Ungaria are trei sărbători naționale: 20 august – Ziua Națională, sărbătoarea Sfântului Rege Ștefan I, întemeietorul Regatului Ungariei; 15 martie – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni; 23 octombrie – se comemorează Revoluția din 1956. Ziua Maghiarilor de Pretutindeni este o sărbătoarea care are loc astăzi atât în Ungaria, cât şi în comunităţile de maghiari din alte țări.
Ea marchează începutul Revoluției din 1848: în 15 martie 1848, locuitorii celor două orașe maghiare despărțite de Dunăre, Buda și Pesta, azi capitala Ungariei, Budapesta, au ieșit în număr mare pe străzi. Oamenii erau sub impresia revoluțiilor declanșate în Paris și în Viena. Liderii revoluționari, în frunte cu Lajos Kossuth, care era avocat și jurnalist maghiar, au formulat o proclamație cu 12 puncte. Cu sprijin țarist, austriecii aveau să înfrângă apoi Revoluția.
Redăm mai jos Proclamaţia maghiară din 1848 intitulată: Ceea ce vrea naţiunea maghiară (Mit kiván a magyar nemzet):
Să fie pace, libertate și înțelegere!
- Vrem libertatea presei și desființarea cenzurii;
- Un guvern independent maghiar la Buda-Pesta;
- Adunare națională anuală la Pesta;
- Egalitate civilă și religioasă în fața legii;
- O gardă națională maghiară;
- Plată universală și echitabilă a dărilor;
- Desființarea iobăgiei;
- Curți cu jurați bazate pe reprezentativitate juridică egală;
- Crearea unei bănci naționale a Ungariei;
- Armata maghiară să jure pe Constituție, soldații noștri să nu fie duși în străinătate și soldații străini să părăsească teritoriul ungar;
- Eliberarea deținuților politici;
- Unitate.
Egalitate, Libertate, Fraternitate!
În România, conform ultimului recensământ din anul 2011, populaţia de etnie maghiară înregistrată a fost de 1.227.600, ceea ce reprezintă 6,5% din populaţia ţării noastre. Art. 7 din Legea 75/1994 permite arborarea drapelelor altor state pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional. Deşi în spaţiul public autonomia maghiară este un concept fals perceput ca o cedare de glie, Constituția Românei consacră în art. 3 alin. (1) că „Teritoriul României este inalienabil”, ceea ce înseamnă că nu vom putea vorbi niciodată de înstrăinarea teritoriului, ci mai degrabă despre convieţuirea pe bază de principii şi valori comune cu toate comunităţile etnice aflate în România.
jurist, Lucian Checheriță