Dacă anul trecut ai avut venituri din salarii/pensii (mai mare de 2000 lei) și vrei sa ajuți programul nostru de educație juridică, atunci completează formularul 230 de AICI. Iar dacă bifezi căsuţa cu 2 ani, la anul nu te mai deranjăm :). Formularul astfel completat trebuie să ajungă la ANAF până la data de 25 mai 2026:
putem trimite noi pentru tine, dacă scanezi sau fotografiezi formularul de mai sus;
poți trimite clasic, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
poți depune formularul chiar tu la registratura ANAF unde ai domiciliul în cartea de identitate, lista este aici;
dacă ai cont la Spațiul Privat Virtual, foloseşte simplu acest serviciu online.
Reţine: Banii îţi sunt luaţi ca impozit pe anul trecut, oricum. Dar, în loc să meargă toţi la stat, poţi decide unde să redirecţioneazi 3,5% din ei. Poţi opta ca acest procent să fie împărţit la mai multe organizaţii. Pentru confirmări de primire sau orice lămuriri trimiteți mail la .
Legal Academy 8 – „No, ce AI?!”: șase zile despre lege, acțiune și curaj
Legi, inteligență artificială, prevenirea consumului de droguri, prim ajutor, vizite la instituții, dezbateri, orientare profesională, magie, muzică și multă energie. Toate au făcut parte din cea de-a opta ediție a taberei Legal Academy, organizată de Asociația VeDem Just în perioada 19–24 iulie 2026, la Băile 1 Mai, județul Bihor.
Sub titlul provocator „No, ce AI?!”, ediția din acest an a adus împreună adolescenți, juriști, polițiști, psihologi, profesori, activiști civici, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai cultelor. Scopul a fost unul cât se poate de actual: pregătirea tinerilor pentru a lua decizii responsabile, pentru a recunoaște pericolele din viața reală și din mediul digital și pentru a înțelege consecințele juridice ale propriilor alegeri.
Timp de șase zile, participanții nu au stat doar în săli de curs. Au pus întrebări, au analizat cazuri concrete, au discutat direct cu profesioniștii, au vizitat instituții și au descoperit că educația juridică poate fi practică, vie și chiar distractivă.
De la lege și instituții la inteligență artificială
În cadrul atelierelor, adolescenții au aflat de ce există legile, cum funcționează autoritățile statului și care sunt drepturile și responsabilitățile lor în relațiile cu familia, școala, instituțiile și ceilalți membri ai comunității.
O parte importantă a programului a fost dedicată noilor tehnologii. Participanții au discutat despre:
– principalele forme de inteligență artificială și modul în care acestea pot fi utilizate; – avantajele și riscurile tehnologiei; – protecția datelor și a imaginii personale; – manipularea online și conținutul fals; – fenomenul „deepfake”; – responsabilitatea juridică pentru faptele comise în mediul digital.
Mesajul central al ediției a fost că tehnologia trebuie folosită cu discernământ: inteligența artificială poate fi un instrument extraordinar, dar nu poate înlocui gândirea critică, responsabilitatea și respectul față de ceilalți.
Prevenirea consumului de droguri, discutată fără ocolișuri
Unul dintre cele mai puternice momente ale taberei a fost întâlnirea cu reprezentanții Teen Challenge. Foști consumatori de droguri le-au vorbit adolescenților despre dependență, suferință, pierderea libertății și procesul dificil de recuperare.
Discuțiile despre droguri și substanțe etnobotanice au fost directe și realiste. Participanții au putut înțelege nu doar consecințele juridice ale consumului și traficului, ci și efectele medicale, psihologice, familiale și sociale ale dependenței.
Întâlnirea a fost reflectată și de publicația eBihoreanul, care a prezentat mărturiile impresionante ale foștilor consumatori invitați la Legal Academy.
Cum recunoaștem abuzul și violența
În cadrul unor ateliere practice, participanții au învățat să recunoască diferitele forme de abuz și violență: fizică, psihologică, verbală, sexuală, economică și digitală.
