Categorie: Comunicate

Ultimele locuri libere la TransformNation!

 Ce? TranformNation – lansarea a 23 de autori.

Pentru cine? Pentru tine și încă 499 de invitați. Ai acces gratuit numai dacă te înregistrezi la https://form.jotform.com/223613182093350 

Unde? Fizic: în București, Hotel Pullman. Online: pe zoom.

Cine? Createrra. După ce timp de un an au parcurs Programul de Leadership Createrra, 23 de tineri vor lansa cărțile și programele educaționale la care au lucrat intens. Vor acoperi subiecte din vaste domenii, precum: dezvoltare personală, educație ontologică, terapii, business, sănătate, marketing, feminitate, artă

Când? sâmbătă, 28 ianuarie 2023, orele 10:30 – 18:00.

De ce? Veniturile obținute la eveniment vor fi direcționate pentru susținerea a două ONG-uri , dintre care unul este chiar VeDem Just – Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie.

Ceva special? Da. Marius Spiridon, fondatorul Createrra va prezenta un demo despre leadership în educația ontologică, din care se va afla cum oameni normali pot deveni ambasadori ai propriilor lor visuri într-un timp record. Fondatorul VeDem Just, Cristi Danileț, va prezenta programul de educație juridică cu care vrea să responsabilizeze tinerii din România și să apropie justiția de cetățean. Artista din Chișinău, Corina Cucerenco, ne va încânta cu un spectacol la pian.

Info? Oricând, la Andreea Orîndaru, Marketing Lead Createrra,  

Eveniment pe FB? Da, AICI.

           

Plagiat Bode: VeDem Just sesizează Parchetul General și Ministerul Educației

Ca urmare a constatării plagiatului în teza de doctorat, VeDem Just formulează plângere penală împotriva lui Lucian Bode și Adrian Ivan pentru fals în declarații și solicită ministrului educației retragerea titlului de doctor pentru primul, respectiv retragerea calității de conducător de doctorat pentru al doilea.

Motive: La data de 29 septembrie 2018, Lucian Nicolae Bode a susținut la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca teza în relații internaționale și studii de securitate, obținând titlul de doctor. Îndrumător a fost  prof. univ. dr. Adrian Liviu Ivan.

La data de 9 ianuarie 2023, Comisia de etică a UBB a stabilit prin hotărârea nr. 1 că o parte a lucrării este plagiată, fiind astfel încălcate dispozițiile din art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 206/2004 și a art. 28 din Codul etic al UBB – aceste texte legale definesc și interzic furtul intelectual în lucrările științifice. Asociația VeDem Just constată că hotărârea UBB produce două efecte: de natură penală și de natură administrativă.

A. Efect de natură penală:

1. Potrivit normelor emise de Institutul de Studii Doctorale a UBB, în vederea declanşării organizării susţinerii publice a tezei de doctorat se depun la dosar mai multe documente, printre care și: „declaraţie semnată de studentul-doctorand şi de conducătorul de doctorat privind asumarea răspunderii cu privire la asigurarea originalităţii conţinutului tezei de doctorat, precum şi a respectării standardelor de calitate şi de etică profesională, conform art. 143 alin. (4) şi art. 170 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi ale art. 65 alin. (5)-(7) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin HG nr. 681/2011”.

2. Or, la dosarul întocmit de Lucian Bode pentru susținerea publică a tezei de doctorat se află depusă o declarație pe proprie răspundere, semnată de el și de îndrumător, care atestă în mod expres că „Teza de doctorat este o lucrare originală, iar pentru fiecare material preluat este menționată sursa”. De asemenea, cei doi au arătat în mod expres: „Declarăm că am luat la cunoștință conținutul prevederilor existente în Legea educației naționale nr. 1/2011 la art. 143, al. (4), care se referă la răspunderea conducătorilor de doctorat în solidar cu autorul tezei de doctorat în privința asigurării originalității conținutului tezei și la art. 170, care se referă la consecințele nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, precum și prevederile art. 65 alin. (5)-(7) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 681/2011”

3. Constatăm că art. 143 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 a educației prevede: „Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație și de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalității conținutului acestora”.

