Legea pt toti Archives : VeDem Just

În 2022, în fiecare zi a apărut câte o lege

Anul trecut a fost adoptată câte o lege în fiecare zi a săptămânii și câte o OUG la fiecare două zile. Potrivit Constituției României, trebuie cunoscute și respectate toate cele aproape 11.500 de acte normative în vigoare în momentul de față.

În anul 2022, au fost publicate 8.030 de acte normative, individuale și internaționale – mai puține decât în anii pandemiei (2020 și 2021), dar mai multe decât în oricare dintre anii anteriori. Astfel, în cursul anului trecut au fost emise 594 acte normative primare:

376 de legi – practic, e ca și cum o lege ar fi fost publicată în fiecare zi, inclusiv în cele nelucrătoare;
37 de Ordonanțe ale Guvernului – adică trei OG în fiecare lună;
181 de Ordonanțe de Urgență ale Guvernului – cum OUG-urile nu pot fi adoptate decât în situații excepționale, rezultă că România a trecut printr-o astfel de împrejurare o dată la două zile.

În prezent, în România sunt în vigoare 11.453 de acte normative primare:

7.790 de legi;
1.047 de Ordonanțe ale Guvernului;
2.616 de Ordonanțe de Urgență ale Guvernului.

Reamintim că în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie (art. 1 alin. 5 din Constituția României), ceea ce se extinde și la ordonanţele Guvernului şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, căci CCR a stabilit că acestea conţin norme de reglementare primară, având o forţă juridică asimilată cu a legii (paragraf 63 din decizia nr. 405/2016). Populația poate cunoaște actele normative primare căci, potrivit Constituției, toate se publică în Monitorul Oficial: legile (art. 78), ordonanțele (art. 108) și OUG-urile (art. 115). De aici, ele sunt preluate pe site-ul gratuit legislatie.just.ro, unde pot fi accesate gratuit, în forma inițială sau în forma actualizată.

Ca și în anii trecuți, asociația VeDem Just vine în sprijinul cetățenilor interesați de a cunoaște regulile edictate de stat prin intermediul unui complex program de educație juridică, „Legea pentru toți”. Pentru a fi la curent, descărcați-vă gratuit în telefoanele mobile aplicația Lege-n-Dar, deschideți regulat site-ul vedemjust.ro și accesați #educatiejuridica și #vedemjust pe rețelele de socializare FB, Insta și TikTok.

Petarde și artificii de Revelion

În România, Revelion este numele dat petrecerii din noaptea de 31 Decembrie spre 1 Ianuarie. La origine, „Revelion” provine din fr. „réveillon” care semnifică faptul de a sta treaz mai mult timp, ca urmare a unei cine îndelungate. De aceea, sunt țări în care există „revelion de Crăciun” și „revelion de Anul Nou”.

La miezul nopții se pocnesc petarde și se aprind artificii. Articolele pirotehnice sunt pentru divertisment (F-patru categorii) și de scenă (T-două categorii), conform HG nr. 1102/2014 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție a articolelor pirotehnice. Doar cele din categoria F1 – care prezintă un risc foarte scăzut şi un nivel de zgomot neglijabil şi care sunt destinate utilizării în spaţii restrânse, inclusiv în locuinţe – pot fi utilizate de populația largă. Restul articolelor sunt folosite doar de artificieri și pirotehniști.

Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive reglementează regulile de utilizare a petardelor și artificiilor:

nu se folosesc între orele 24:00 şi 6:00, cu excepţia perioadelor autorizate;
nu se folosesc la o distanţă mai mică de 50 de metri de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 m faţă de cele cu peste 4 niveluri;
este interzisă aruncarea lor la o distanţă mai mică de 500 de metri de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi și de instalaţiile de gaze;
nu se folosesc în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanşe sau căderi de pietre;
nu se utilizează pe drumurile publice deschise circulaţiei rutiere, pe aleile pietonale şi în spaţii deschise cu aglomerări de persoane;
este interzisă folosirea lor la o distanţă mai mică de 500 m de păduri;
tinerilor sub 18 ani nu li se pot vinde asemenea articole, iar copiii sub 16 ani nu le pot deține.

Amenzile pot ajunge la 6.000 de lei, iar pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la un an.

Tulburarea liniștii în alte circumstanțe constituie contravenția de la pct. 25, art. 2 al Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice și se sancționează cu amendă 200-1000 lei.

Sorana Ana Scutelnicu

Nouă infracțiune: părinți/colegi/profesori care nu denunță abuzul sexual asupra minorului

Începând de luni, comite infracțiune cel care nu anunță Poliția sau Parchetul, imediat ce are posibilitatea, atunci când asistă/află că: un minor a fost abuzat sexual, că un minor a fost folosit pentru cerșetorie, că cineva s-a autosatisfăcut în fața unui minor cu vârsta de sub 14 ani, că i-a trimis un mesaj text unui minor sub 14 ani pentru a-l invita să vizualizeze un film pornografic sau a invitat la el un minor sub 16 ani pentru a întreține relații intime.

