foto de Dan Mihai Balanescu: Piața Victoriei după OUG 13.
Suntem tot aici. V-am văzut, cu stupefacție și dezgust, cum nimic nu v-a putut opri să puneți în practică cea mai nerușinată trădare a votului popular de după 1990: nici sutele de morți zilnice (fiindcă, pentru a vă numi guvernul vostru, nu ați ezitat să-i abandonați pe cei mai vulnerabili medical dintre noi), nici explozia îngrozitoare a prețurilor (fiindcă nu ați ezitat să-i abandonați pe cei mai vulnerabili economic dintre noi), nici gândul că nerușinarea cu care călcați în picioare votul pe care l-ați cerut aduce la disperare o Românie întreagă – încât, așa cum arată un sondaj recent, sute de mii de tineri vor, din nou, să-și ia lumea în cap din pricina voastră. Ca după mineriade.
VeDem Just anunță publicarea în Monitorul Oficial nr. 1092 din 17 nov. 2021 a Legii nr. 273/2021 a educației antreprenoriale, financiare și juridice. De acum:
– printre competențele-cheie care se vor dobândi de către elevii din învățământul primar și cel gimnazial de învățământ vor fi și cele juridice;
– printre atribuțiile centrelor comunitare de învățare permanentă la nivel local intră și oferirea de servicii educaționale pentru copii, tineri și adulți prin programe de educație juridică.
În seara aceasta s-a publicat în Monitorul Oficial HG nr. 1161/2021 care a modificat HG nr. 1130 de vineri (intrată în vigoare azi) care modificase HG nr. 1190 de acum două săptămâni cu privire la prelungirea stării de alertă și măsurile ce se impun pentru prevenirea și combaterea pandemiei. Așa că, pe lângă regulile pe care le-am explicat ieri, mai sunt de respectat și regulile explicate mai jos:
La inițiativa Council of Bars and Law Societies of Europe (CCBE), Ziua Europeană a Avocaților (European Lawyers` Day) a început să fie celebrată în anul 2014, odată cu Ziua Europeană a Justiției, 25 octombrie. Această zi are ca scop evidențierea rolului esențial pe care avocații îl joacă în sistemul judiciar și contribuția lor la protejarea statului de drept.
CCBE este o asociație care are în componenta sa barouri și societăți de avocatură din 32 de țări din Europa și alți 11 membri asociați și observatori. CCBE a emis Carta cu cele 10 principii de organizare a profesiei și Codul de conduită al avocaților. Avocatul trebuie să servească interesele justiției, precum și interesele persoanelor ale căror drepturi și libertăți care îl împuternicesc să le afirme și să le apere. Este datoria avocatului nu numai să pledeze cauza clientului, ci și să fie consilierul acestuia. Respectarea funcției profesionale a avocatului este o condiție esențială pentru statul de drept și democrație.
În România, avocații sunt organizați la nivel județean în Barouri, iar acestea sunt cuprinse la nivel național în UNBR. Legea de organizare și funcționare a avocaturii este Legea nr. 51/1995. Avocatul este văzut ca partener indispensabil al justiției. Avocatul este obligat să depună toată diligența pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale clienților, să uzeze de mijloacele prevăzute de lege, să se abțină de la asistarea și sfătuirea unui client în realizarea de către acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infracțiuni.
În fiecare an, la 25 octombrie se sărbătorește Ziua Europeană a Justiției. Este pentru a celebra studenții de la drept, practicienii dreptului și persoanele care lucrează în domeniul justiției. Își propune să aducă justiția mai aproape de cetățeni, să îi informeze asupra drepturilor lor și să promoveze activitatea Consiliului Europei și a Comisiei Europene în domeniul justiției.
Inițial, s-a numit Ziua Europeană a Justiției Civile și s-a decis în anul 2003 de către Comitetul Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, prin CM/Del/Dec(2003)842/10.1 să fie celebrată în ultima săptămână din octombrie a fiecărui an. În anul 2004 s-a raliat acestui demers și Comisia Europeană. Ulterior, se încetățenește ca evenimentul să aibă loc la 25 octombrie, iar din anul 2014 devine Ziua Europeană a Justiției.
