La mulți ani țării noastre, România! La mulți ani tuturor românilor!
Anual, la 1 decembrie, este sărbătorită „Ziua Națională a României”. La art. 12 din Constituția României adoptată în anul 1991 se prevede că Ziua Națională a României este la 1 Decembrie. Se amintește, astfel, de Marea Adunare de la Alba Iulia din anul 1918.
În anul 1918 a avut lor Marea Unire, alcătuită din trei acte distincte când s-au unit cu Regatul României (format din Moldova și Țara Românească, unite sub Cuza la 1859): Basarabia la data de 27 martie, Bucovina la data de 28 noiembrie, respectiv Ardealul la 1 decembrie.
La data 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, s-au adunat 1228 delegați aleși și delegați de drept din Ardeal. De asemenea, au venit români de peste Carpați. În total au participat peste 100.000 de persoane. Aici s-a adoptat o rezoluție alcătuită de Vasile Goldiș care consfințea unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naționalităților și a religiilor, și crearea unui singur stat național. Ea a fost citită mulțimii de către episcopul greco-catolic Iuliu Hossu din Cluj. Ulterior, în Regat, se aprobă actul unirii de Consiliul de Miniștri prin Decretul-Lege nr. 3631/1918. și de Regele Ferdinand prin Legea din 11 dec.1918.
Alba Iulia fusese aleasă de către Consiliul Național Român Central, care avea sediul la Arad, din două motive: cetatea a fost capitala aleasă de Mihai Viteazul în perioada cât a durat Unirea celor trei principate (Muntenia, Moldova și Transilvania); în 1784, aici fuseseră trași pe roată Horea și Cloșca, în urma condamnării lor.
Ziua Națională a României:
10 mai, între anii 1866 și 1947, cu o triplă semnificație: începutul domniei lui Carol I, Independența de stat și încoronarea primului rege al țării;
23 august, între anii 1948 și 1989: pentru a marca momentul în care la 1944 s-a renunțat la alianța cu nemții pentru a lupta alături de puterile aliate;
1 decembrie, începând cu anul 1990: proclamată prin Legea nr. 10/1990.
La data de 23 nov. 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia, în cauzele conexate Centrul Krishna și Frolov, pentru instigarea la ură împotriva unui cult religios minoritarși împiedicarea unor întruniri pașnice cu caracter religios.
Adoptată de UNESCO la 6 nov. 1995; original: AICI.
Statele Membre ale Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura reunite de la 25 octombrie la 16 noiembrie 1995 la Paris cu ocazia celei de a 28-a sesiuni a Conferintei Generale,
Pe data de 9 noiembrie 2021, în cazul Špadijer c. Montenegru, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul pentru încălcarea art. 8 al CEDO ca urmare a lipsei de protecție a drepturilor unei angajate supuse mobbing-ului (bullying la locul de muncă).
CtEDO a respins azi ca inadmisibilă plângerea formulată de Nicolae-Liviu Dragnea împotriva României cu privire la contestarea executării pedepsei de doi ani închisoare.
În Monitorul Oficial nr. 1050 de azi s-a publicat decizia nr. 51/2021 a ICCJ-completul pentru dezlegarea unor probleme de drept în materie penală, prin care s-a decis că este infracţiune distribuirea fără consimţământul victimei a materialului foto-video obţinut cu acordul acesteia. Începând de azi decizia este obligatorie.
În data de 12 oct 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a condamnat Republica Moldova, în cauza asociației Reporterilor de Investigație și Securitatea Editorială (RISE) a Republicii Moldova și Sanduța, pentru încălcarea art. 10 din CEDO cu privire la libertatea de exprimare jurnalistică.
Pe 6 octombrie 2021, CJUE a decis în cauza C-487/19, W. Z. cu privire la modul în care pot fi mutați judecătorii în Polonia de pe o secție pe alta: regimul trebuie să fie identic cu cel din materie disciplinară.
A rămas definitivă soluția de condamnare la detențiune pe viață a tânărului în vârstă de 28 de ani care și-a omorât prietena pe care o cunoscuse pe FB.
Ieri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia în cauza Volodina pentru încălcarea art 8 din CEDO cu privire la viaţa privată: autorităţile au fost incapabile să victima violenței domestice de acte repetate de violență cibernetică și de a-l aduce pe făptuitor în fața justiției.
