Categorie: Hotărâri remarcabile

Hotărâri remarcabile. Cazul Halep

  • Fotografie: DigiSport

A apărut motivarea Curții de arbitraj sportiv cu privire la cazul de dopaj privind-o pe jucătoarea de tenis Simona Halep. Soluția este definitivă. Ofer mai jos o sinteză.

I. Faptele:

1. În proba A de urină a sportivei recoltată la data de 29  august 2022 s-a identificat Roxadustat, o substanță ce crește rezistența și recuperarea organismului și care este pe lista substanțelor dopante. În octombrie 2022 analiza probei B relevă prezența substanței. Apoi s-a făcut o analiză a cantității de substanță interzisă.

2. La finalul anului 2022 se găsesc variații suspecte ale componentelor sângelui în mai multe analize, proba incriminatorie fiind cea din data de 22 sept 2022.

II. Regulile incidente:

1. art. 2.1 și art. 2.2 din Regulile antidopaj în tenis

a) Este suficient să se găsească substanța interzisă în organism, că jucătorul răspunde fără a fi necesar să se demonstreze intenția, culpa, neglijența sau că el avea la cunoștință de acest lucru;

b) Utilizarea unei substanțe/metode interzise este responsabilitatea jucătărului, fără a fi necesar să se demonstreze intenția, culpa, neglijența sau că el avea la cunoștință de acest lucru. Dacă a utilizat substanța în afara competiției, dar a fost găsită în timpul competiției, este o încălcare a regulii.

2. Art. 10 din Regulile antidoping in tenis: forma de vinovăție este importantă nu pentru stabilirea încălcarea legii, ci doar pentru dozarea sancțiunii;

3. Codul mondial antidopaj

III. Apărările sportivei în prima instanță arbitrală:

1. Cu privire la Roxadustat:

a) Recunoaște prezența acestei substanțe în organism;

b) Susține că nu a folosit-o intenționat, ci provine prin contaminare din suplimentul Keto MCT (care nu avea printre ingrediente, pe etichetă, substanța interzisă) la sfatul unei persoane din echipa sa, a consumat doar 5  zile. Sugerează instanței să i se dea o suspendare de numai 4 luni pentru încălcarea regulilor anti-doping;

c) S-a respins această apărare: la analize nu s-a găsit Roxadustat în suplimentul consumat și, oricum, consumarea doar câteva zile a suplimentului contaminat nu explică cantitățile mari de substanță interzisă găsite în organism.

2. Cu privire la datele din Pașaportul biologic al sportivei:

a) Apărarea sportivei: pierdere de sânge în timpul unei operații la nas, menstruație abundentă și perioade de lipsă de antrenament.

b) Toate motivele au fost respinse: trei experți diferiți au declarat inițial că valorile anormale din sânge sunt o consecință a unui posibil dopaj cu steroizi, iar după ce li s-a adus la cunoștință suspiciunea privind Roxadustat, au concluzionat că aceasta este substanța ce ar explica acele valori.

IV. Hotărârea primei instanțe arbitrale:

1. Sancțiune pentru trei încălcări ale regulilor antidopaj: 4 ani de suspendare din activitatea sportivă, anularea rezultatelor obținute între 22 august – 7 octombrie 2022;

2. Prima încălcare: prezența unei substanțe interzise în ziua controlului (29 august 2022);

3. A doua încălcare: utilizarea cu intenție a unei substanțe interzise în ziua controlului (pct. 56e);

4. A treia încălcare: utilizarea unei substanțe/metode interzise anterior controlului (pct. 57f);

V. Hotărârea instanței arbitrale de apel:

1. Problema Roxadustat: Au fost păreri total diferite ale experților în privința prezenței substanței Roxadustat în suplimentul Keto MCT.  În final, instanța de apel a acceptat că substanța interzisă a fost prezentă în supliment, dar reține că acesta nu a fost consumat intenționat sau dintr-o greșeală gravă (pct. 169);

2. Problema sângelui: instanța a analizat toate apărările invocate de sportivă și a concluzionat pe baza părerii experților audiați că anomalia pentru valorile din proba de sânge nu se datorează nici hipotiroidismului,  nici nivelurilor ridicate de cortizol, nici perioadei de întrerupere a antrenamentelor, nici anesteziei pentru operația la nas, nici menstruației și nici pierderii de sânge în timpul intervenției chirurgicale (pct. 210). Dar cu două săptămâni înainte de recoltarea probei incriminatorii, sportiva a depus o probă de sânge la o instituție privată din România și, combinată cu proba curată de urină din 26 august și cronologia competițională, a respins această acuzație (pct. 224).