CEPEJ, organism din cadrul CoE care se preocupă de eficiența justiției, a redactat o cartă a organizării acestei zile și recomandă tipurile de acțiuni:
ziua porților deschise (tururi ghidate);
procese simulate;
întâlniri între profesioniștii din domeniul juridic – judecători, avocați, executori judecătorești, notari, vizite la școli, la asociații) și persoane fizice;
conferințe locale (în special pentru a explica programele privind accesul la justiție pentru cei cu mijloace limitate);
emisiuni radio sau TV; chat-uri pe internet cu publicul;
realizarea de material informativ specific;
inițiative de conștientizare pentru copii și tineri.
Drepturile și Justiția în UE sunt prezentate AICI. Direcțiile de organizare și funcționare a justiției la nivel mondial sunt prezentate de CEELI într-un manual compus din standarde și practici. Principalele legi și hotărâri judecătorești sunt prezentate în România de organizația VeDem Just, prin aplicația gratuită pentru mobil Lege-n-Dar.
În Monitorul Oficial de vineri seara s-a publicat HG nr. 1130/2021 cu privire la noile reguli ce se aplică în starea de alertă începând de luni, 25 oct. 2021. VeDem Just face o prezentare a lor, pe înțelesul tuturor:
Sunt interzise: mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte, spectacole, cursuri de instruire, conferințe, nunți, botezuri, mese festive, întruniri culturale/artistice/sportive/de divertisment, în spații închise și deschise;
Sport profesionist: permis în condițiile ordinului ministerial;
Competiții sportive: permise fără spectatori;
Muzeu, librărie, bibliotecă, cinematograf, teatre, filarmonici: activitate permisă la max. 30% din capacitate pentru cei vaccinați (la 10 zile după schema completă) și pentru cei care au trecut prin Covid19 (la 15-180 zile după confirmare), cu mască;
Biserică – slujbe, procesiuni și pelerinaje religioase: permise în interior și exterior, în condițiile ordinului ministerial; în interior, cu purtarea măștii de protecție și respectarea normelor de protecție sanitară;
Sport în aer liber: permis pentru max. 10 persoane, pentru vaccinați (la 10 zile după schema completă) și pentru cei care au trecut prin Covid19 (la 15-180 zile după confirmare);
MAI, MApN: sunt permise activitățile specifice, sub supravegherea unui medic epidemiolog;
Mitinguri și demonstrații: permise pentru max. 100 de participanți și cu purtarea măștii de protecție, pentru vaccinați (la 10 zile după schema completă) și pentru cei care au trecut prin Covid19 (la 15-180 zile după confirmare);
Vânătoare: pentru combaterea pestei porcine, pentru max. 20 de vânători.
Circulația persoanelor:
– pentru vaccinați și cei trecuți prin boală aflați în perioada 15-180 zile de la confirmare: fără restricții;
– pentru restul: în localitate, este interzisă între orele 22-5; este permisă deplasarea în interes profesional (trebuie legitimație de serviciu sau adeverință de la angajator), mers la spital, cumpărat medicamente, îngrijit copil sau bolnav, ori deces, în afara localității cu mijloace de transport în comun (trebuie declarație pe proprie răspundere);
Restaurante și cafenele:
– în interior și la terase, inclusiv în hoteluri și pensiuni: au acces doar cei vaccinați și cei trecuți prin Covid la 15-180 zile de la confirmare, numai între orele 5-21 și la capacitate de max. 50%;
– în afara acestor ore: este permis pentru livrare To Go sau la domiciliu;
– tarabe în aer liber: activitate permisă; consumul este permis doar pentru vaccinați sau cei trecuți prin Covid la 15-180 zile de la confirmare;
Baruri, cluburi și discoteci: activitate interzisă;
Intrarea în orice instituție publică sau spațiu comercial: cu triaj epidemiologic și dezinfectare obligatorie a mâinilor, pentru personalul propriu și vizitatori;
Comercianți, alimentare, mall-uri:
– orele 5-21: deschise;
– orele 21-5: livrări la domiciliu; sunt permise: activitatea în farmacii, benzinării și transportul rutier de persoane și mărfuri;
Transport aerian, feroviar, rutier, naval: conform ordinului ministerial;
Săli de sport și fitness: max.30% din capacitate, cu asigurarea a minim 4 mp/persoană, pentru vaccinați sau cei trecuți prin Covid la 15-180 zile de la confirmare;
Piscine:
– interioare: max. 30% din capacitate, pentru vaccinați sau cei trecuți prin Covid la 15-180 zile de la confirmare;
– exterioare: conform ordinului ministerial;
