Categorie: Lege-n-Dar

Două condamnări la CEDO pentru același motiv

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în două cauze pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil de către judecătorii de la Judecătoria Deta și de la Judecătoria Ploiești. Aceștia au respins plângerea împotriva soluției procurorului, bazându-se pe declarațiile unor martori pe care nici instanța nu i-a audiat, nici reclamantul sau avocatul nu i-a intervievat.

I. În cauza Buliga c. România (D. 22003/12) este vorba de un petent cercetat pentru comiterea infracțiunii de furt a unui gard metalic. Inițial, procurorul a constatat că fapta nu este atât de gravă pentru a fi considerată infracțiune și a dat o amendă administrativă, potrivit legii de la acel moment. Petentul a fost nemulțumit și a contestat soluția procurorului la instanță, solicitând audierea de martori pentru a-și susține nevinovăția. Instanța a arătat că ea nu poate să audieze direct martorii, dar a găsit totuși că urmărirea penală este incompletă și a dispus redeschiderea ei.

Chemat din nou de către procuror la audieri, petentul a negat acuzațiile, a cerut audierea de martori și expertizarea bunului bănuit a fi sustras. Procurorul a refuzat expertiza și a audiat martorii în absența petentului și a avocatului său. Soluția a fost, din nou, închiderea dosarului și aplicarea unei amenzi, de data aceasta mai mare. Și această soluție a fost atacată la instanță, care a respins însă plângerea.

Curtea Europeană a constatat că, deși procedura din fața instanței trebuia să se rezume doar la verificarea legalității soluției dată de procuror, totuși aceasta a făcut referire la vinovăția celui cercetat, cu trimitere la declarațiile martorilor. Or, acești martori nu fuseseră audiați de instanță, ci doar de procuror. Mai mult, procurorul nu oferise petentului posibilitatea ca el sau avocatul său să pună întrebări martorilor. Așadar, el nu a beneficiat de un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 alin. (1) și alin. (3) lit. d) din CEDO.

România va putea să redeschidă procesul penal, dar va trebui să plătească petentului daune de 4000 euro.

II. În cauza Negulescu c. România (D. 11230/12) petenta a fost acuzată de o persoană că ar fi lovit-o. Ea a fost cercetată de poliție pentru această infracțiune, dar procurorul a considerat că fapta nu este atât de gravă și a închis dosarul aplicându-i o amendă administrativă. Reclamanta a contestat în instanță, dar judecătorul a menținut soluția procurorului argumentând că din certificatul medico-legal aflat la dosar și din declarațiile martorilor audiați de poliție rezultă că reclamanta este autoarea agresiunii.

Curtea Europeană a arătat că instanța românească a analizat vinovăția persoanei cercetate, deși procedura nu îi permitea o analiză a temeiniciei acuzației. A făcut referire la declarația unui martor, dar acesta fusese audiat doar în cursul urmăririi penale. Or, el ar fi trebuit ascultat chiar de instanță, singurele cazuri de lipsă a lui putând fi decesul, teama, sănătatea sau imposibilitatea de a veni. Chiar dacă nu a venit la instanță, se constată că, în cursul audierii sale, reclamantei/avocatului nu i s-a oferit ocazia de a-l interoga. Curtea de la Strasbourg mai arată că instanța ar fi trebuit să trimită cauza înapoi la parchet sau să o rețină pentru a o judeca pe fond. Neprocedând astfel, a încălcat dreptul la un proces echitabil al reclamantei.

România va putea să redeschidă procesul penal și va plăti petentei daune de 1000 euro.

VeDem Just remarcă că, prin două decizii anterioare, CCR a declarat constituțional textul legal care limita dreptul instanței de a analiza soluția procurorului doar la actele de urmărire penală și a unor înscrisuri noi. Nu este prima oară când CEDO constată că CCR a decis contrar Convenției Europene a Drepturilor Omului. VeDem Just este de părere că urgent trebuie corectată procedura din art. 341 C.proc.pen care permite atacarea soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată date de procuror, la instanță, care le poate examina doar prin prisma actelor deja existente la dosarul de urmărire penală sau cel mult a unor noi înscrisuri.

jud. Cristi Danileț

Consiliul Europei: vaccinarea nu este obligatorie

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut statelor europene, sâmbătă, să anunţe cetăţenii că vaccinarea împotriva Covid-19 nu este obligatorie.

