Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis azi, în cauza Terheş c. România (dosar nr. 49933/20), că restricţionarea libertăţii de circulaţie pentru protejarea împotriva Covid-19 nu pot fi considerate o privare de libertate.
Cazul se referă la măsura de izolare dispusă pentru perioada 24 martie – 14 mai 2020, care limita ieșirile din casă pentru a face față pandemiei de Covid 19.
În martie 2020 OMS a declarat că lumea se confruntă cu o pandemie. Președintele României a adoptat Decretul care prevedea o limitare a exercitării anumitor drepturi fundamentale. MAI a emis iniţial o ordonanță prin care a recomandat să nu se părăsească locuința între anumite ore; apoi, prin ordonanţa din 24 martie 2020, a interzis orice deplasare în afara locuinței fără o adeverinţă care să justifice ieșirea.
Reclamantul Terheș a invocat faptul că măsurile luate sunt privative de libertate. CtEDO a decis că măsura de limitare a circulaţiei luată prin act normativ pentru toată lumea nu poate fi echivalată cu o măsură de arest la domiciliu a unei persoane luată individual. Aşadar, reclamantul nu a fost privat de libertate în înţelesul articolului 5 para. 1 din CEDO.