Începând cu anul 1880, Ziua Naţională a Franţei comemorează data de 14 iulie 1789 când a început Revoluţia Franceză prin căderea Bastiliei, închisoare politică. Deviza revoluţionarilor a fost „Libertate, Egalitate, Fraternitate“.
Ideile revoluţiei franceze au ajuns şi în ţările române şi vor sta la baza mişcării lui Tudor Vladmirescu de la 1821 şi a paşoptişilor de la 1848-1849.
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului este carta fundamentală prin care la data de 26 august 1789 au fost puse, în Franța, bazele democrației moderne. Ea are unele principii regăsite şi în Constituţia SUA. Este unul dintre cele mai importante documente care au stat la baza concepţiei moderne despre drepturile omului pe care se clădeşte societatea modernă.
Declaraţia includea 17 articole împărțite în 3 categorii: drepturile oamenilor (francezi, străini sau dușmani) la art. 1-4, 7, 9 și 10, drepturi ale cetățenilor (cetățeni francezi), care reamintesc și întăresc libertățile civile – articolele 6 și 14 și drepturi ale societății la art. 13, 15 și 16:
Preambul: „Reprezentanții poporului francez, constituiți în Adunarea Națională, considerând că ignorarea, uitarea sau disprețuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii poporului și ale corupției guvernelor, au decis să expună, într-o declarație solemnă, drepturile naturale, inalienabile și sacre ale omului, astfel încât această declarație, prezentă permanent la toți membrii corpului social, să le amintească fără încetare drepturile și îndatoririle lor; astfel încât actele puterii legislative și cele ale puterii executive, putând fi oricând comparate cu scopul oricărei instituții politice, să fie prin urmare mai respectate; astfel încât cererile cetățenilor, fondate de acum înainte pe principii simple și incontestabile, să se fondeze pe respectarea Constituției și a fericirii tuturor.
În consecință, Adunarea Națională recunoaște și declară, în prezența și sub auspiciile Ființei Supreme, drepturile următoare ale omului și cetățeanului:
Articolul 1: „Oamenii se nasc și rămân liberi și egali în drepturi. Deosebirile sociale nu pot fi întemeiate decât pe utilitate publică.”
Articolul 2: „Scopul oricărei asocieri politice este conservarea drepturilor naturale și inalienabile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea, dreptul la siguranță și la rezistență la opresiune.”
Articolul 3: „Principiul oricărei suveranități rezidă în principal în națiune; nici o entitate, nici un individ nu pot exercita o autoritate care nu emană în mod explicit de la ea.”
Articolul 4: „Libertatea înseamnă a face tot ceea ce nu produce rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limite, cu excepția acelora care asigură celorlalți membri ai societății exercitarea acelorași drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege.”
Articolul 5: „Legea poate interzice numai acțiunile dăunătoare pentru societate. Orice nu este interzis prin lege nu poate fi împiedicat și nimeni nu poate fi obligat să facă ceva ce nu este prevăzut în lege.”
Articolul 6: „Legea este o expresie a voinței generale. Toți cetățenii au dreptul de a participa personal sau prin reprezentanții lor la conceperea sa. Aceasta trebuie să fie aceeași pentru toată lumea, indiferent dacă protejează sau pedepsește. Toți cetățenii, fiind egali în ochii legii, sunt la fel de eligibili pentru toate demnitățile, locurile și angajările publice, în funcție de capacitatea lor și fără a face altă distincție decât cea privitoare la virtuțile și talentele lor.”
Articolul 7: Un om nu poate fi acuzat, arestat, deținut decât în cazurile stabilite prin lege și după procedura prescrisă de aceasta. Cei care solicită, dau, execută sau fac să se execute ordine arbitrare trebuie pedepsiți; însă orice cetățean somat sau arestat în virtutea legii trebuie să se supună imediat; dacă opune rezistență, el se face vinovat.”
Articolul 8: „Legea nu trebuie să stabilească decât pedepse strict și evident necesare și nimeni nu poate fi pedepsit decât în virtutea unei legi stabilite și promulgate anterior delictului și aplicată legal.”
Articolul 9: „Orice om este presupus nevinovat până în momentul în care a fost declarat vinovat; dacă se consideră necesar să fie arestat, orice act de constrângere, în afara celor necesare pentru reținerea lui, trebuie să fie aspru pedepsit de lege.”