De asemenea, art. 65 alin. (5)-(7) din HG nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat prevede: „Teza de doctorat este o lucrare originală, fiind obligatorie menţionarea sursei pentru orice material preluat. Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat şi îşi asumă corectitudinea datelor şi informaţiilor prezentate în teză, precum şi a opiniilor şi demonstraţiilor exprimate în teză. Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalităţii conţinutului, potrivit prevederilor art. 170 din Legea nr. 1/2011”.

4. Ca urmare, față de hotărârea Comisiei de etică a UBB, rezultă că declarația depusă la dosarul de doctorat atestă lucruri nereale. Or, falsul în declarații este infracțiune, conform art. 326 din Codul penal. Potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) termenul de prescripție este de 5 ani de la data comiterii faptei. Rezultă că termenul de prescripție se va împlini în septembrie anul acesta. Dacă însă va fi întocmit un act de procedură care trebuie comunicat suspecților, termenul se va întrerupe  potrivit art. 155 din Codul penal și va curge un nou termen, ce se va împlini în anul 2028.

5. În lipsa unei informații publice cu privire la vreo sesizare din oficiu a parchetului, VeDem Just va depune luni, pe data de 16 ianuarie 2023, o plângerea penală împotriva lui Bode și Ivan la PICCJ. Sperăm că pentru lămurirea adevărului în cauză urmărirea penală va fi demarată cât mai rapid și se va stabili, astfel, dacă este cazul ca cei doi să răspundă pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații.

B. Efect de natură administrativă:

1. Art. 170 alin. (1) din Legea educației prevede: „În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației, pe baza unui raport extern de evaluare întocmite de (…) Consiliul de etică și management universitar poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calității de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor (…).

2. Date fiind concluziile din Hotărârea nr. 1/2023 a Comisiei de Etică a UBB, Ministerul Educației trebuie să analizeze acest caz și să decidă în consecință.

3. În lipsa unei informații publice cu privire la vreo sesizare ministerială din oficiu, VeDem Just va depune la Ministerul Educației luni, pe data de 16 ianuarie 2023, cerere pentru retragerea calității de conducător de doctorat a lui Adrian Ivan și retragerea titlului de doctor al lui Lucian Bode.

Președintele VeDem Just,

Jurist Lucian Checheriță

Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – VeDemJust a fost înființată în anul 2015 ca o organizație apolitică și non-profit. Și-a propus apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, susţinerea statului de drept, vegherea la buna guvernare. Membrii săi sunt juriști, elevi, studenți și cadre didactice. Principalul său proiect este „educația juridică” pentru învățământul preuniversitar.

Relațiile intime sub 16 ani ar trebui considerate viol

Asociația VeDem Just susține scrisoarea deschisă adresată Parlamentului de către Reteaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor (Rețeaua VIF), alături de alte organizații neguvernamentale care solicită introducerea în lege a limitei de vârstă de 16 ani pentru consimțământ valid în cazul relațiilor sexuale cu minori. 

În prezent nu este prevăzută în lege o vârstă minimă a minorului sub care să se considere că nu își poate da consimțământul valid în cazul unui raport sexual cu un partener adult sau cu un partener cu o diferență de vârstă mai mare de trei ani. Această vârstă minimă ar elimina posibilitatea de a încadra fapta la infracțiunea de act sexual cu un minor și ar încadra-o ca infracțiune de viol. 

Senatul a adoptat în iunie Propunerea Legislativă L423/2022 privind modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală prin care este introdusă o limită de vârstă (15 ani) pentru consimțământ valid în cazul relațiilor sexuale cu minori. Camera Deputaților este camera decizionala. Argumentele pentru care Camera Deputaților trebuie să introducă 16 ani ca limită de consimțământ valid sunt numeroase și temeinice.

