Instagram – AICI; Twitter – AICI; YouTube – AICI, sub #educatiejuridica; #ziuaeducatieijuridice; #legalliteracyday.
De Ziua Educaţiei Juridice – 17 noiembrie, asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie (VeDem Just) lansează proiectul „JustTok”.
45 de filmuleţe scurte, alcătuite de elevi, au fost urcate în ultimele două luni pe contul de TiKTok al organizaţiei VeDem Just. Acum, toate sunt postate pe contul de Youtube, devenind disponibile publicului care ne urmăreşte activităţile desfăşurate în ultimii ani.
Aceste filmuleţe tratează teme din viaţa cotidiană a tinerilor sau lămuresc termeni legali pe care ei îi aud împrejur: droguri, fake news, divorţ, lege, suspendare, trafic, avocat, şantaj etc. Coordonatorii sunt Ştefan Alexoaie şi Bianca Nichiţoiu.
Dacă vă place noul nostru proiect, ne puteţi ajuta în trei modalităţi: abonaţi-vă la contul de YouTube al organizaţiei (apasă butonul de AICI), daţi share pe conturile voastre de pe reţelele de socializare la postările care vă plac (alegeţi de AICI) şi trimiteţi-ne idei pentru noi filmuleţe.
Pentru că pe 17 noiembrie este ZIUA EDUCAȚIEI JURIDICE, asociația VeDem Just lansează două concursuri:
primul se derulează în perioada 13-17 noiembrie 2023, este numai pentru adolescenți și constă în alcătuirea unor VIDEOCLIPURI pe teme de educație judicică care se postează pe pagina de FB special dedicată, la secțiunea comentarii, AICI. Clipul cu cele mai multe aprecieri va fi premiat!
al doilea are loc chiar în data de 17 noiembrie 2023, începând cu ora 19:00, este pentru toți elevii și constă în rezolvarea unui test KAHOOT cu 17 întrebări tip grilă de educație juridică. Primii trei clasați vor fi premiați! Înscrierile se fac completând ACEST formular.
Vineri, Tribunalul Cluj a confirmat o soluție a Judecătoriei Cluj-Napoca prin care părinții ai doi elevi cu vârsta sub 14 ani au fost obligați să plătească unei profesoare suma de 30.000 lei pentru batjocorirea ei pe grupul de Whatsapp al clasei și pe Facebook (Dosar 26335/211/2019). VeDem Just traduce această decizie pe înțelesul tuturor și susține orice demers pentru apărarea persoanelor agresate în mediul școlar.
Prima zi de joi din luna noiembrie a fiecărui an a fost proclamată de către UNESCO, în 2019, drept Ziua Internațională împotriva Violenței și Bullying-ului la Școală, inclusiv Cyberbullying (International Day against Violence and Bullying at School including Cyberbullying). Astfel, se recunoaşte că violența școlară, sub toate formele sale, constituie o încălcare a drepturilor copiilor și adolescenților la educație, la sănătate și bunăstare.
De azi, gravidele și persoanele însoțite de copii până la 5 ani au prioritate la ghișee și servicii. Peste 6 luni vor avea prioritate și la parcare.
Azi a intrat în vigoare Legea nr. 280/2023, care acordă prioritate pentru femeile gravide și pentru femeia/bărbatul însoțit de un copil cu vârsta de până la 5 ani, atunci când apelează la o instituție publică sau o firmă privată. Este vorba de acces prioritar la:
Prin decizia nr. 385/2023, CCR stabileşte că obligația declarării prealabile a adunărilor publice nu contravine libertății de întrunire sau libertății de exprimare consacrate de CEDO şi de Constituţia României.
Ana Morodan, vlogger cunoscut drept „Contesa digitală”, a fost condamnată pentru că a condus o maşină având permisul suspendat, după ce a consumat substanţe interzise şi a refuzat iniţial analizele.
În data de 28.03.2023, Ana Morodan a condus autoturismul în mun. București. La semafor, cineva a atenţionat poliţia cu privire la comportamentul şoferiţei. Poliţia a solicitat să oprească, dar ea s-a deplasat încă 30 min, acroşând două maşini. A refuzat să prezinte documentele sale şi ale maşinii. Poliţia i-a solicitat să supună testării anti-alcool şi anti-drog, dar a refuzat, spunând că vrea avocat şi să nu fie testată în public. A fost condusă la clinică pentru a i se recolta probe de sânge, dar a refuzat din nou. I s-a suspendat dreptul de a mai conduce. Morodan a plecat la volanul autoturismului şi, din nou, a fost oprită în trafic, de alt echipaj de poliţie. A fost testată anti-drog şi anti-alcool, care au ieşit pozitive. Apoi a fost condusă la clinică unde în sânge au fost găsite substanțe psihoactive: alprazolam, paroxetin.
Procurorul i-a deschis dosar penal pentru trei infracţiuni. Ajunsă în faţa judecătorului, ea a recunoscut toate acuzaţiile, motiv pentru care a beneficiat de reducerea limitelor de pedepsă cu o treime. Ca urmare, Judecătoria sector 1 Bucureşti a condamnat-o la pedepsele:
– 10 luni închisoare pentru refuz de la prelevarea de mostre biologice. Instanţa a arătat că recoltarea de probe biologice nu este un caz în care avocatul trebuie să fie prezent şi că timpul de aşteptare a lui ar duce la eliminarea substanţelor din corp;
– 6 luni pentru conducere a unui vechiul fără permis de conducere. Instanţa a arătat că poliţistul i-a spus expres că nu are voie să conducă autoturismul după suspendarea acestui drept şi că trebuia să ajungă la Biroul de Accidente Uşoare cu maşina, fără a o conduce;
– 10 luni pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Instanţa a arătat că substanţele regăsite în organismul inculpatei fac parte din cele psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse controlului, înscrise în Tabelul III din Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. Chiar dacă avea prescripţie medicală pentru medicamente, ea nu trebuia să se urce la volan.
Pedeapsa finală este de 1 an 3 luni şi 10 zile închisoare, care nu va fi executată în penitenciar, ci condamnata timp de 2 ani rămâne în libertate, dar sub probaţiune şi va munci 60 de zile gratuit în folosul comunităţii. Instanţa nu a fost de acord să îi acorde nici circumstanţe atenunate, nici să o sancţioneze doar cu amendă, fiindcă: a refuzat prima testare, nu a ţinut seama de atenţionările primului poliţist că acest lucru constituie infracţiune, respectiv să nu conducă ulterior, se afla la volan într-o stare în care a pus în pericol grav siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi pentru că a comis trei infracţiuni în aceeaşi zi. În acelaşi timp, s-a reţinut în favoarea ei faptul că are un loc de muncă, nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptelor şi nu a consumat substanţele respective în scop recreaţional, ci pentru tratarea anumitor tulburări psihice.
Motivarea soluţiei de condamnare poate fi citită AICI.Soluţia poate fi contestată de procuror şi de inculpată.
#hotarariremarcabile este un proiect de #educatiejuridica al asociatiei #VeDemJust. Pentru a fi la curent cu noutăţile în materie de legi şi de jurisprudenţă, descărcaţi în telefonul mobil aplicaţia Lege-n-Dar.