Jocuri de noroc: permise între orele stabilite de CNSU, la max. 30% din capacitate, pentru vaccinați sau cei trecuți prin Covid la 15-180 zile de la confirmare;
Săli de jocuri: deschise între orele 5-21, la max.30% din capacitate, pentru vaccinați sau cei trecuți prin Covid la 15-180 zile de la confirmare;
Locuri de joacă pentru copii: deschise între orele 5-21, la max. 30% din capacitate, pentru cei vaccinați și trecuți prin Covid la 15-180 zile de la confirmare;
Tratament balnear, frizerie, coafor, masaj, cabinete stomatologice și unități sanitare non-COVID, creșe: conform ordinelor minsteriale;
After-school: activitatea se suspendă pentru 14 zile, din data de 25 octombrie;
Școala: activități didactice și examene permise, în condițiile ordinului ministerial;
Internate și cămine: se închide clădirea la 3 cazuri de Covid apărute în interval de 7 zile;
Piețe:
– activitate permisă conform ordinului ministerial;
– talcioc, târg, bâlci: permise la max. 30% din capacitate maximă, pentru vaccinați sau cei trecuți prin Covid la 15-180 zile de la confirmare;
Munca:
– dacă e posibil: organizarea muncii la domiciliu sau în regim de telemuncă, pentru cel puțin 50% din angajați;
– dacă nu e posibil și sunt peste 50 de angajați: împărțirea pe ture cu o diferență de o oră între schimburi;
– acces persoane în instituții publice (cu exc. angajați) sau clădiri birouri private cu peste 50 persoane (cu exc. angajați): pentru vaccinați dacă au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, cei cu rezultat negativ la test RTPCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore, cei cu rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv bolnavi între 15-180 zile de la confirmare cu infectare;
– avocații: au acces deplin;
– pentru situații urgente, cum ar fi eliberare certificat de deces, certificat de naștere și altele asemenea: acces deplin.
Alimentare de tip ABC: acces deplin, cu mască și respectarea normelor de protecție sanitară.
The Parliament has voted in favour of law-related education as a compulsory school subject
The VeDem Just (Voices for Democracy and Justice) Association welcomes today’s vote in the Romanian Senate, as a decision-making chamber, regarding the introduction of entrepreneurial, financial and law-related education as compulsory subjects, starting with the next school year. The law will enter into force after promulgation by the President of the country and publication in the Official Gazette.
The legislative proposal, submitted at the beginning of the year in the Parliament, aimed at amending the National Education Law no. 1/2011. Initially, the bill only proposed the introduction of entrepreneurial and financial education, and the Chamber of Deputies adopted it in this form on September 7, 2021. An amendment on law-related education was introduced in the Senate Committee on Education, Youth and Sports. Today, as a decision-making chamber, the Senate adopted the law that provides new key competencies for the training of students in primary and secondary education: entrepreneurial, financial and law-related education.
Asociația VeDem Just salută votul de azi din Senatul României, în calitate de cameră decizională, cu privire la introducerea educației antreprenoriale, financiare și juridice ca materii de studiu obligatorii, începând cu anul școlar viitor. Legea va intra în vigoare după promulgarea de către Președintele țării și publicarea în Monitorul Oficial.
Propunerea legislativă, depusă la începutul anului în Parlament, a vizat modificarea Legii educației naționale nr.1/2011. Inițial, proiectul de lege propunea doar introducerea educației antreprenoriale și financiare, iar Camera Deputaților l-a adoptat în această formă la 7 septembrie 2021. În Comisia pentru învățământ, tineret și sport de la Senat s-a introdus un amendament cu privire la educația juridică. Azi, în calitate de cameră decizională, Senatul a adoptat legea care prevede noi competențe-cheie pentru formarea elevului din învățământul primar și gimnazial: educația antreprenorială, financiară și juridică.
VeDem Just se declară ferm împotriva oricărei forme de legiferare care ar putea încuraja plagiatul sau furtul intelectual!
Semnăm alături de alte 180 de organizații, profesori universitari, persoane publice, persoane civice, această scrisoare deschisă adresată Președintelui României de a opri această inițiativă de modificare a Regulamentul CNATDCU.
CNATDCU are nevoie de sprijin, nu de piedici în calea unei culturi etice universitare!