3. Sancțiune: 9 luni de suspendare din activitatea sportivă și retragerea rezultatelor obținute în perioada 29 august 2022 – 7 octombrie 2022, pe motiv că:

a) Sportiva a încălcat regulile anti-doping cu privire la prezența și consumul de substanțe interzise (pct. 226);

b) Substanța interzisă provine dintr-un produs contaminat și sportiva nu a consumat substanța cu intenție sau neglijență gravă (pct. 227);

c) Sportiva a consumat produsul Keto MCT la sfatul unui fizioterapeut luat în echipa ei (pct. 229), dar fără pregătire de specialitate, lucru știut de sportivă (pct. 231); nici sportiva, nici fizioterapeutul nu au întrebat medicii specialiști cu privire la consumul produsului (pct. 232); sportiva nu avea voie să își delege responsabilitățile antidopaj către fizioterapeut (pct. 233); sportivii sunt avertizați oficial să consulte medici sau dieteticieni sportivi (pct. 234); Keto MCT era o substanță nouă pentru sportivă, necertificată și la acest nivel de experiență sportivul știe de riscul pe care și-l asumă, iar aceasta nu este deloc o greșeală minoră (pct. 237d, 238 și 239);

Concluzii: Halep a încălcat legea cu privire la dopaj. De altfel, a recunoscut consumul neintenționat de substanță interzisă, ea cerând o sancțiune cât mai mică. Sancțiunea a fost deja executată.

Hotărâri remarcabile: Condamnare pentru homeschooling

Doi părinți au fost condamnați definitiv de justiția română pentru că și-au retras cei patru copii de la școală pentru a face cu ei homeschooling (Dosar nr. 613/177/2023).

Cei doi au împreună patru copii minori (8, 10, 11 și 13 ani) care frecventau școala în com. Bratca, jud. Bihor. În luna septembrie 2021 i-au retras de la școală pentru a-i educa ei singuri acasă în sistemul de învăţământ de tip homeschooling, din cadrul Home Life Academy, ulterior la West River Academy. Directorul a sesizat Parchetul.

Părinții nu erau de acord cu sistemul de predare online, aveau un program flexibil și puteau să se ocupe 3 ore pe zi de copii. Ei au folosit manuale din România. Mama are 8 clase, tata are 12 clase. Procurorii au constatat că cele două școli nu au oferit cursuri online și nici manuale, ci au permis părinților să-şi aleagă felul în care să îşi educe şi să îşi testeze copiii. Singura obligaţie era de a transmite de două ori pe an rezultatele testelor, în baza cărora, la finele anului şcolar, copiii primeau o foaie matricolă. Psihologii au găsit mari lacune în dezvoltarea copiilor și stimă de sine scăzută a copiilor.

Cei doi părinți au fost acuzați de procurori pentru comiterea infracțiunii de „împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu” prevăzută de art. 380 alin. 1 din C. Pen, pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an și pe 21 febr. 2023 au fost trimiși în judecată. În fața judecătorilor, cei doi au recunoscut fapta.

Ca urmare, Judecătoria Aleșd a decis la data de 21 dec. 2023 condamnarea celor doi la câte 4 luni închisoare, care a fost suspendată pe timp de 2 ani, perioadă în care ei trebuie să muncească 40 ore în folosul comunității. Motivarea poate fi citită AICI. Instanta a stabilit homeschooling este o formă de învățământ nerecunoscută în România, iar cursurile urmate la această formă de învățământ nu pot fi echivalate conform învățământului românesc; totodată unitățile Home Life Academy, respectiv West River Academy nu figurează în Registrul special al organizațiilor furnizoare de educație care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui alt sistem educațional din altă țară, nefiind acreditate la noi.