Rezoluţia 2361 (2021) adoptată pe data de 27 ianuarie 2021 poartă numele „Vaccinuri Covid-19: aspecte etice, legale şi practice”. Ea cuprinde mai multe solicitări către statele membre. Printre ele, notăm pe cele de la pct. 7.3:

7.3.1 să se asigure că cetățenii sunt informați că vaccinarea NU este obligatorie și că nimeni nu este presat politic, social sau altfel să se vaccineze, dacă nu dorește să facă acest lucru ei înșiși;
7.3.2 să se asigure că nimeni nu este discriminat pentru că nu s-a vaccinat din cauza unor posibile riscuri pentru sănătate sau pentru că nu dorește să fie vaccinat;
7.3.3 să ia măsuri eficiente timpurii pentru a contracara neinformarea, dezinformarea și ezitarea cu privire la vaccinurile Covid-19;
7.3.4 să distribuie informații transparente despre siguranța și posibilele efecte secundare ale vaccinurilor, lucrând cu și reglementând platformele de socializare pentru a preveni răspândirea dezinformării;
7.3.5 să comunice în mod transparent conținutul contractelor cu producătorii de vaccinuri și să le pună la dispoziția publicului pentru examinare parlamentară și publică.

Consiliul Europei (CoE) este o organizaţie europeană care reuneşte 47 de state membre, cu sediul la Strasbourg, care s-a angajat să respecte Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. România este membră al CoE din anul 1993. Organul de dezbateri al CoE este Adunarea Parlamentară, de decizie este Comitetul Miniştrilor, iar de judecată este Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

ICCJ decide: furtul de identitate online este infracțiune

Prin decizia nr. 4/2021, Curtea supremă a stabilit că furtul de identitate online este infracțiune: nu este permis ca, fără voie, cineva să deschidă un cont pe o rețea de socializare cu numele şi fotografia reale, dar aparţinând altei persoane.

Art. 325 Codul penal prevede: „Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.

ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală – a decis că dacă o persoană deschide și folosește un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), cu numele de utilizator şi datele reale (informaţii, fotografii, imagini video etc.) ale altei persoane, atunci se comite infracţiunea de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, căci:
– acţiunea de introducere a datelor informatice se face fără drept, şi
– acţiunea de introducere a datelor informatice are ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.

Hotărârea este obligatorie pentru toate instanțele judecătorești din România.

CtEDO condamnă Elveţia pentru un cerşetor român sancţionat. Rezumat

Curtea Europeană a condamnat, ieri, statul elveţian pentru sancţionarea penală a unei femei de etnie romă din România care a comis infracţiunea de cerşetorie. Pentru prima dată în jurisprudenţa sa, Curtea constată că persoanele nevoiaşe au un drept de a cerşi.

În cauza Lacatus v. Switzerland, hotărârea din 19.01.2021, s-a reţinut că cerșetoarea primise o amendă penală de 500 de franci elvețieni pentru că a cerșit în public la Geneva, iar pentru că nu a reușit să plătească a fost închisă cinci zile în penitenciar. CtEDO a constatat că femeia era analfabetă și provenea dintr-o familie extrem de săracă, nu avea loc de muncă și nu beneficia de prestații sociale – în aceste condiţii, cerșetoria a constituit pentru ea un mijloc de supraviețuire. Curtea a considerat că femeia „ a avut dreptul, inerent demnității umane, să încerce să-și satisfacă nevoile de bază cerșind”. Ca urmare, prin sancţionarea ei penală de către Elveţia, a existat o încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Continue Reading

Curtea Europeană condamnă Ro în cazul a doi transgenderi. Rezumat

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, astăzi, că România se face vinovată de încălcarea dreptului la viaţa privată pentru că, în cazul a două persoane transgender, a refuzat să le acorde noua identitate de gen în absenţa unor dovezi că ar fi procedat la operaţia de schimbare de sex, deşi nu există cadru legal pentru această cerinţă.

Este vorba de hotărârea Camerei pronunţată astăzi în cazul X și Y contra României (cererile nr. 2145/16 și 20607/16).

Stare de fapt:

a. În primul dosar, o persoană născută de sex feminin a început în timpul adolescenţei să se comporte ca un bărbat; treptat, a realizat că se identifică cu trasăturile fizice şi sociale de bărbat. A devenit avocat. A început tratamentul hormonal. Psihiatrul i-a recomandat operaţia pentru schimbarea de sex, dar endocrinologul a refuzat acest lucru fără o autorizare de la justiţie. A făcut operaţie de mastectomie. Justiţia a refuzat să autorizeze schimbarea de sex, a numelui şi a CNP-ului. Persoana s-a mutat în Anglia, unde trăieşte sub identitate de bărbat. I se refuză recunoaşterea diplomei pentru a practica ca avocat, fiind diferenţe de nume.

Continue Reading

ANAF are acces la datele bancare

Începând de luni, 11 ianuarie 2021, A.N.A.F. are acces la conturile bancare ale persoanelor fizice și juridice. Pentru acesta se înființează Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare.

Măsura a fost prevăzută în OUG nr. 111/2020 care a modificat legislația cu privire la spălarea banilor și Codul de procedură fiscală.

