Inflație legislativă: 12.500 acte normative în vigoare

În anul 2024 a apărut zilnic câte o lege nouă și o dată la două zile și jumătate a apărut câte o ordonanță de urgență. Cumulat, ultimii patru ani constituie perioada unui mandat legislativ când s-au adoptat cele mai multe acte normative din istoria postdecembristă a României. S-au publicat 1.334 de numere ale Monitorului Oficial, cu 330 mai multe ca în anul trecut, așadar o medie de 5,2 numere pe zi lucrătoare. În momentul de față în România sunt în vigoare un număr de 12.503 de acte normative care fac parte din legislația primară. Numărul acestora crește cu 500 în fiecare an.

Dacă anterior o dată la patru ani creștea cu 1.000 numărul legilor, ordonanțelor și ordonanțelor de urgență adoptate și care rămân in vigoare, în momentul de față această creștere are loc o dată la doi ani. Toate actele enumerate sunt în fondul activ al legislației, ceea ce înseamnă că sunt aplicabile pentru cetățenii români, pentru apatrizi, pentru rezidenții aflați în România, precum și pentru turiștii ce trec prin țara noastră.

Necunoașterea legilor nu poate fi invocată de nimeni drept scuză pentru încălcarea lor. Ca urmare, pentru a respecta legea, aceasta trebuie cunoscută. Iar pentru a fi cunoscută, populația trebuie informată în mod sistematic și legislația trebuie explicată pe înțelesul destinatarilor.

În ultimii ani, asociația VeDem Just a dezvoltat metode adecvate de informare prin intermediul aplicației de mobil Lege-n-Dar și a proiectului #Lege9 de pe rețelele de socializare, puse la dispoziția celor interesați în mod gratuit. Însă noi credem că ar trebui să existe programe guvernamentale, permanente, de informare a populației: legislația ar trebui sintetizată și noutățile legislative ar trebui traduse din „legaleză”  în limbajul uzual, al persoanelor fără pregătire juridică.

România în Schengen

Începând cu data de 31 Martie 2024, Romania devine Stat membru Schengen: se elimină controalele la frontierele aeriene (cele 17 aeroporturi) și maritime (cele 4 porturi la Marea Neagră); se mențin, deocamdată, controalele la frontierele rutiere (cele 32 puncte de trecere rutieră) și feroviară (cele 15 puncte de trecere feroviară).

Ca urmare a creării Pieții Unice în anul 1993, UE are la bază patru libertăți de circulație: a mărfurilor, a serviciilor, a capitalurilor și a persoanelor. Dreptul la libera circulație în UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate în 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone, conform acordului de la Schengen (numele unui sat situat pe malurile râului Moselle, la frontiera comună a trei țări: Luxemburg, Germania și Franța). Pe 30 decembrie 2023, toate statele membre ale UE au stabilit prin Decizia (UE) 2024/210 aderarea României și Bulgariei la acest spațiu în privința frontierelor aeriene și maritime.

Azi sunt 29 de state membre Schengen :

  • toate statele UE fără Irlanda și Cipru: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria;
  • patru state non-UE: Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein.

De acum, persoanele  care se deplasează din România către acestea state sau dinspre ele către România nu vor mai fi supuse controalelor de frontieră: vor trece de controlul de securitate și apoi se vor îndrepta direct către porțile de îmbarcare. Practic, se va călători în interiorul UE ca și cum s-ar călători în interiorul țării. Aleatoriu, Poliția și Jandarmeria pot verifica actele de identitate. Pentru călătorii către sau dinspre state non-Schengen controlul de frontieră este menținut.

Călătoria minorilor români în/din străinătate:

  • cu vârsta de 16-18 ani: călătoresc singuri, cu acordul părinților; dacă se deplasează în țara unde au domiciliul, nu mai trebuie acordul;
  • cu vârsta sub 16 ani: călătorește însoțit de ambii părinți; de un părinte și cu declarația notarială a celuilalt părinte că îi permite călătoriile în străinătate timp de maxim 3 ani; de un major și cu declarația notarială a ambilor părinți.

Condițiile de circulație în străinătate a cetățenilor Români sunt prevăzute în Legea nr. 248/2005. Regimul străinilor în România este reglementat în OUG nr. 194/2002.

Lege9: vânzare țigări, fumat și vapat

Noi reguli cu privire la fumat și vapat, respectiv vânzarea produselor/dispozitivelor cu tutun și înlocuitori, au apărut în Legea nr. 64/2024, publicată în Monitorul Oficial joi seara, ce va intra în vigoare duminică dimineața.

De acum, în România se pot vinde pentru uz oral pouch-uri având conținut de nicotină de maxim 20 mg/pliculeț, altfel amenda este de la 75.000 lei la 100.000 lei.

În unitățile de învățământ elevilor le este interzis fumatul (clasic sau vapat), deținerea de produse cu nicotină, deținerea de dispozitive pentru tutun sau înlocuitori de tutun.  Sancțiunile sunt prevăzute în ROFUIP.

Dispozitivele și produsele cu tutun sau înlocuitori, inclusiv pouch-urile cu nicotină:

  • nu pot fi vândute la automate. Amenda este de 5000 lei la prima abatere, 10.000 lei la a doua și suspendarea activității, 15.000 lei la a treia și închiderea unității;
  • nu pot fi vândute prin easy-box, ar atunci când se trimit prin curier trebuie marcate și vârsta clientului verificată. Amenda pentru prima abatere este 10.000 de lei și suspendarea activității pentru 30 de zile; în caz de repetare amenda este 20.000 de lei și închiderea unității;
  • nu pot fi vândute minorilor, iar vânzătorii pot să le ceară actul de identitate pentru a verifica vârsta. Amenda este aceeași: 10.000 lei și suspendare, respectiv 20.000 de și închidere.

Legile anti-fumat sunt: pentru vânzare AICI, pentru consum AICI.

Lege9: amenzi uriașe pentru lucrări intocmite de alții

A fost publicată ieri Legea nr. 427/2023 care modifică Legea învățământului universitar nr. 199/2023, referitoare la cumpărarea și vânzarea referatelor și lucrărilor de licență, dizertație și doctorat. De acum:

– va primi o amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei cel care vinde, oferă, cumpără sau primește lucrări științifice, referate, proiecte, lucrări de absolvire, de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat ori în vederea promovării unor evaluări;

– va primi o amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei cel care organizează și desfășoară activități de formare fără autorizație de la ARACIS și desfășoară activități educaționale în cadrul unor specializări/programe de studii neautorizate.

Amenda se dă de către poliție. Când lucrarea se distribuie pe internet, ea trebuie eliminată. Dacă se refuză, va fi blocat domeniul site-ul respectiv. Noua lege intră în vigoare pe 6 ianuarie 2024.

#𝘓𝘦𝘨𝘦9 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘶𝘯 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵 𝘥𝘦 #𝘦𝘥𝘶𝘤𝘢𝘵𝘪𝘦𝘫𝘶𝘳𝘪𝘥𝘪𝘤𝘢 𝘢𝘭 𝘢𝘴𝘰𝘤𝘪𝘢𝘵𝘪𝘦𝘪 #𝘝𝘦𝘋𝘦𝘮𝘑𝘶𝘴𝘵 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘪𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘭𝘦𝘨𝘢𝘭𝘢 𝘢 𝘤𝘦𝘵𝘢𝘵𝘦𝘯𝘪𝘭𝘰𝘳.