Nemulțumiți de pedeapsa primită, cei doi au contestat hotărârea. Pe data de 9 mai 2024 Curtea de Apel Oradea a stablit că ei nu au dreptate și condamnarea este legală. Astfel, sentința a rămas definitivă.

CEDO: Un datornic bancar nu poate fi judecător într-un caz implicând banca

În cauza Temeșan contra României, CtEDO a decis că nu întrunește condițiile de imparțialitate un judecător care este client particular al băncii, parte în procesul pe care îl judecă, după ce a  obținut împrumuturi de la banca respectivă. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 6 februarie 2024.

În anul 1994, Temeșan a fost numit director la Bancorex. În anul 1998 Bancorex este preluată prin absorbție de BCR și se desface contractul de muncă al lui Temeșan. În 2003 el cere în justiție reintegrarea în post. În anul 2005 Curtea de Apel București, printr-un complet de judecată unde era și judecătoarea C, îi respinge cererea. Printr-o acțiune ulterioară, el obține dreptul de reintegrare, care nu este respectat de BCR. Din contra, în anul 2014 BCR îl acționează în judecată pentru a se constata că încă din anul 1997 contractul său era nul. Procesul ajunge la Curtea de Apel București unde din complet făcea parte judecătoarea C. și o judecătoarea U, ambele având credit bancar la BCR. Temeșan cere recuzarea lor, dar cererea i se respinge. În cele din urmă pierde procesul.

Curtea de la Strasbourg observă că judecătorii cauzei aveau credite de la BCR, care nu era singura bancă de pe piață. CEDO stabilește că este rezonabil să se presupună că relația unui client cu banca sa este decisivă pentru derularea unui împrumut. Băncilor li se acordă în general un anumit grad de libertate în stabilirea și ajustarea termenilor și condițiilor împrumuturilor. Prin urmare, un judecător care se află în poziția de client particular al unei bănci care este parte într-un proces ce urmează să fie judecat de către acel judecător poate fi perceput în mod rezonabil ca fiind părtinitor. Faptul că datorează bani băncii respective poate influența în mod conștient sau subconștient procesul decizional al judecătorului, făcând ca acesta să fie mai înclinat să se pronunțe în favoarea băncii. O asemenea stare de fapt ar pune în pericol, fără îndoială, integritatea procesului judiciar și ar eroda încrederea publicului în justiție.

Amintim: principiile generale privind cerința de imparțialitate a judecătorului au fost prezentate în cauza Micallef împotriva Maltei (MC), din 15.10.2009. În cauza  Pescador Valero c. Spaniei, prin hotărârea din 17 iunie 2003 CtEDO a stabilit că sunt justificate temerile că nu este imparțial judecătorul care, în timpul procesului unde una dintre părți era o Universitate, era profesor asociat ce primea venituri de la aceasta. 

CJUE: Datele personale ale unui condamnat nu pot fi păstrate nelimitat

CJUE a decis că nu este conformă cu dreptul UE legislația națională care permite stocarea de către poliție, până la sfârșitul vieții unui condamnat, a datelor sale cu caracter personal (cazul C‑118/22).

Un cetățean bulgar a fost condamnat în anul 2016 la pedeapsa de un an închisoare cu suspendarea executării pedepsei. În anul 2020 el a obținut reabilitarea. Ca urmare, a cerut radierea evidențelor păstrate de către poliție, care a refuzat pe motiv că acele date sunt păstrate pentru a fi comparate cu alte date colectate cu ocazia anchetelor referitoare la alte infracțiuni. Cetățeanul a formulat o cerere în justiție, iar Curtea Administrativă Supremă din Bulgaria a solicitat interpretarea oficială din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la  Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date.