Româncă adeptă ISIS, condamnată

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a condamnat-o definitiv pe Livia Maria Băilă, din Nădlac (Arad), în vârstă de 33 de ani, pentru propagandă teroristă: 1 an, 5 luni și 10 zile închisoare. Procesul penal a durat 6 luni.

Comunicatul DIICOT de la momentul efectuării percheziției este disponibil aici. Pe 14 mai 2020, suspecta a fost ridicată de anchetatori din locuinţa sa, sub acuzaţia că a devenit adeptă a Statului Islamic. Monitorizarea Liviei Băilă a început după ce SRI a semnalat că ea accesa site-uri extremiste islamiste şi le transmitea mesaje de încurajare luptătorilor ISIS. Apoi, a urmat cursuri de instruire din partea unor cetățeni arabi pentru a trece la acțiuni radicale.

Legea pentru prevenirea și combaterea terorismului este Legea nr. 535/2004.

(Prezenta postare a fost preluată din Lege-n-Dar, aplicație gratuită de educație juridică pentru telefonul mobil).

Pedeapsa capitala: abolită acum 31 de ani

Imediat după Revoluția din 1989, prin Decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 s-a abolit pedeapsa cu moartea. Ea a fost înlocuită cu sancțiunea detențiunii pe viață.

În România condusă de Ceauşescu (1965 – 1989) au fost condamnate la moarte şi executate prin împuşcare 104 persoane. Execuţiile se realizau doar în cadrul închisorilor Jilava şi Rahova. Fiecare pluton de execuție era alcătuit din 12 membri, care primeau încărcătoare cu câte 5 cartuşe şi trăgeau foc după foc. La Revoluție au fost împușcați chiar soții Ceaușescu. Au fost ultimii doi condamnați executați.

Astăzi, pentru comiterea unor infracțiuni, Codul penal stabilește că pentru adulți se poate aplica, în funcție de gravitatea faptei: amenda, închisoarea, detențiunea pe viață. Pentru minori se pot aplica doar măsuri educative.

În Europa, pedeapsa cu moartea nu este posibilă în niciun stat care a semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului. România a semnat acest tratat internațional în anul 1994.

(Prezenta postare a fost preluată din Lege-n-Dar, aplicație gratuită de educație juridică pentru telefonul mobil).

Lege împotriva antițigănismului

În Monitorul Oficial nr 8 din 5 ianuarie 2021 a apărut Legea nr. 2/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului. Ea va intra în vigoare pe 8 ianuarie.

Antiţigănism: 
– percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora;
– manifestări verbale sau fizice motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani.

Organizaţie cu caracter antiţigănist: orice grup format din trei sau mai multe persoane (grupuri civice, ONG-uri, partide, SC-uri) care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste. 

Simbolurile antiţigăniste: drapele, embleme, insigne, uniforme, sloganuri, formule de salut, orice alte asemenea însemne care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.

Materiale antiţigăniste: imagini, mesaje text, conţinut audio-video şi orice alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.

Pedepse:
– închisoare de la 3 luni la 3 ani: promovarea, în public, de idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste; confecționarea, vânzarea, răspândirea și deținerea în vederea răspândirii de simboluri antițigăniste; utilizarea în public a simbolurilor antițigăniste;
– închisoare de la 1 la 5 ani: distribuirea către public de știri și informații, materiale antițigăniste;
– închisoare de la 3 la 10 ani: iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

(Prezenta postare a fost preluată din Lege-n-Dar, aplicație gratuită de educație juridică pentru telefonul mobil).

4 ianuarie – Ziua Mondială Braille

Prin Rezoluția A/RES/73/161 din 17 decembrie 2018, Adunarea Generală a ONU a decis să proclame 4 ianuarie drept Ziua Mondială Braille.

Braille este un mijloc de comunicare folosit de persoanele fără vedere sau lipsite parțial de vedere. Constă într-o reprezentare tactilă a simbolurilor alfabetice și numerice folosind șase puncte împerecheate în trei rânduri ce corespund fiecărei litere și număr și chiar simbolurilor muzicale, matematice și științifice. Nevăzătorii pot citi trecând vârful degetelor peste aceste puncte.

Louis Braille, inventatorul limbajului braille, s-a născut în Franța la data de 4 ianuarie 1809. Urmare a unui accident suferit în copilărie, a orbit. Inspirat de criptografia militară, a dezvoltat la vârsta de 15 ani un sistem de cod tactil care putea permite orbilor să citească și să scrie rapid și eficient. La vârsta de 20 de ani a publicat cartea prin care dezvăluie metoda sa.