Lege nouă: alăptarea în public

Pe 3 iulie va intra în vigoare Legea nr. 182/2021 privind alăptarea în spaţiile publice. Ea îşi propune prevenirea discriminării mamelor care alăptează și combaterea încălcării dreptului la hrană al copiilor.

Permis suspendat: ce a stabilit Poliția nu poate reduce Justiția

Sunt încălcări ale Codului rutier care atrag aplicarea unui avertisment sau a unei amenzi (sancțiune principală) și reținerea permisului pentru 30/60/90 de zile (sancțiune complementară). Uneori, cei sancționați contestă la Judecătorie sancțiunea și cer eliminarea interdicției temporare de a mai conduce ori doar reducerea periodei. Au fost situații când judecătorii au procedat astfel, iar în alte situații când judecătorii au refuzat aceasta.

Prin decizia nr. 5/2021 a ICCJ – complet pentru soluționarea RIL, publicată vineri în M.Of, se lămurește cum trebuie să se procedeze de acum încolo:

1. Judecătorul nu poate reduce perioada suspendării dreptului de a conduce aplicată de poliția rutieră, aceasta fiind o perioadă fixă, prevăzută de lege: 30 zile pentru unele contravenții, 60 zile pentru altele, 90 zile pentru altele.

2. În procedura plângerii contravenționale, judecătorii:

vor înlătura sancțiunile complementare, numai atunci când anulează procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor;
le vor reindividualiza sub aspect temporal, atunci când prin actul de sancționare au fost aplicate în alte limite decât cele prevăzute de lege pentru acea clasă de contravenții.

3. În anumite condiții și doar la cerere, șeful Poliției Rutiere poate reduce perioada de suspendare. Dacă refuzul este nejustificat, poate fi contestat în procedura contenciosului administrativ.

Lege nouă: evazioniștii scapă de închisoare

Pe data de 4 aprilie a intrat în vigoare Legea nr. 55/2021 care modifică normele juridice privind evaziunea fiscală: de acum, cei care produc un prejudiciu de până la 100.000 euro pot scăpa de închisoare dacă achită prejudiciul.

Lege nouă: 100 lei taxă proces civil pentru accidente sau abuzuri

O lege apărută ieri modifică OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru în privinţa sumelor ce trebuie plătite pentru a deschide un proces civil în care se pretind daune. De acum, se va plăti anticipat doar 100 de lei. Legea intră în vigoare sâmbătă, 19 martie 2021.

Atunci când o persoană dechide un proces civil, e obligată să plătească o sumă anticipat. În funcţie de obiectul cauzei, această taxă este fie fixă (de ex, 20 de lei pentru a contesta o amendă dată de poliţie, 300 lei pentru a divorţa), fie variabilă (în general, 10% din suma pretinsă). Unele procese sunt gratuite, cum ar fi cele pentru pensie de întreţinere, adopţie, şomaj. De asemenea, toate procesele penale sunt gratuite.

În privinţa proceselor unde se pretind daune, sunt două situaţii prevăzute în art. 7 din OUG nr. 80/2013:

când este vorba de prejudicii aduse imaginii, onoarei, reputaţiei: suma este de 100 lei;
când este vorba accidente sau abuzuri fizice/psihice: de acum, suma va fi tot 100 lei.

Când în urma unui accident de circulaţie se produc vătămări vindecabile în peste 90 de zile, se deschide un proces penal. În acel proces, se stabileşte şi pedeapsa pentru şoferul vinovat, şi despăgubirea pentru victimă. Însă, atunci când dosarul se clasează sau când vătămările sunt mai uşoare, victima are la dispoziţie doar procesul civil. La fel şi pentru victima unui abuz fizic sau psihic, dacă nu a ales să formuleze plângere penală. Până la modificările de ieri, victima ar fi trebuit să plătească o taxă de 10% din valoarea pretinsă pentru a deschide procesul civil, ceea ce îi îngreuna accesul la justiţie. De acum, va plăti o taxă fixă de 100 de lei, indiferent de suma pretinsă de la autor.

Lege împotriva antițigănismului

În Monitorul Oficial nr 8 din 5 ianuarie 2021 a apărut Legea nr. 2/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului. Ea va intra în vigoare pe 8 ianuarie.

Antiţigănism:
– percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora;
– manifestări verbale sau fizice motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani.

Organizaţie cu caracter antiţigănist: orice grup format din trei sau mai multe persoane (grupuri civice, ONG-uri, partide, SC-uri) care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste.

Simbolurile antiţigăniste: drapele, embleme, insigne, uniforme, sloganuri, formule de salut, orice alte asemenea însemne care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.

Materiale antiţigăniste: imagini, mesaje text, conţinut audio-video şi orice alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.

Pedepse:
– închisoare de la 3 luni la 3 ani: promovarea, în public, de idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste; confecționarea, vânzarea, răspândirea și deținerea în vederea răspândirii de simboluri antițigăniste; utilizarea în public a simbolurilor antițigăniste;
– închisoare de la 1 la 5 ani: distribuirea către public de știri și informații, materiale antițigăniste;
– închisoare de la 3 la 10 ani: iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.