Prin hotărârea din 30 ian. 2024 CJUE a stabilit că nu pot fi păstrate datele biometrice și genetice ale unei persoane pe timp nedefinit sau până la decesul ei și pentru orice infracțiune. În concret, a hotărât că nu este conform cu dreptul UE legislația națională care prevede stocarea de către autoritățile polițienești, în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, de date cu caracter personal, printre care date biometrice și genetice, privind persoane care au făcut obiectul unei condamnări penale definitive pentru o infracțiune săvârșită cu intenție pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, și aceasta până la decesul persoanei vizate, inclusiv în cazul reabilitării sale, fără a însărcina operatorul cu obligația de a verifica în mod regulat dacă această stocare este în continuare necesară și fără a recunoaște persoanei respective dreptul la ștergerea acestor date dacă stocarea lor nu mai este necesară în raport cu scopurile în care au fost prelucrate sau, după caz, dreptul la restricționarea prelucrării lor.

 Această hotărâre nu se aplică pentru condamnările privind securitatea națională.

În România, actele normative în domeniu sunt Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar și Legea nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date.

HOTĂRÂRE: Petardă de Anul Nou. Pierderea vederii

În noaptea de Revelion 2018/2019 Cristina a ieșit din casă cu soțul și prietenii pentru a privi focurile de artificii. Ei au început să arunce petarde pe stradă. La câțiva metri era un alt grup care a făcut la fel, iar o petardă aruncată de către George a explodat, proiectând spre Cristina un corp dur. Ea a fost nimerită în ochiul drept, drept pentru care și-a pierdut vederea, în mod ireversibil. Soluția definitivă a fost pronunțată joi.

Procesul a durat 5 ani. Inculpatul nu a recunoscut fapta, afirmând că toți cei prezenți au utilizat petarde și e posibil ca femeia să fi fost lovită de petarda altuia. Un martor din cercul lui de prieteni l-a contrazis, chiar el fiind cel care i-a oferit foc pentru a aprinde petarda respectivă, iar de la momentul exploziei acesteia până la reacția victimei nu au mai explodat alte petarde în acea zonă.

În  urma procesului, pe data de 30 oct. 2023,  Judecătoria Satu Mare a hotărât că George se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, faptă sancționată de art. 196 alin. (2) și (3) din C.pen. cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală. I s-a imputat faptul că nu a a respectat dispozițiile din art. 34 alin. (2) lit. b) ale Legea nr. 126/1995 – acesta interzice folosirea articolelor pirotehnice la o distanţă mai mică de 50 m de construcţiile de locuinţe cu până la patru niveluri şi la mai puţin de 100 m faţă de cele cu peste patru niveluri.

Pedeapsa stabilită de instanță în cazul de față a fost de 10 luni închisoare și lui George i s-a deschis cazier judiciar. Pentru că a comis fapta nu cu intenție, ci din neatenție, pentru că nu are antecedente penale, după accident a însoțit victima la spital, are 39 de ani și este căsătorit, s-a dispus să fie lăsat în libertate pentru o perioadă de doi ani, timp în care va fi supravegheat de Serviciul de Probaţiune Satu Mare. Dacă încalcă condițiile impuse, va ajunge în penitenciar pentru 10 luni. Dacă le respectă, după cei doi ani pedeapsa va fi eliminată din cazier. Totodată, George a fost obligat să plătească Cristinei 20.000 euro reprezentând daune morale și încă 5.875,74 lei reprezentând daune materiale (dovedite cu chitanțe pentru spitalizare, ecografie oculare, intervenţie oculară, consultaţii oculare).

Ambele părți au fost nemulțumite de soluție și au atacat-o. Pe data de 28 dec. 2023 Curtea de Apel Oradea a decis să corecteze sentința în favoarea victimei: George a fost obligat să plătească Cristinei 40.000 euro reprezentând daune morale. S-a ținut seama că legea nu prevede anumite criterii fixe de apreciere a unor astfel de sume, Cristina este tânără și are un copil de un an, a suferit un prejudiciu estetic și nu va mai vedea niciodată. Decizia este definitivă, iar motivarea poate fi citită AICI.

30.000 lei daune morale pentru o profesoară insultată în online de doi elevi

Vineri, Tribunalul Cluj a confirmat o soluție a Judecătoriei Cluj-Napoca prin care părinții ai doi elevi cu vârsta sub 14 ani au fost obligați să plătească unei profesoare suma de 30.000 lei pentru batjocorirea ei pe grupul de Whatsapp al clasei și pe Facebook (Dosar 26335/211/2019). VeDem Just traduce această decizie pe înțelesul tuturor și susține orice demers pentru apărarea persoanelor agresate în mediul școlar.