Articolul 10: „Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile sale, fie ele chiar religioase, dacă manifestarea lor nu tulbură ordinea publică stabilită prin lege.”
Articolul 11: „Comunicarea liberă a gândurilor și opiniilor este unul din drepturile cele mai de preț ale omului; orice cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să tipărească liber, în afara cazurilor prevăzute prin lege, în care va trebui să răspundă de folosirea abuzivă a acestei libertăți.”
Articolul 12: „Garantarea drepturilor omului și ale cetățeanului necesită o forță publică: această forță este instituită în avantajul tuturor și nu în folosul personal al acelora cărora le este încredințată.”
Articolul 13: „Pentru întreținerea forței publice și pentru cheltuielile administrative, o contribuție comună este indispensabilă. Aceasta trebuie să fie distribuită egal între toți cetățenii, în raport cu posibilitățile lor”.
Articolul 14: „Cetățenii au dreptul să constate ei înșiși sau prin reprezentanții lor necesitatea contribuției publice și s-o accepte în mod liber, să urmărească destinația care i se dă, să-i determine cuantumul, bazele, perceperea și durata.”
Articolul 15: „Societatea are dreptul să ceară socoteală oricărui funcționar public pentru modul în care își îndeplinește funcția.”
Articolul 16: „O societate care nu asigură garanția drepturilor și care nu statornicește separaţia puterilor este una lipsită de constituție.”
Articolul 17: „Proprietatea este un drept inviolabil și sacru, aşa că nimeni nu poate fi privat de ea, cu excepția cazurilor în care necesitatea publică, legal constatată, pretinde în mod evident acest lucru, și cu condiția unei juste despăgubiri prealabile.”
Începând cu data de 12 iulie, prin HG nr. 730/2021 s-a stabilit prelungirea stării de alertă pentru încă 30 de zile în contextul prevenirii infectării cu virusul Sars-CoV-2.
Masca: se poartă obligatoriu în aer liber din zone aglomerate dacă se decide prin hotărâre a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
Azi intră în vigoare Legea nr. 192/2021 care stabilește condițiile și procedurile de intrare în magistratură, absolvire a INM și formare profesională a magistraților pentru anii 2021-2022.
Ieri a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 189/2021 prin care s-a decis ca ziua de 10 mai să fie sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională, lucrătoare. Motivele apariţiei acestei legi şi aprinsele dezbateri din Parlament sunt disponibile AICI.
Începând de luni, comite infracțiune cel care nu anunță Poliția sau Parchetul, imediat ce are posibilitatea, atunci când asistă/află că: un minor a fost abuzat sexual, că un minor a fost folosit pentru cerșetorie, că cineva s-a autosatisfăcut în fața unui minor cu vârsta de sub 14 ani, că i-a trimis un mesaj text unui minor sub 14 ani pentru a-l invita să vizualizeze un film pornografic sau a invitat la el un minor sub 16 ani pentru a întreține relații intime.
Pe 3 iulie va intra în vigoare Legea nr. 182/2021 privind alăptarea în spaţiile publice. Ea îşi propune prevenirea discriminării mamelor care alăptează și combaterea încălcării dreptului la hrană al copiilor.
CEDO a condamnat Rep. Moldova ieri, 29 iunie 2021, în cauza cauza Falun Dafa și alții pe motiv că interzicerea simbolului care seamănă cu o zvastică și desființarea organizațiilor încălcă dreptul la libertatea de conștiință, religioasă și de credință și libertatea de întrunire și asociere.
Două organizații care promovează practica spirituală „Falun Gong”, al căror scop este de a atinge spiritualitatea prin corectitudine morală, exerciții și meditație, au ca simbol zvastica. Un ONG a cerut desființarea lor pe motiv că prin acest simbol ele promovează nazismul și propagă ura. Curtea Supremă de Justiție le-a interzis simbolul și a desființat cele două organizații, iar Ministrul justiției a dispus înscrierea simbolului într-un Registru al materialelor extremiste.
Cele două organizații s-au adresat Curții Drepturilor Omului. Imediat, Agentul Guvernamental al Rep. Moldova a cerut CSJ revizuirea soluției inițiale. Ca urmare, SCJ și-a anulat propria soluție pentru încălcarea art. 9 și 11 din CEDO, astfel că s-a respins cererea ONG-ului de a se interzicere simbolul respectiv și desființarea organizațiilor.
