În contextul începerii dezbaterilor proiectelor justiției în Comisia comună pentru legile justiției din Parlament, 14 organizații neguvernamentale au transmis o scrisoare deschisă adresată Parlamentului cu câteva solicitări esențiale atât în ceea ce privește transparența procesului legislativ, cât și cu privire la conținutul legilor. Semnatari sunt Asociația Expert Forum, ActiveWatch, Funky Citizens, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC, Centrul Român de Politici Europene – CRPE, Centrul pentru Inovare Publică, Asociația CIVICA, Centrul FILIA, Asociația VedemJust, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Comunitatea Declic, Asociația Parcul Natural Văcărești, Asociația Rise OUT, PATRIR:
Către: Dl. Gabriel Andronache, Președintele Comisiei comune pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei
Dna. Alina Gorghiu, Președintele interimar al Senatului României
Dl. Marcel Ciolacu, Președintele Camerei Deputaților
Stimate domnule Președinte al Comisiei comune pentru legile justiției
Stimată doamnă Președinte interimar al Senatului României,
Stimate domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Scrisoare deschisă cu privire la noile proiecte de legi ale justiției
România și-a asumat ca actualele proiecte de legi ale justiției să repare problemele create prin amendamentele aduse în perioada 2018-2019 care au fost criticate dur de partenerii externi ai României nu numai pe conținut, ci și din perspectiva lipsei de transparență a procesului legislativ parcurs în Parlament. Este important ca actualul proces de reformă să nu repete greșelile trecutului.
În acest sens, organizațiile semnatare vă adresează următoarele solicitări cu privire la noile proiecte de legi ale justiției:
- Asigurarea unui proces legislativ transparent. Guvernul și Ministerul Justiției nu au considerat necesare organizarea unor dezbateri publice cu privire la versiunea din 2022 a proiectelor de legi. Lucrările Comisiei parlamentare comune cu privire la legile justiției trebuie să fie deschise societății civile astfel încât rezultatele să răspundă așteptărilor venite din partea unei cât mai mari părţi a societăţii. Cele peste 600 de articole ale proiectelor de legi și viitoarele amendamente introduse trebuie să fie parcurse conform unui calendar transparent și care să permită dezbateri reale cu privire la impactul pe care acestea îl vor avea asupra sistemului judiciar.
- Solicitarea avizului Comisiei de la Veneția și așteptarea acestuia. În programul de guvernare al actualului guvern se prevede expres că proiectele de legi ale justiției vor fi supuse avizului Comisiei de la Veneția înainte de a fi adoptate de Parlament. Analiza făcută de specialiștii Comisiei de la Veneția ar reprezenta o garanție obiectivă că textele propuse răspund într-adevăr obiectivelor asumate. Odată cerut acest aviz, Parlamentul ar trebui să adopte legile după ce opinia Comisiei de la Veneția este publicată.
- Păstrarea prevederilor existente cu privire la poliția judiciară din Legea privind organizarea judiciară până la adoptarea unei legi speciale cu privire la poliția judiciară. Crearea unui vid legislativ ar avea un efect negativ asupra capacității parchetelor în investigarea infracțiunilor. În plus, o viitoare lege specială ar trebui să țină cont de angajamentul asumat prin Programul de guvernare 2021-2024 ca “în activitatea sa de organ de cercetare penală, polițistul trebuie să aibă o singură linie de subordonare, și anume subordonarea față de procuror”.
- Adoptarea unor noi legi ale justiției de către Parlamentul României trebuie să rezulte într-un cadru legislativ cu privire la sistemul judiciar care să repare derapajele din perioada 2018-2019 și să asigure independența și eficiența acestuia, în acord cu standardele internaționale existente în materie și instrumentele internaționale la care România este parte. Este vital ca în încercarea declarată de a elimina derapajele trecutului să nu ne întoarcem de fapt la standarde mai joase decât cele din perioada de pre-aderare. Unele dintre amendamentele propuse nu doar că nu rezolvă problemele apărute în perioada 2018-2019, dar întorc sistemul judiciar românesc la standarde din perioada de pre-aderare. Includem aici, cu titlu de exemplu, revenirea la practica rezervării funcțiilor de conducere pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și eliminarea procedurilor competitive pentru ocuparea funcțiilor de conducere în instanțe și parchete (cu excepția celei de conducător al structurii respective). Aceste mecanisme au fost eliminate din legislație încă din 2005 tocmai în contextul negocierilor de aderare la UE.
Vă asigurăm de deschiderea organizațiilor semnatare la dialog constructiv și transparent în ceea ce privește adoptarea unui cadru legislativ cu privire la sistemul judiciar care să asigure independența și eficiența acestuia și ne arătăm încă o dată disponibilitatea de a contribui la lucrările comisiei comune pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei.