Continue Reading

Vloggeriţă, condamnată

Sursa foto: ProTV

Ana Morodan, vlogger cunoscut drept „Contesa digitală”, a fost condamnată pentru că a condus o maşină având permisul suspendat, după ce a consumat substanţe interzise şi a refuzat iniţial analizele.

În data de 28.03.2023, Ana Morodan a condus autoturismul în mun. București. La semafor, cineva a atenţionat poliţia cu privire la comportamentul şoferiţei. Poliţia a solicitat să oprească, dar ea s-a deplasat încă 30 min, acroşând două maşini. A refuzat să prezinte documentele sale şi ale maşinii. Poliţia i-a solicitat să supună testării anti-alcool şi anti-drog, dar a refuzat, spunând că vrea avocat şi să nu fie testată în public. A fost condusă la clinică pentru a i se recolta probe de sânge, dar a refuzat din nou. I s-a suspendat dreptul de a mai conduce. Morodan a plecat la volanul autoturismului şi, din nou, a fost oprită în trafic, de alt echipaj de poliţie. A fost testată anti-drog şi anti-alcool, care au ieşit pozitive. Apoi a fost condusă la clinică unde în sânge au fost găsite substanțe psihoactive: alprazolam, paroxetin.

Procurorul i-a deschis dosar penal pentru trei infracţiuni. Ajunsă în faţa judecătorului, ea a recunoscut toate acuzaţiile, motiv pentru care a beneficiat de reducerea limitelor de pedepsă cu o treime. Ca urmare, Judecătoria sector 1 Bucureşti a condamnat-o la pedepsele:

– 10 luni închisoare pentru refuz de la prelevarea de mostre biologice. Instanţa a arătat că recoltarea de probe biologice nu este un caz în care avocatul trebuie să fie prezent şi că timpul de aşteptare a lui ar duce la eliminarea substanţelor din corp;

– 6 luni pentru conducere a unui vechiul fără permis de conducere. Instanţa a arătat că poliţistul i-a spus expres că nu are voie să conducă autoturismul după suspendarea acestui drept şi că trebuia să ajungă la Biroul de Accidente Uşoare cu maşina, fără a o conduce;

– 10 luni pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Instanţa a arătat că substanţele regăsite în organismul inculpatei fac parte din cele psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse controlului, înscrise în Tabelul III din Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. Chiar dacă avea prescripţie medicală pentru medicamente, ea nu trebuia să se urce la volan.

Pedeapsa finală este de 1 an 3 luni şi 10 zile închisoare, care nu va fi executată în penitenciar, ci condamnata timp de 2 ani rămâne în libertate, dar sub probaţiune şi va munci 60 de zile gratuit în folosul comunităţii. Instanţa nu a fost de acord să îi acorde nici circumstanţe atenunate, nici să o sancţioneze doar cu amendă, fiindcă: a refuzat prima testare, nu a ţinut seama de atenţionările primului poliţist că acest lucru constituie infracţiune, respectiv să nu conducă ulterior, se afla la volan într-o stare în care a pus în pericol grav siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi pentru că a comis trei infracţiuni în aceeaşi zi.  În acelaşi timp, s-a reţinut în favoarea ei faptul că are un loc de muncă, nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptelor şi nu a consumat substanţele respective în scop recreaţional, ci pentru tratarea anumitor tulburări psihice.

Motivarea soluţiei de condamnare poate fi citită AICI. Soluţia poate fi contestată de procuror şi de inculpată.

#hotarariremarcabile este un proiect de #educatiejuridica al asociatiei #VeDemJust. Pentru a fi la curent cu noutăţile în materie de legi şi de jurisprudenţă, descărcaţi în telefonul mobil aplicaţia Lege-n-Dar.