Pentru a facilita reproducerea de materiale în braille, la nivel Organizației Mondiale de Proprietate Intelectuală s-a încheiat Tratatul de la Marakesh, care prevede excepții de la drepturile de autor, în scop umanitar, pentru populația cu deficiențe de vedere. 76 de țări au semnat acest tratat, dar nu și România.

(Prezenta postare a fost preluată din Lege-n-Dar, aplicație gratuită de educație juridică pentru telefonul mobil).

UK: noi reguli pentru turism și muncă

Urmare a Brexit, acum un an UK s-a retras din UE din care a făcut parte timp de 47 de ani. De la data de 1 ianuarie 2021 UK este privită ca o țară complet străină în raport cu UE. Ca urmare, nu mai există liberă circulație dintr-un alt stat european în UK.

Noile reguli care se aplică:
– până la 30 septembrie 2021: turiștii pot intra în Regatul Unit cu pașaport sau carte de identitate; începând cu 1 octombrie 2021: turiștii vor avea nevoie de pașaport pentru a călători în Marea Britanie. Nu e nevoie de viză dacă activitatea de turism sau vizita nu depășește 6 luni într-un an. Informații suplimentare AICI;
– toți cetățenii români care doresc să se deplaseze în UK cu scopul de a munci, de a studia sau de a-și dezvolta propria afacere, începând din 1 ianuarie 2021, vor fi obligați să obțină o viză. Românii care doresc să muncească în UK vor putea obține viza în baza respectării unor condiții cumulative specifice fiecărui traseu profesional (acestea includ oferta de muncă, salariul minim corespunzător calificării, stăpânirea limbii engleze). Informații suplimentare AICI.

Ministerul Muncii a dezvoltat un Ghid informativ cu privire la imigrație în UK.

(Prezenta postare a fost preluată din Lege-n-Dar, aplicație gratuită de educație juridică pentru telefonul mobil).

RIL: despăgubiri RCA la secția specializată

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1309 din 30 decembrie 2020, a fost publicată Decizia nr. 13/18.05.2020 a ICCJ pentru soluționarea unui recurs în interesul legii.

S-a decis că secția specializată în materia litigiilor cu profesioniști a tribunalului va soluționa litigiul în primă instanță, respectiv curtea de apel va soluționa apelul privind:
– cererea pentru plata despăgubirilor (materiale și morale) formulate de victima accidentului de circulație împotriva asigurătorului RCA, unde autorul are calitate de intervenient forțat sau de pârât alături de asigurătorul RCA;
– acțiunea în regres formulată de asigurător împotriva autorului accidentului.

(Prezenta postare a fost preluată din Lege-n-Dar, aplicație gratuită de educație juridică pentru telefonul mobil).

Drone, UAS și aeromodele: noi reguli

Începând cu data de 31.12.2020, pe teritoriul și spațiul aerian al statelor membre UE, se aplică prevederile:
– Regulamentului delegat (UE) 2019/945 al Comisiei privind sistemele de aeronave fără pilot la bord și operatorii de sisteme de aeronave fără pilot la bord din țări terțe, și ale
– Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/947 al Comisiei privind normele și procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord.

Cei care manevrează aeronavele fără pilot (fie avioane, fie elicoptere) trebuie să cunoască și să respecte Codul aerian român apărut în anul 2020, precum și legislația europeană atunci când efectuează operațiuni în spațiul aerian al cerului unic european. Sancțiunile pentru încălcarea legislației sunt prevăzute în H.G. nr. 643/2020.

Instituția competentă din România este Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Informații despre condițiile în care se pot produce și manevra asemenea aeronave sunt disponibile în acest Ghid.

(Prezenta postare a fost preluată din Lege-n-Dar, aplicație gratuită de educație juridică pentru telefonul mobil).

2020: două legi noi în fiecare zi

În anul 2020 au apărut 1132 de numere ale Monitorului Oficial, singura publicație a statului unde se publică actele normative adoptate la nivel central. Menționăm doar actele emise de legislativ și executiv:
– 298 de legi ale Parlamentului;
– 227 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului;
– 7 Ordonanțe de Guvern;
– 1137 Hotărâri ale Guvernului.

Legile, OG-urile și OUG-urile au aceeași forță juridică: ele alcătuiesc ceea ce se numește „legislație primară”. Practic, în fiecare zi lucrătoare din anul trecut au apărut două legi noi. Reamintim că este obligatorie respectarea tuturor legilor, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituția României.

Puteți să cunoașteți legile accesând portalul legislativ. Cele mai importante acte normative sunt explicate pe înțelesul tuturor de asociația VeDem Just pe site-ul organizației, pe contul de FB al proiectului de educație juridică și în cadrul aplicației pentru telefonul mobil Lege-n-Dar.

(Prezenta postare a fost preluată din Lege-n-Dar, aplicație gratuită de educație juridică pentru telefonul mobil).