Specialiștii au explicat:
– cum poate fi identificată o relație abuzivă; – ce consecințe psihologice poate avea violența asupra victimei; – ce sancțiuni riscă agresorii; – unde poate cere ajutor o persoană aflată în pericol; – ce obligații au profesorii, directorii și inspectorii școlari atunci când află despre o situație de violență.
Programul a inclus și cursuri de prim ajutor, astfel încât adolescenții să poată reacționa corect în situații de urgență.
Justiția, văzută din interior
Participanții au avut ocazia să descopere direct activitatea unor instituții esențiale pentru funcționarea statului.
La Penitenciarul Oradea, adolescenții au văzut spațiile de detenție, au primit explicații despre regimul penitenciar, au asistat la o prezentare a echipamentelor utilizate de personal și au discutat cu persoane private de libertate.
La Poliție, au descoperit activitatea compartimentului de criminalistică și metodele prin care sunt identificate și administrate probele.
La Tribunalul Bihor, participanții au vizitat arhiva, sălile de judecată și camera special amenajată pentru audierea copiilor. Ei au aflat cum se desfășoară un proces și care sunt rolurile judecătorului, procurorului, avocatului și grefierului.
Adolescenții au fost primiți și în sala de ședințe a Primăriei Municipiului Oradea, unde au discutat despre administrația locală și despre modul în care sunt luate deciziile care influențează viața unei comunități.
Dezbatere, carieră și implicare civică
Unul dintre cele mai apreciate momente ale taberei a fost dezbaterea cu tema: „Cei care votează ar trebui să susțin anterior un test?”
Participanții au fost împărțiți în echipe, au construit argumente, au răspuns criticilor și au învățat să susțină o idee fără a transforma dezacordul într-un conflict.
Programul a cuprins și un test de orientare în carieră, realizat cu ajutorul unui instrument specializat. În urma evaluării, adolescenții au primit recomandări privind domeniile profesionale compatibile cu aptitudinile și interesele lor.
Au fost prezentate profesiile de polițist, judecător, avocat, consilier juridic în mediul privat și în instituțiile publice, profesor, psiholog și activist civic.
Participanții au avut, de asemenea, întâlniri speciale cu ministrul responsabil de domeniul digitalizării și cu episcopul greco-catolic de Oradea, dialogurile abordând responsabilitatea publică, valorile personale, tehnologia și implicarea în comunitate.
„Hai, că nu mai merge-așa!”
Educația juridică a ieșit și în stradă. Participanții și organizatorii au susținut un flashmob în centrul municipiului Oradea și în Băile Felix, pe melodia compusă special pentru această ediție: „Hai, că nu mai merge-așa!”. Prin muzică și dans, adolescenții au transmis un mesaj simplu: schimbarea începe atunci când nu mai acceptăm violența, abuzul, discriminarea, dependențele și lipsa de responsabilitate.
Programul recreativ a inclus o seară de magie cu Magicianul Iulian, activități la piscină și o plimbare în Băile Felix. Fotografiile și filmările profesioniste realizate pe parcursul taberei vor păstra vie atmosfera acestei ediții.
O comunitate care continuă și după tabără
Participanții au comunicat, au evaluat activitățile și au transmis feedback prin intermediul unei aplicații mobile create special pentru Legal Academy 8. La final, adolescenții au primit diplome și au devenit ambasadori ai educației juridice. Fiecare participant și-a ales un mentor dintre profesioniștii implicați în program, astfel încât dialogul, sprijinul și orientarea să poată continua și după încheierea taberei.
Legal Academy nu își propune doar să ofere informații. Își propune să creeze o comunitate de tineri care cunosc legea, gândesc critic, cer ajutor atunci când au nevoie și au curajul să se implice.