Această limită de vârstă este o măsură de protecție necesară împotriva agresorilor sexuali. Abuzurile sexuale asupra minorilor sunt de cele mai multe ori ascunse, greu de dovedit din cauza relației inegale de putere dintre agresorii adulți și victimele minore. Probatoriul în cazurile penale este pe umerii victimelor minore ale violenței sexuale, nu ai agresorilor, fiind mult mai greu pentru victimele minore să asigure probatoriul care să dovedească constrângere, punere în imposibilitate de a-și exprima voința sau faptul că agresorul a profitat de această stare în care s-a aflat minorul, așa cum este precizat în Codul Penal în cazul infracțiunilor de viol. Introducerea limitei de vârstă de 16 ani diminuează presiunea pusă pe victimele minore de a demonstra o infracțiune care are de cele mai multe ori un caracter ascuns. În plus, vârsta minimă legală pentru căsătorie este 16 ani (doar în temeiul unui aviz medical și cu încuviințarea părinților/tutorelui și autorizarea instanței de tutelă), persoana fizică dobândește capacitatea de muncă la 16 ani, minorii nu pot avea acces la mijloace de contracepție până la 16 ani fără acordul părinților sau a tutorelui.

Prin scrisoarea deschisă, Rețeaua VIF solicită deputaților:

  1. Să legifereze 16 ani, nu 15 ani (așa cum prevede Propunerea Legislativă L423/2022) ca prag de vârstă pentru încadrarea faptei la infracțiunea de viol săvârșit cu un minor.
  2. Să încadreze fapta la infracțiunea de viol săvârșit cu minor atunci când există un dezechilibru de putere în cazul relațiilor sexuale între un minor cu vârsta între 16 și 18 ani și un adult, (eg. adult profesor, tutore, părinte) 
  3. Să reglementeze expres că NU constituie circumstanță atenuantă dacă sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate minore sunt săvârșite infracțiunea de viol asupra unui minor, actul sexual cu un minor și agresiune sexuală asupra unui minor.
  4. Să introducă un articol care recunoaște drept forme de violență sexuală practicile asociate căsătoriilor forțate. 

În ultimii 8 ani, 1.885 de fete și 202 băieți au fost victime ale infracțiunilor de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor, în care autorul era un membru de familie (IGPR, 2014-2021)[1]. În peste 91% dintre cazurile raportate la poliție, agresorii adulți au fost bărbați (IGPR, 2014-2021).Însă mulți agresori sexuali sunt și din afara familiei. Numai în primele 6 luni ale anului 2022 au fost înregistrate 2658 de sesizări penale privind acte sexuale cu minori, 872 de sesizări de agresiune sexuală, 1951 de sesizări de viol (IGPR, 2022) în afara relațiilor de familie. 

Propunerile Rețelei sunt vitale în contextul politic și social în care trăim. Există o cultură bine înrădăcinată a sexualizării fetelor de la cele mai fragede vârste care justifică violența sexuală asupra acestora. Mai mult, 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situații – dacă victima era îmbrăcată sumar, dacă a acceptat să îl însoțească pe agresor acasă sau dacă a consumat băuturi alcoolice sau stupefiante[2] (Eurobarometru 449, 2016). Pentru incapacitatea statului român de a oferi o protecție efectivă minorelor, România a fost condamnată de CEDO în cauza M.G.C. împotriva României prin Hotărârea din 15 martie 2016[3].

Cu toate acestea, în continuare în România minorele sunt cele mai des întâlnite victime ale infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale. Ele sunt expuse riscului sarcinilor nedorite, rezultate din abuzuri sexuale, accesului limitat la serviciile medicale privind întreruperea sarcinii, a traumei legate de întreruperea sarcinii la o vârstă fragedă, sărăciei sistemice izvorâte din întreruperea accesului la educație la vârste de 14, 15 sau 16 ani în vederea îngrijirii unui copil rezultat dintr-un astfel de act sexual al minorului până în vârsta de 16 ani. 

Scrisoarea deschisă poate fi consultată AICI

Legea avertizorilor de integritate: „Retrimiteți-o în Parlament!”