Hotărâri remarcabile: 𝐃𝐫𝐨𝐠𝐚𝐭 𝐬𝐢 𝐯𝐢𝐭𝐞𝐳𝐨𝐦𝐚𝐧, 𝟏𝟑 𝐚𝐧𝐢 𝐢𝐧𝐜𝐡𝐢𝐬𝐨𝐚𝐫𝐞

⚖️ Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv pe şoferul drogat care a lovit mortal şoferul unui alt autoturism, depăşind viteza legală.

🚗 La data de 8 septembrie 2019, nervos că prietena sa se află într-un club fără ştirea lui, Mario Iorgulescu a plecat de la o petrecere, s-a urcat la volan autoturismului deşi consumse alcool şi cocaină şi a condus spre clubul aflat în Bucureşti. El a pătruns într-o intersecţie pe culoarea roşie a semaforului cu viteza de 145 km/h, apoi a depăşit un autoturism accelerând la 162 de km/h, după care a urcat maşina cu partea stângă pe un scuar şi a pătruns pe contrasens, unde a intrat în coliziune frontală, la viteza de 143 km/h, cu un alt autoturism. 💀Şoferul respectiv a decedat pe loc.

👩‍⚖ Tribunalul București l-a condamnat în februarie la pedeapsa de 15 ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe. Ieri, Curtea de Apel Bucureşti a aplicat o pedeapsă defintivă de 12 ani de închisoare pentru omor, 2 ani pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și a reţinut o pedeapsă mai veche de 3 ani pentru infracțiunea de complicitate la lipsire de libertate. În final, Mario Iorgulescu va executa în penitenciar pedeapsa rezultantă de 13 ani și 8 luni închisoare.

În plus, societatea de asigurări va plăti celor doi urmaşi ai celui ucis suma de 50.000 lei daune materiale şi câte 100.000 euro daune morale.

📖 Motivarea soluţiei de condamnare poate fi citită la: https://www.rejust.ro/juris/237747472

#hotarariremarcabile este un proiect de #educatiejuridica al asociatiei #VeDemJust. Pentru a fi la curent cu noutăţile în materie de legi şi de jurisprudenţă, descărcaţi în telefonul mobil aplicaţia Lege-n-Dar.

CtEDO: Medic demis injust din cauza unor articole de ziar denigratoare

CtEDO a condamnat Azerbaijan în cauza Abbasaliyeva din data de 27 aprilie 2023 pentru încălcarea art. 8 din Convenție, cu privire la dreptul la respectarea vieții private și de familie, pentru lipsa de protejare a reclamantei față de articole denigratoare. 

O cetățeană azeră a reclamat faptul că instanțele naționale nu au protejat dreptul său la reputație într-un proces civil împotriva unui ziar care a publicat articole denigratoare despre numirea sa ca medic șef la un spital. Reclamanta a fost concediată din această funcție după ce au fost publicate mai multe articole într-un ziar local.

Continue Reading

Sancționare minor care a incendiat un bloc

FOTO: G4Media

Sancțiune definitivă pentru T. A. A., minorul care a produs un incendiu în parcarea subterană a unui bloc de locuințe din Constanța, ce a dus la distrugerea a zeci de apartamente și mașini: internare într-un centru de detenție pe o perioadă de 3 ani și 4 luni.

Continue Reading

Mama ucigașă: 7 ani închisoare

A fost condamnată definitiv mama care și-a omorât propriul bebeluș și căruia apoi i-a dat foc.

În aprilie 2019, în urma unei relații pasagere, Mariana Chițac din com. Hudești, jud. Botoșani, a născut un bebeluș pe care l-a ștrangulat și apoi l-a incendiat. Resturile corpului și cenușa au fost îngropate în curtea casei. Polițiștii au fost anunțați de medicul de familie că femeia a născut acasă.

În data de 22.12.2022 Tribunalul Botoșani a condamnat-o la pedeapsa de 7 ani și 2 luni închisoare pentru violență în familie prin omor și pentru profanare de cadavre. Motivarea poate fi citită aici. La data de 15.02.2023 Curtea de Apel Suceava a respins apelul inculpatei, astfel că hotărârea inițială a rămas definitivă.