Azi intră în vigoare Legea nr. 192/2021 care stabilește condițiile și procedurile de intrare în magistratură, absolvire a INM și formare profesională a magistraților pentru anii 2021-2022.
Până pe 10 iulie poţi să te înscrii în tabăra de educaţie juridică „Summer Legal Academy” . Este a treia ediţie pe care o organizează asociaţia de tineri jurişti VeDem Just; poartă numele „Şcoala de Libertate”. Anul acesta mergem la mare în perioada 8-13 august; 30 locuri, cazare şi masa gratuite la Costinești, pentru elevi din România (15 locuri) și Rep. Moldova (15 locuri).
Sunt încălcări ale Codului rutier care atrag aplicarea unui avertisment sau a unei amenzi (sancțiune principală) și reținerea permisului pentru 30/60/90 de zile (sancțiune complementară). Uneori, cei sancționați contestă la Judecătorie sancțiunea și cer eliminarea interdicției temporare de a mai conduce ori doar reducerea periodei. Au fost situații când judecătorii au procedat astfel, iar în alte situații când judecătorii au refuzat aceasta.
Prin decizia nr. 5/2021 a ICCJ – complet pentru soluționarea RIL, publicată vineri în M.Of, se lămurește cum trebuie să se procedeze de acum încolo:
1. Judecătorul nu poate reduce perioada suspendării dreptului de a conduce aplicată de poliția rutieră, aceasta fiind o perioadă fixă, prevăzută de lege: 30 zile pentru unele contravenții, 60 zile pentru altele, 90 zile pentru altele.
2. În procedura plângerii contravenționale, judecătorii:
vor înlătura sancțiunile complementare, numai atunci când anulează procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor;
le vor reindividualiza sub aspect temporal, atunci când prin actul de sancționare au fost aplicate în alte limite decât cele prevăzute de lege pentru acea clasă de contravenții.
3. În anumite condiții și doar la cerere, șeful Poliției Rutiere poate reduce perioada de suspendare. Dacă refuzul este nejustificat, poate fi contestat în procedura contenciosului administrativ.
„Avocatul Poporului” nu este nici „avocat”, nici al „poporului”, cum în mod greşit lasă să se înţeleagă denumirea dată acestei instituţii
Istoric: La origini, instituţia se numea Ombudsman şi a apărut în Europa pentru a veghea la modul în care administraţia publică îşi îndeplineşte atribuţiile în raport cu cetăţenii.
Reglementare: În România, instituţia este menţionată în art. 58-60 din Constituţie, este reglementată în Legea nr. 35/1997 şi funcţionează în baza unui Regulament din anul 2019.
Atribuţii – CE NU FACE:
nu este ales de cetăţeni;
nu oferă sfaturi juridice cetăţenilor, cum fac avocaţii:
nu reprezintă cetăţenii în procese judiciare şi nu intervine în procesele judiciare;
nu poate anula sau reface actele ilegale ale adminstraţiei;
nu poate cere socoteală magistraţilor cu privire la soluţionarea unor cauze.
Atribuţii – CE FACE:
primeşte petiţii de la cetăţeni în legătură cu respectarea drepturilor lor de către autorităţile publice administrative;
face vizite sau inspecţii în legătură cu respectarea drepturilor omului în instituţiile publice ori penitenciare;
când constată că cele reclamate de către un petent sunt reale, cere instituţiei administrației publice să îndrepte actul sau să îl retragă și să repare prejudiciile produse. Dacă refuză, poate doar sesiza şefii sau cere anularea actului în instanţă.
Personal: Actuala instituţie are în componenţa sa 165 de persoane, din care:
Avocatul Poporului: echivalent cu funcţia de ministru. Este numit pe 5 ani de către Parlament, cu posibilitatea reînvestirii o dată. Nu primeşte ordine de la nimeni. Dă raportul cu privire la activitatea sa doar Parlamentului. Poate fi revocat din funcţie de Parlament pentru încălcarea Constituţiei şi legilor, fără ca cineva să poată invalida această hotărâre (decizia nr. 732/2012 CCR);
şase adjuncţi ai Avocatului Poporului, pe domenii de activitate: fiecare este echivalent cu funcţia de secretar de stat; numiţi pe 5 ani de birourile permanente ale Camerelor, la propunerea Avocatului Poporului. Unul dintre ei este Avocatul Copilului;
salariaţi: sunt asimilaţi cu funcţiile din Parlament; din anul 2014, cei cu studii juridice sunt asimilaţi cu magistraţii.