Scrisoare deschisă către Președintele României, dl Klaus Iohannis

Societatea civilă din România a luat act de adoptarea în plen, miercuri 29 iunie, a Legii privind protecția avertizorilor în interes public, care înlocuiește actuala lege 571/2004 și care ar trebui să transpună Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Continue Reading

În fiecare zi un minor este violat sau agresat sexual

Fundația World Vision România, alături de Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – Vedem Just și ECPAT Norvegia, lansează proiectul JUSTinACT, care își propune să contribuie la prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor. Aceasta în contextul în care, conform datelor oficiale furnizate de instituțiile juridice pentru anii 2019-2021, a crescut îngrijorător numărul agresiunile sexuale asupra minorilor: peste 2000 de minori au fost victime ale infracțiunilor privind viața intimă.

Continue Reading

VeDem Just la o conferință despre extremism

Pe data de 2 aprilie 2022 ,la Timișoara, asociația VeDem Just a participat ca partener la conferința civică „Mișcările extremiste și propaganda rusească în România” organizată de Initiativa Timisoara.

După doi ani de pandemie și de suspendare a activităților civice, cele mai importante organizații din România încearcă să repornească mișcarea civică cu o conferință având invitați de marcă: Ovidiu Nahoi (jurnalist), Ioan M. Ioniţă (jurnalist și istoric), Sebastian Lăzăroiu (sociolog), Cristian Hriţuc (consultant politic), Andrei Caramitru (economist), Cristi Danileţ (judecător), George Ripa (analist politic), Răzvan Gheorghe (jurnalist).

Din partea organizației noastre au participat la eveniment Lucian Checheriță, președinte, Cristi Danileţ și Gianina Nicoleta Clop – membri.

Colegul nostru, Cristi Danileț, a vorbit în panel 2, începând cu min. 6:20 și apoi în panel 3, începând cu min 2:00:00.

15 martie – Ziua mondială a drepturilor consumatorilor

Începând cu anul 1983, organizația internațională Consumers International marchează la 15 martie Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor („World Consumer Rights Day”), ca mijloc de sensibilizare cu privire la drepturile și nevoile consumatorilor. Sărbătorirea acestei zile este o șansă de a cere respectarea și protejarea drepturilor tuturor consumatorilor și de a protesta împotriva abuzurilor de piață și a nedreptăților sociale care subminează aceste drepturi.

Continue Reading

VeDem Just proclamă Ziua Educației Juridice

Având în vedere necesitatea ca publicul să fie instruit cu privire la cunoștințele legale și juridice încă de timpuriu,

Luând act de rezultatele obținute de VeDem Just în implementarea programului naţional EDUIURIS – educație juridică pentru copii și tineri dezvoltat începând cu anul 2016 care implică, numai, în anul școlar 2021-2022 un număr de 140 de profesori care predau opționalul de juridică pentru 7000 de elevi din 125 de școli și câteva sute de voluntari – studenți la drept, grefieri, magistrați, avocați, mediatori – din toată țara instruiți de VeDem Just pentru a preda non-formal educația juridică,

Ținând cont de aprecierile pozitive față de acțiunile desfășurate în cadrul  de colaborare privind educația juridică între Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Public, e a fost în vigoare în perioada 2013-2021,

Deoarece necesitatea unor astfel de acțiuni este permanentă și e promovată la nivel internațional prin inițiativa Education for Justice (E4J) dezvoltată în baza Declarației de la Doha – Promovarea unei culturi a legalității, adoptată în anul 2015 de Congresul Națiunilor Unite pentru Prevenirea Criminalității și Justiție Penală,

Întrucât prin Legea nr. 273/2021 publicată la data de 17 noiembrie 2021 s-a modificat Legea educației și s-a prevăzut că, printre competențele-cheie care se vor dobândi de către elevii din învățământul primar și cel gimnazial de învățământ vor fi și cele juridice;

Adunarea Generală a asociației VeDem Just, întrunită statutar la data de 13 martie 2022,

HOTĂRĂȘTE:

