Comisia Europeană a publica azi Raportul de statul de drept, 2026. Prezentăm mai jos aspectele critice din secțiunea privind România:
- Procesul de revizuire a Legilor Justiției a fost blocat pe cale judiciară: Comitetul înființat de premier și-a suspendat activitatea după ce ÎCCJ a suspendat decizia de înființare; la 6 iulie 2026 Curtea de Apel București a anulat decizia. Guvernul a publicat totuși raportul Comitetului, cu recomandări de modificare a legilor;
- Niciun progres pe consolidarea garanțiilor de independență pentru procurorii de rang înalt și pe organizarea poliției judiciare — Guvernul a suspendat lucrările legislative în așteptarea Comitetului;
- Trei decizii ale ÎCCJ (2025-2026) au recuzat judecători pentru intenția de a sesiza CJUE sau de a cere aviz consultativ CEDO — raportul citează jurisprudența CJUE privind libertatea trimiterilor preliminare (art. 267 TFUE);
- Inspecția Judiciară a considerat neîntemeiate afirmațiile magistraților privind presiunile disciplinare; concluzie contestată de numeroși magistrați și ONG-uri, care pun sub semnul întrebării independența Inspecției (scrisoare semnată de 900 de magistrați). CCR a declarat neconstituțională procedura de numire a inspectorilor. Cauza Danileț c. României este menționată ca punct de referință în libertatea magistraților de a apăra independența justiției;
- Auditul independent al repartizării aleatorii a dosarelor, prevăzut de Legile Justiției, a fost suspendat de Guvern din motive bugetare;
- Niciun progres suplimentar pe investigarea și urmărirea penală efectivă a infracțiunilor din sistemul judiciar: doar două rechizitorii emise în 2025 de procurorii delegați de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, niciunul de la curțile de apel;
- Instanțele continuă să închidă dosare de corupție și să anuleze condamnări, inclusiv de mare corupție, pe prescripție; EPPO avertizează asupra impactului acestei jurisprudențe asupra investigațiilor privind interesele financiare ale UE;
- Percepția asupra independenței justiției s-a deteriorat: 41% dintre cetățeni și 43% dintre companii o apreciază pozitiv în 2026, față de 44%/51% în 2025 și 48%/49% în 2022 — raportul o califică totuși drept nivel „mediu”;
- Niciun progres pe acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului; resursele Institutului Român pentru Drepturile Omului au fost înjumătățite în 2025 și nu au crescut în 2026, deși i s-au adăugat noi responsabilități (punct focal anti-SLAPP);
- Mandatul Avocatului Poporului expirat din iunie 2024, fără nicio procedură de numire demarată; 4 din 9 membri ai CNCD au mandatul expirat, fără înlocuire;
- Nicio evoluție pe transparența finanțării partidelor: proiectul AEP e blocat în Camera Deputaților din octombrie 2023; AEP nu a mai făcut auditul anual al partidelor;
- OUG-urile rămân frecvente: 25,5% din legislația primară în 2025; în 26 din 34 de cazuri analizate, CCEIAN a constatat justificare insuficientă pentru folosirea OUG; 50% din legislația primară adoptată de executiv, fără dezbatere parlamentară;
- Proiectul privind publicarea identității donatorilor ONG-urilor și presei a generat opoziție instituțională (CES, Consiliul Legislativ, comisia senatorială pentru drepturile omului) și a Președintelui, care a avertizat asupra efectului inhibitor asupra sprijinului cetățenilor pentru societatea civilă;
- Decizia Secției pentru judecători a CSM din 9 iunie 2026, care a calificat unele critici ale asociațiilor de magistrați, presei și ONG-urilor drept atacuri la independența judiciară, a fost contestată printr-o scrisoare deschisă semnată de 110 organizații (termenii „abuz de autoritate”, „intimidare”, „cenzurare” aparțin semnatarilor, nu Comisiei); decizia e atacată în instanță;
- Spațiul civic rămâne clasificat „restrâns” (CIVICUS): constrângeri administrative și politice, presiuni reputaționale, peste 40 de acțiuni civile cu caracteristici SLAPP și 8 cauze penale documentate.
Întocmit,
Cristi Danileț