Are birouri teritoriale în 15 localităţi, care răspund de la două până la cinci judeţe unde oamenii pot depune petiţii sau merge în audienţe.
Competenţe noi:
În anul 2004 a primit competenţa de a ataca legile şi ordonanţele guvernului, direct la CCR (art. 15 alin. 1 lit h şi i din Legea nr. 35/1997);
în anul 2007 a primit competenţa de a ataca în contencios administrativ un act ilegal prin care a fost încălcat dreptul unei persoane, iar în acel proces persoana vătămată va fi reclamant (art. 1 alin. 3 din Legea nr. 554/2004);
în anul 2010 a primit competenţa de a introduce recurs în interesul legii pentru a cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești (art. 514 C.proc.civ).
Interes politic: Avocatul Poporului este singura instituţie care poate contesta direct la CCR legile, OG şi OUG, restul persoanelor/instituţiilor trebuind să deschidă un proces în cadrul căruia să invoce excepţia de neconstituţionalitate. De aici, interesul politic extrem de mare pentru această instituţie, în special cu privire la OUG-uri: imediat ce este publicată, OUG intră în vigoare şi produce efecte; de la data apariţiei sale până la data aprobării/respingerii în Parlament, doar Avocatul Poporului poate cere CCR să verifice constituţionalitatea OUG.
În M.Of. din 15 iunie 2021 s-a publicat decizia ICCJ nr. 3479/2011 prin care se anulează Hotărârea CNSU nr. 9/2021 care stabileşte regulile de carantinare a persoanelor care vin în România din ţări cu risc epidemiologic ridicat.
Litigiul a pornit de la decizia de carantinare pentru o persoană venită din străinătate în România, luată în baza hotărârii CNSU emisă conform art. 11 din Legea nr 136/2020 cu privire la situaţiile de risc epidemiologic, dar care nu a fost publicată în Monitorul Oficial al Româiei. CNSU este o instituţie interministerială, după cum arată OUG nr. 21/2004, iar secretariatul tehnic îl asigură DSU prin IGSU.
ICCJ a decis, definitiv, următoarele:
DSU nu are calitate procesuală de a participa în acest proces;
CNSU este un organ interinstituţional, dar tot administrativ, precum instituţiile ce intră în componenţa sa;
Hotărârea CNSU nu are legătură cu starea de alertă dispusă ca urmare a pandemiei Covid19 impusă de Legea nr. 55/2020, ci cu riscul reprezentat de situaţia epidemiologică din alte state, la care face referire Legea nr. 136/2020;
conform art. 11 din Legea nr. 24/2000, actele normative ale instituţiilor centrale trebuie publicate în MOf, altfel se consideră că nu există.
Reamintim că legile, OG-urile şi OUG-urile se contestă în contenciosul constituţional, la Curtea Constituţională, conform Legii nr. 47/1992; decizia CCR se publică în M.Of. Celelalte acte care sunt normative (HG, Ordine miniştri, Hotărâri Consilliu local etc) pot fi contestate în contenciosul administrativ, în faţa instanţelor ordinare, conform Legii nr. 554/2004; când este vorba de o hotărâre judecătorească definitivă prin care se anulează un act administrativ cu caracter normativ, aceasta trebuie publicată în M.Of, respectiv în monitorul local.
În situaţia de faţă, dacă mai este de actualitate, hotărârea CNSU trebuie publicată în Monitorul Oficial pentru a produce efecte de acum încolo. Dispunerea carantinei în baza acestei hotărâri sau a altora asemănătoare, dar nepublicate, este nelegală.
Începând cu data de 12 iunie, prin HG nr. 636/2021 s-a stabilit prelungirea stării de alertă pentru încă 30 de zile în contextul prevenirii infectării cu virusul Sars-CoV-2.