  1. Începând cu 2022, în fiecare an, la data de 17 noiembrie se va sărbători în țara noastră „Ziua Educației Juridice” (Legal Literacy Day);
  2. Scopul acestei zile este dublu: (a) de a conștientiza nevoia de alfabetizare juridică la scară largă ca instrument pentru responsabilizarea cât mai timpurie a cetățenilor ; (b) pentru a onora efortul sutelor de profesori din România care predau formal opționalul de educație juridică și a sutelor de specialiști în drept care participă la întâlnirile non-formale din școli pe teme de legislație și justiție;
  3. VeDem Just va face demersurile ca Ziua Educației Juridice să fie astfel proclamată și în mod oficial, de către Ministerul Justiției și Parlamentul României;
  4. Pentru a celebra Ziua Educației Juridice, VeDem Just va organiza, anual, concursul „Love the law” pe modelul evenimentelor „Know the Law” și „I love Rule Of Law” organizate în anii trecuți, care va deveni, în timp, olimpiada de juridică.
  5. De asemenea, VeDem Just recomandă:
  • organizarea de întâlniri în cadrul școlilor cu studenți la drept și practicieni ai dreptului, respectiv cu reprezentanți ai celor trei puteri în stat pentru a discuta aspecte legislative și juridice explicate pe înțelesul copiilor;
  • vizite ale elevilor în cadrul instituțiilor juridice: barouri, secții de poliție, parchete, instanțe judecătorești;
  • organizarea de procese simulate în sălile de judecată, cu participarea copiilor ca actori;
  • organizarea de concursuri de eseuri și concursuri de dezbateri pe teme de legislație și justiție;
  • urmărirea la clasă de materiale informative aflate pe contul de YouTube al programului de educație juridică.

11 martie – Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Terorismului

11 martie a fost declarată de Comisia Europeană ca fiind Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Terorismului. A nu se confunda cu Ziua internaţională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului, pe 21 august.

Marchează data când au avut loc patru atentate la Madrid, în dimineața zilei de 11 martie 2004. Atunci, zece rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri din Madrid, aflate în patru stații diferite şi unde era foarte mare trafic de pasageri. Exploziile au avut loc simultan între orele 7:39 – 7:42. Au murit atunci 199 de persoane, dintre care 16 cetățeni români şi au fost rănite 1467.

Continue Reading

НЕТ нарушению прав, НЕТ нарушению штатов!

Война в Европе 21 века немыслима. Травмы или убийства людей в силу исторических аргументов недопустимы, это нарушение – нарушение прав. Завоевание территорий, конституционно входящих в состав территории другого государства, является нарушением – нарушением суверенитета.

Continue Reading

НІ порушення прав, НІ порушення держав!

Війну в Європі XXI століття неможливо уявити. Поранення чи вбивство людей в силу історичних аргументів не може бути визнано, це порушення – порушення прав. Завоювання територій, що конституційно входять до території іншої держави, є порушенням – порушенням суверенітету.

Коли дипломатія зазнає невдачі, немає часу думати чи хвилюватися. Настав час дій.

Фахівці права мають висловитися. Ми закликаємо юридичну спільноту протестувати проти того, що відбувається в Україні: порушення прав людини. Після Другої світової війни мир був забезпечений системою міжнародних документів з прав людини, але за одну ніч вони були висміяні. А це неприпустимо. Напасти на Україну означає напад на Європу. Це напад на всіх, хто вірить у свободу та демократію.

Громадянське суспільство має захищати сучасні цінності та тиснути на політиків, щоб вони діяли. Вони повинні приймати рішення, справедливі та швидкі. Водночас громадяни Європи повинні всіма можливими способами допомогти народу України, який зазнає нападу з боку російських військ.

VeDem Просто каже НІ зґвалтуванням, каже НІ війні!

СЛАВА УКРАЇНА!

Viynu v Yevropi XXI stolittya nemozhlyvo uyavyty. Poranennya chy vbyvstvo lyudey v sylu istorychnykh arhumentiv ne mozhe buty vyznano, tse porushennya – porushennya prav. Zavoyuvannya terytoriy, shcho konstytutsiyno vkhodyatʹ do terytoriyi inshoyi derzhavy, ye porushennyam – porushennyam suverenitetu.

Koly dyplomatiya zaznaye nevdachi, nemaye chasu dumaty chy khvylyuvatysya. Nastav chas diy.