CCR: Decizia de imputare nu mai există

Curtea Constituțională a stabilit că, pentru daunele produse de un angajat, unitatea unde lucrează nu poate să emită decizie de imputare și să îi rețină banii din salariul cuvenit. Acest lucru trebuie stabilit doar de către instanță

Pe data de 7 febr 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia CCR nr. 649/2022. Instanța constituțională a arătat că într-un raport de muncă nu e posibil ca însăși partea prejudiciară să emită angajatului un act de imputare care să fie executoriu, căci nu poate face o evaluare obiectivă a situației create.

Cu aceeași ocazie CCR a reamintit o decizie mai veche, din anul 2016, când a stabilit că nu sunt valabile regulile unității sau instituției respective care stabilesc că angajatul nu se poate adresa justiției dacă nu a parcurs toate căile interne de contestare a deciziei de imputare. Tocmai de aceea noul Cod al muncii, încă din anul 2003, a eliminat posibilitatea de a mai fi emise decizii de imputare, aceasta fiind un atribut doar al instanței de judecată.

Instructor de dans condamnat pentru sex cu minori

Preluat de pe contul de FB al lui Costin Paul

S-a soluționat definitiv dosarul 15820/197/2022 a lui Costin Paul, instructorul de dans din Brașov care a întreținut relații intime cu fetele pe care le antrena: a primit 5 ani și 7 luni închisoare.

Individul, în vârstă de 29 de ani, activa ca instructor de dans la o sală din Brașov. El a trimis mai multe fotografii cu un conținut pornografic unei fete de 12 ani, antrenate de el, cu care a și întreținut relații intime, având acordul ei. Mama fetei a aflat abia după patru ani și a alertat poliția. În cursul cercetărilor s-a descoperit că la fel a procedat și cu alte trei fete.

La data de 30 martie 2022 a fost reținut de poliție și apoi arestat de judecător, pe tot parcursul procesului. În fața instanței, el a recunoscut faptele de care fusese acuzat, astfel că a beneficiat de o reducere cu o treime a pedepsei legale. La data de 5 dec. 2022, Judecătoria Brașov l-a condamnat  la pedeapsa de 5 ani și 7 luni închisoare și l-a obligat ca timp de 5 ani să nu se apropie de victime, de locuința lor, de școala unde acestea învață sau alte locuri în care desfășoară activități sociale. El a fost găsit vinovat pentru comiterea infracțiunilor de corupere sexuală a minorilor pentru că a trimis poze pornografice unor minore sub 14 ani și de act sexual cu un minor pentru că a întreținut relații intime cu trei fete sub 14 ani și una de 16-18 ani pe care le antrena.

Pentru una dintre victimele minore părinții nu au cerut daune, astfel că a preluat acest rol procurorul: la cererea lui, instanța a obligat condamnatul să îi plătească fetei suma de 10.000 lei daune morale. La cererea celorlalte fete și a părinților, instanța l-a obligat să le plătească sumele: 25.000 lei, 30.000 lei, 40.000 lei daune morale. Nemulțumiți, Parchetul și inculpatul au contestat soluția. La data de 2 febr. 2023 Curtea de Apel Brașov a decis să respingă apelul, astfel că sentința Judecătoriei a rămas definitivă.

Reamintim că legea interzice să trimiți materiale pornografice minorilor sub 14 ani,, să le trimiți mesaje cu propuneri de întâlnire pentru a vizualiza asemenea materiale și să desfășori acte sexuale în prezența sau cu participarea lor, cu sau fără penetrare, chiar dacă și-au dat acordul. Legea interzice ca tinerilor de 14-16 ani să trimiți materiale pornografice cu minori, să le trimiți mesaje cu propuneri de întâlnire pentru a întreține relații sexuale cu penetrare, respectiv să întreții cu ei relații sexuale fără penetrare, chiar dacă și-au dat acordul. Este interzis ca minorii de 14-18 ani să fie implicați în acte sexuale de către părinții/frații/unchii, profesorii, instructorii/antrenori, preoții, medicii, paznicii lor.

Fii la curent cu știrile juridice întocmite de profesioniști: descarcă în telefonul mobil aplicația Lege-N-Dar și urmărește-ne în online după #educatiejuridica.