Masca: se poartă obligatoriu în aer liber din zone aglomerate dacă se decide prin hotărâre a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
Concerte şi evenimente culturale: cu maxim 1.000 de persoane dacă toate sunt vaccinate împotriva Covid19 şi au trecut cel puţin 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare;
Fotbal EURO 2020: va avea loc în 28 iunie 2021 la o capacitate de maxim 50% a stadionului şi numai pentru persoanele vaccinate sau cele care prezintă un test (RT-PCR sau antigen) negativ;
Botezuri, nunţi, festivități: în interior – cu maxim 50 de persoane; cu maxim 200 de persoane dacă se prezintă dovada vaccinării sau test negativ. La exterior – cu maxim 70 de persoane; la capacitate maximă dacă evenimentele se prezintă dovada vaccinării sau test negativ. Persoanele sub 16 ani nu sunt luate în calcul la numărare;
Spaţiile de cazare din staţiunile de la mare: pot fi ocupate 100% dacă toate persoanele cazate sunt vaccinate împotriva Covid19 şi au trecut cel puţin 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare; altfel, vor funcţiona la maxim 70%;
Competiţiile sportive: persoanele care participă trebuie să prezinte dovada vaccinării şi faptul că au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare sau se prezintă un test negativ;
Baruri, cluburi, discoteci: capacitate maximă de 50%, în intervalul orar 5:00-24:00, numai pentru persoanele vaccinate şi doar acolo unde incidenţa este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. În toate celelalte cazuri activitatea rămâne interzisă.
Restaurante, cafenele: la capacitate maximă dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva Covid19 şi au trecut cel puţin 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare; altfel, vor funcţiona la maxim 70%.
Piscine interioare: sunt deschise şi pot funcţiona până la o capacitate maximă de 70% acolo unde incidenţa este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori;
Săli de fitness şi sport: la capacitate de 100% dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva Covid19 şi au trecut cel puţin 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare.
A apărut Raportul MCV din acest an cu privire la progresele României în privinţa justiţiei şi anticorupţiei.
Iată un sumar al celor constatate și decise:
– hotărârea CJUE din 18.05.2021 clarifică natura MCV şi obligaţiile României de a respecta recomandările făcute şi a se abţine de la a lua măsuri care să afecteze contiţionalităţile (independenţa justiţiei, întărirea luptei alticorupţie);
– s-au analizat cele 12 recomandări din anul 2017 şi cele 8 recomandări în plus din anul 2018; s-au înregistrat regrese ale României în anii 2017, 2018 şi 2019;
– faptul că SIIJ încă există ridică îngrijorări serioase: urmărirea penală a unor magistraţi vocali, alegerea subiectivă a cazurilor de instrumentat, scurgeri de informaţii către presă, se amestecă în cazuri de corupţie cerând probe din dosarele DNA;
– presiune mare pe sistemul de resurse umane: nu s-au mai făcut recrutări în anii 2019 şi 2020, a crescut încărcătura cu dosare pe fiecare magistrat, s-a mărit cerinţa de vechime pentru a promova, s-au pensionat mulţi, nu se mai fac trasferuri, sunt mari întârzieri în motivarea soluţiilor judiciare;
– în iulie 2021 Comisia de la Veneţia va emite o opinie cu privire la proiectul de lege de modificare a legilor justiţiei întocmit de noul MJ; -şeful DNA a fost numit cu avizul pozitiv al CSM, dar Procurorul General şi şeful DIICOT în ciuda avizului negativ al CSM. România a fost condamnată la CEDO pentru amestecarea politicului în revocarea şefului DNA. E importantă limitarea amestecului Executivului şi Legislativului în numirea şi revocarea procurorilor;
– Parlamentarii au un cod de conduită din anul 2017, iar miniştrii un cod de conduită din anul 2019, dar nu se aplică: unii parlamentari au atacat public sistemul de justiţie, dar şi magistraţi individual, însă mai puţin ca în anii precedenţi;
– Codul penal şi de procedură penală trebuie modificate pentru a fi puse în acord cu deciziile CCR, cu legislaţia UE în materia anticorupţiei, cu recomandările făcute de MCV şi opiniile Comisiei de la Veneţia;
– sunt probleme cu punerea în executarea a deciziilor judecătoreşti;
– CSM este marcat de controverse: nu poate construi consens în sistemul judiciar, nu joacă un rol constructiv în deciziile cheie de organizare şi funcţionare a justiţiei – nu a prezentat punctul de vedere la propunerile MJ de modificare a legilor justiţiei, nu a avut o poziţie clară cu privire la SIIJ, nu a apărat independenţa justiţiei, nua comentat decizia CEDO în cazul Kovesi, în loc ca atribuţiile de apărare a justiţiei să revină Plenului, ele sunt partajate secţiilor, au avut poziţii unitare doar cu privire la salarii şi pensii;
– Inspecţia Judiciară are un şef numit politic prin OUG, activitatea Inspecţiei ridică repetate îngrijorări, inspectorii nu sunt responsabili deşi au rateuri în activitate, şeful Inspecţiei are puteri mari şi nu răspunde în faţa CSM, Inspecţia a declanşat proceduri din oficiu contra unor magistraţi critici la adresa funcţionării justiţiei, inspecţia tărăgănează procedurile pentru a pune presiune pe magistraţii cercetaţi;
– modificările din anii 2018-2019 au afectat activitatea DNA, SIIJ intervine în dosarele DNA, urmare a unor decizii ale CCR au fost respinse dosre în instanţe sau reluate anchete/procese.