Fakhivtsi prava mayutʹ vyslovytysya. My zaklykayemo yurydychnu spilʹnotu protestuvaty proty toho, shcho vidbuvayetʹsya v Ukrayini: porushennya prav lyudyny. Pislya Druhoyi svitovoyi viyny myr buv zabezpechenyy systemoyu mizhnarodnykh dokumentiv z prav lyudyny, ale za odnu nich vony buly vysmiyani. A tse neprypustymo. Napasty na Ukrayinu oznachaye napad na Yevropu. Tse napad na vsikh, khto virytʹ u svobodu ta demokratiyu.

Hromadyansʹke suspilʹstvo maye zakhyshchaty suchasni tsinnosti ta tysnuty na politykiv, shchob vony diyaly. Vony povynni pryymaty rishennya, spravedlyvi ta shvydki. Vodnochas hromadyany Yevropy povynni vsima mozhlyvymy sposobamy dopomohty narodu Ukrayiny, yakyy zaznaye napadu z boku rosiysʹkykh viysʹk.

VeDem Prosto kazhe NI zgvaltuvannyam, kazhe NI viyni!

SLAVA UKRAYINA!

NO to the violation of rights, NO to the violation of states!

The war in Europe of 21st century is inconceivable. Injury or killing of people by virtue of historical arguments cannot be accepted, it is a violation – a violation of rights. The conquest of territories that are constitutionally part of the territory of another state is a violation – a violation of sovereignty.

When diplomacy fails, there is no time to think or worry. It’s time for action.

Law professionals should speak out. We call on the legal community to protest against what is happening in Ukraine: human rights abuses. After the Second World War peace was ensured through the system of international human rights documents, but in one night they were ridiculed. And this is not acceptable. Attacking Ukraine means attacking Europe. It is an attack on all those who believe in freedom and democracy.

Civil society must defend modern values and to put pressure on politicians for action. They must adopt decisions, fainr and quickly. At the same time, the citizens of Europe must help the people of Ukraine who are being attacked by Russian forces in any way possible.

VeDem Just says NO to rape, says NO to war!

GLORY TO UKRAINE!

Nu violării drepturilor, nu violării statelor!

Războiul în Europa secolului XXI este de neconceput. Rănirea sau omorârea oamenilor în virtutea unor argumente istorice nu poate fi acceptată, este violare – violare a drepturilor. Cucerirea unor teritorii ce fac parte, constituțional, din teritoriul altui stat este o violare – violare a suveranității.

Când diplomația eșuează, nu mai e timp de gândire sau de îngrijorări. E timpul pentru acțiune.

Oamenii de Drept nu au voie să tacă. Cerem comunității de juriști să protesteze împotriva a ceea ce se întâmplă în Ucraina: încălcarea până la eliminare a drepturilor omului. Dacă după cel de-al doilea Război Mondial pacea a fost asigurată prin sistemul de documente internaționale ce consacră drepturile omului, într-o noapte acestea au fost aruncate în derizoriu. Așa ceva nu poate fi acceptat. Atacarea Ucrainei înseamnă atacarea Europei. Este atacarea tututor celor care cred în libertate și democrație.

Societatea civilă trebuie să apere valorile moderne. Ea trebuie să facă presiuni asupra politicienilor pentru acțiune. Deciziile trebuie luate rapid și fără rezerve. În același timp, cetățenii Europei trebuie să ajute pe orice cale locuitorii Ucrainei atacați de forțele rusești.

VeDem Just spune NU violării, spune NU războiului!

SLAVĂ UCRAINEI!

Legea SIIJ2: cerem președintelui să nu o promulge

Comunicat de presă: Societatea civilă și asociațiile de magistrați cer Președintelui țării să nu promulge legea care desființează doar formal SIIJ.  Procesul legislativ este opac și grăbit fără motiv.

Asociațiile Declic, Funky Citizens, Vedem Just și asociațiile profesionale Forumul Judecătorilor din România, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor trag un semnal de alarmă asupra modului în care puterea legislativă continuă procesul opac și accelerat de adoptare a proiectului de lege care desființează doar formal SIIJ.