Curtea de la Strasbourg a condamnat statul moldovenesc pentru două motive: (1) deși CSJ a constat încălcarea CEDO, ea nu a acordat nicio despăgubire victimelor și (2) că Ministerul Justiției a refuzat să elimine simbolul respectiv din Registrul materialelor extremiste, astfel că, de fapt, ultima hotărâre a CSJ nu a fost executată.
Zvastica are origini spirituale orientale. Falun Gong este practicat în zeci de țări, inclusiv în România, dar este interzis în țara de origine, China, în momentul când numărul de practicanți Falun depășise numărul de membri ai Partidului Comunist. O anumită formă a svasticii a fost folosită de naziști în cel de al doilea Război Mondial. Utilizarea acelui semn este interzisă în România prin OUG 31/2002.
În 22 iunie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât în cauza Hurbain c. Belgiei că nu este încălcat dreptul la libertatea de exprimare atunci când o persoană cere să fie anonimizat numele ei în arhiva electronică a unui cotidian.
Într-un articol din anul 1994 al ziarului „Le Soir” , al cărui editor era domnul Hurbain, apare numele complet al unui conducător auto, responsabil pentru comiterea un accident rutier mortal, care a şi fost condamnat în anul 2000. El și-a ispășit pedeapsa și a fost reabilitat în 2006. Arhiva ziarului a fost urcată în format electronic pe internet în anul 2008.
Persoana a cerut eliminarea din articolul onlline a referirii la identitatea sa. A arătat că prin introducerea numelui său pe site-ul ziarului sau pe Google se ajunge la articolul respectiv. A apelat la instanțele naționale belgiene invocând „dreptul de a fi uitat”. Curtea de Apel din Belgia a decis că trebuie făcută anonimizarea în articolul de pe site-ul ziarului prin înlocuirea numelui complet al persoanei cu litera X.
Prin OUG nr. 54/2021 s-a modificat legea reformei sănătății și s-a prevăzut care sunt serviciile medicale private care vor putea fi decontate de către stat.
De la 1 iulie 2021 se vor deconta de către stat serviciile de spitalizare la furnizori privați; începând cu anul 2022, la 60 de zile după aprobarea Legii bugetului de stat, se vor deconta şi serviciile de examinare, analize şi investigaţii medicale desfășurate în ambulatoriu clinic și ambulatoriu paraclinic la furnizori privați.
Condiţiile de decontare sunt următoarele:
furnizorul privat să aibă contract cu casele de asigurări de sănăate;
pacientul să achite, dacă este cazul, diferenţa dintre tariful practicat la privat şi cel decontat de către CNAS, care se afișează pe internet și la sediul furnizorului privat. Această diferență se asigură direct de către pacient sau printr-o asigurare medicală privată pe care acesta o deţine.
Pachetelor de servicii și Contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt aprobate prin HG nr. 696/2021.
Casa națională de asigurări de sănătate este CNAS, care are are în subordine casele de asigurări de sănătate județene, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CASAOPSNAJ).
La 24 iunie se sărbătoreşte, în fiecare an, Ziua Avocatului Român. Ea a fost instituită prin hotărâre a Congresului Avocaţilor din anul 1998. Este un prilej de promovare a valorilor profesiei de avocat şi a rolului fundamental al avocatului pentru statul de drept.
Avocatura este o profesie liberală. Unii avocaţi acordă consiliere cetăţenilor sau instituţiilor, alţii le asistă sau le reprezintă în procese. Avocaţii sunt angajaţi de cei interesaţi. Ei sunt independenţi de orice autoritate şi reprezintă interesele clientului, însă doar cele legale. Avocatul este partener al justiţiei.
Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt cuprinse în Legea nr. 51/1995. Actualul statut al profesiei de avocat a fost adoptat în anul 2011. UNBR a adoptat Codul deontologic al avocatului român din anul 2017. Avocaţii sunt recrutaţi din rândul absolvenţilor de Drept prin concurs organizat de INPPA. Toţi avocaţii fac parte din Barouri, organizate la nivel de judeţ. Toate barourile alcătuiesc UNBR.
La nivel european, avocaţii sunt reuniţi în CCBE, care în anul 2006 a adoptat Carta Principiilor Fundamentale ale Avocatului European. La nivel mondial, în anul 1990 au fost adoptate sub auspiciile ONU Principiile Fundamentale privind Rolul Avocaţilor.