Un pas important pentru îndeplinirea obiectivului de referinţă 3 (lupta împotriva marii corupţii) va fi desfiinţarea SIIJ .
VeDem Just atrage atenţia că patru instituţii centrale ale ţării nu respectă legea care le obligă la discutarea, aprobarea şi publicarea rapoartelor de activitate.
Este vorba de instanţa supremă, CSM, Ministerul Public şi Ministerul Justiţiei.
I. Raportul de activitate al ICCJ se elaborează anual. Potrivit dispoziţiilor din art. 30 lit. a) din Legea nr. 304/2004, el trebuie aprobat de adunarea generală şi apoi dat publicităţii.
COMUNICAT DE PRESĂ, 20 mai 2021: România este în criză juridică de amploare, la cel mai înalt nivel instituţional. Responsabilii trebuie să răspundă cu funcția.
Asociația VeDem Just susține în mod ferm că, urmare a hotărârii CJUE din 18 mai, România a intrat într-o gravă criză instituțională. Un set de decizii greșite luate în lanț, în anii 2017-2018, de către ministrul justiției de atunci, magistrați, politicieni, membri CSM și membri CCR în legătură cu înființarea Secției speciale de anchetare a magistraților (SIIJ) și cu numirea șefului Inspecției Judiciare a dus la o situație fără precedent. Ieri, pe baza hotărârii CJUE, deja a fost anulată prima procedură disciplinară, de către secția de procurori a CSM.Alte zeci de cauze disciplinare instrumentate de Inspecţia Judiciară şi de cauze penale instrumentate de SIIJ riscă să aibă aceeași soartă, deciziile de anulare a actelor întocmite urmând a fi luate în fiecare caz în parte – după cum spune CJUE – de instanţele naţionale.
Pe data de 7 mai 2021, Comisia Europeană a dat publicității cel mai recent Eurobarometru cu privire la Opinia publică în UE. Acesta are la bază sondajul de opinie desfășurat în iarna care tocmai a trecut.
Potrivit acestuia, încrederea românilor în Armată este 64%, în Poliție este 56%, în Justiție este de 47%, în Guvern este 29%, în Parlament este 26%, iar în partide este 16%.
Reamintim că în In Eurobarometrul din iulie 2016 s-a constat că încrederea în Justiție ajunsese la 35%.
Mother and child are hugging and having fun outdoor in nature
Happiness father and son on the pier at sunny day under sunlight.
Prin Legea nr. 319/2009, prima duminică din luna mai a fost declarată drept „Ziua mamei”, iar a doua duminică din luna mai este „Ziua tatălui”. Potrivit expunerii de motive, legea a fost inițiată pentru a evidenția importanța ambilor părinți în viața de familie și egalitatea în drepturi a ambilor părinți.
Pentru înlăturarea prejudecăților în legătură cu îngrijirea copiilor mai ales de mamă, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 2079 (2015) privind „Egalitatea şi autoritatea părintească comună: rolul taţilor”. Legislația română consacră egalitatea în drepturi și obligații a părinților cu privire la copiii lor și declară inadmisibilă discriminarea pe considerente legate de gen: OG nr. 137/2000, Legea nr. 202/2002, Legea nr. 272/2004, Codul civil.
Până pe 10 iulie poţi să te înscrii în tabăra de educaţie juridică „Summer Legal Academy” . 
Este a treia ediţie pe care o organizează asociaţia de tineri jurişti VeDem Just; poartă numele „Şcoala de Libertate”. 
Anul acesta mergem la mare în perioada 8-13 august; 30 locuri, cazare şi masa gratuite la Costinești, pentru elevi din România (15 locuri) și Rep. Moldova (15 locuri).