La mai puțin de 24 de ore de la trimiterea legii către Senat, Comisia juridică a stabilit  dezbateri cu reprezentanții Ministerului Justiției și ai sistemului judiciar, cu asociațiile profesionale și  societatea civilă, fixând termen de depunere a amendamentelor tot în aceeași zi. Asociațiile profesionale și societatea civilă nu au fost anunțate despre dezbatere, ci au aflat despre acestea consultând ordinea de zi a Comisiei. 

Practic, în mai puțin de o zi, asociațiile profesionale și societatea civilă ar fi trebuit să afle despre dezbateri, să pregătească opinii și să se prezinte la Senat pentru a participa la ședința Comisiei Juridice. Acest mod de a acționa demonstrează faptul că se intenționează aprobarea proiectului de lege în regim de urgență, fără a se ține cont în vreun fel de opinia magistraților sau a cetățenilor. 

Deși am atenționat public, constatăm că proiectul de lege nu respectă avizele anterioare ale Comisiei de Veneția,  rapoartele MCV și opiniile GRECO, nu rezolvă deficiențele constatate în cazul SIIJ și nu rezolvă, în niciun fel, problemele generate de înființarea SIIJ. De aceea, solicităm puterii legislative să temporizeze adoptarea legii până la momentul emiterii noului aviz de către Comisia de la Veneția și președintelui României să nu promulge un act normativ care nu rezolvă, în niciun fel, deficiențele constatate și în cazul SIIJ.

În acest context, asociațiile Declic, Funky Citizens, Vedem Just și asociațiile profesionale Forumul Judecătorilor din România și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor subliniază faptul că adoptarea actului normativ, în timp ce este în derulare un proces de analiză din partea Comisiei de la Veneția este cel puțin îngrijorătoare, neexistând niciun motiv obiectiv care să justifice graba și lipsa de transparență a procesului legislativ.

Asociația Funky Citizens

Asociația Declic 

Vedem Just

Forumul Judecătorilor din România 

 Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor 

 Inițiativa pentru Justiție

VeDem Just lansează primul laborator de educație juridică din Moldova

În contextul „Zilei şcolare a non-violenţei şi a păcii” (30 ianuarie), asociația VeDem Just a lansat azi primul laborator de educație juridică din Moldova, la Şcoala Nr. 10 din Bacău, amenajat într-o sală de clasă special dedicată. Aici se vor desfășura lecții de educație juridică ținute de către profesori instruiți de asociație, vor fi organizate procese simulate cu elevi ca actori, vor avea loc întâlniri regulate ale membrilor din clubul “Elevii, prietenii legii” ce vor aborda subiecte civico-juridice.

Continue Reading

COMUNICAT DE PRESĂ: Asociația VeDem Just câștigă premiul ICDE „România Europeană 2021”

Premiul ICDE „România Europeană 2021” a fost acordat asociației Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just) pentru promovarea educației juridice și pentru reușita introducerii acesteia ca disciplină în învățământul preuniversitar, susținând astfel statul de drept și promovând valorile democratice europene în România.

El a fost acordat de președintele ICDE astăzi, 1 decembrie 2021, prof. univ. dr. Valentin Naumescu în cadrul unui eveniment organizat online, președintelui VeDemJust, Lucian Checheriță. Se recunosc, astfel, eforturile derulate în ultimii șase ani de asociația VeDem Just printr-un program național de educare a copiilor și tinerilor în spiritul legilor, concretizat în ore susținute în școli și licee, redactarea unui ghid de educație juridică, instruirea profesorilor pentru a preda acest opțional, tabere tematice pentru adolescenți, o aplicație informativă pentru telefonul mobil. Punctul culminant a fost aprobarea de către Parlament a Legii nr. 273/2021 care prevede că printre competențele-cheie care se vor dobândi de către elevii din învățământul primar și cel gimnazial de învățământ vor fi și cele juridice.

Câștigătorii edițiile anterioare: 2020 – Emilia Șercan; 2019 – Laura Codruța Kovesi.

Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană, este un think tank înființat în anul 2019 pentru a promova prin dezbateri, proiecte și acțiuni cultura democratică și valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

de urmărit la: https://fb.watch/9CYf6-jZe0/