Formatorii și invitații ediției
Au susținut prezentări, ateliere și dialoguri: dr. Cristi Danileț, profesor de drept și fost judecător; Gianina Clop, jurist și mediator; dr. Ioana Drugaș, consilier școlar și doctor în științele educației; dr. Marius Drugaș, conf.univ și psiholog; Codruța Obîrșie, profesor și avocat; Carmen Trușcanu, consilier juridic ISJ Bt; Mirela Duma, jurist în mediul privat; Lucian Checheriță, activist civic; Cătălina Isare, studentă la Drept; Bianca Nichitoiu, ofițer de poliție; dr, PS Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea; Teodora Mănoiu, consilier juridic ISJ Bh; Sandra Florica, inspector școlar ISJ Bh; Sebastian Petruț și Marius Gheorghiță, Teen Challenge.
Mulțumiri partenerilor și susținătorilor
Organizarea Legal Academy 8 a fost posibilă datorită oamenilor și organizațiilor care au ales să investească în educația juridică a noii generații.
Mulțumim, cu recunoștință: Pensiunii și Restaurantului Allegria din Băile 1 Mai; Inspectoratul Școlar Judetean Bihor, Asociației Pari Passu din Timișoara; avocatului Alexandru Rîșniță din Cluj; Kronstadt Sternen SRL din Brașov; avocatei Luminița Tuleașcă din București; avocatului Vlad Uță din Oradea; avocaților Cezar și Codruța Obîrșie din Timișoara; avocatului Ladislau Koble din Alba Iulia; avocatei Daniela Arhire din Iași; Delona SRL din Oradea; dr. Mihaela Moza din Oradea; Aster Premium SRL din Oradea; Inovative Logistic din Oradea; Black Wolf Specialty Coffee din Oradea; Multicolors Podcast din Oradea; fotografului Ovidiu Ilisie din Oradea.
Le mulțumim și tuturor celor care au ales să redirecționeze 3,5% din impozitul pe venit către Asociația VeDem Just. Sunteți partenerii noștri, iar acest lucru ne onorează!
Asociația VeDem Just desfășoară de zece ani programe de educație juridică destinate copiilor și tinerilor. Organizația este partener al Ministerului Justiției și al Consiliului Superior al Magistraturii în implementarea Protocolului privind educația juridică în școli.
Printre proiectele VeDem Just se numără:
– ghidul de educație juridică „Elevul și Legea”, ajuns la ediția a șaptea; – concursul național pentru elevi „Be Legal! Be Cool!”, ajuns la ediția a patra; – aplicația mobilă „Lege-n-Dar. Gândește legal!”, utilizată de peste 20.000 de persoane; – tabăra pentru adolescenți „Legal Academy”, ajunsă la ediția a opta.
Prin aceste proiecte, VeDem Just îi ajută pe copii și tineri să cunoască legea, să își înțeleagă drepturile și responsabilitățile și să adopte comportamente sigure și responsabile, atât în viața de zi cu zi, cât și în mediul digital.
Comisia Europeană a publica azi Raportul de statul de drept, 2026. Prezentăm mai jos aspectele critice din secțiunea privind România:
Procesul de revizuire a Legilor Justiției a fost blocat pe cale judiciară: Comitetul înființat de premier și-a suspendat activitatea după ce ÎCCJ a suspendat decizia de înființare; la 6 iulie 2026 Curtea de Apel București a anulat decizia. Guvernul a publicat totuși raportul Comitetului, cu recomandări de modificare a legilor;
Niciun progres pe consolidarea garanțiilor de independență pentru procurorii de rang înalt și pe organizarea poliției judiciare — Guvernul a suspendat lucrările legislative în așteptarea Comitetului;
Trei decizii ale ÎCCJ (2025-2026) au recuzat judecători pentru intenția de a sesiza CJUE sau de a cere aviz consultativ CEDO — raportul citează jurisprudența CJUE privind libertatea trimiterilor preliminare (art. 267 TFUE);
Inspecția Judiciară a considerat neîntemeiate afirmațiile magistraților privind presiunile disciplinare; concluzie contestată de numeroși magistrați și ONG-uri, care pun sub semnul întrebării independența Inspecției (scrisoare semnată de 900 de magistrați). CCR a declarat neconstituțională procedura de numire a inspectorilor. Cauza Danileț c. României este menționată ca punct de referință în libertatea magistraților de a apăra independența justiției;
Auditul independent al repartizării aleatorii a dosarelor, prevăzut de Legile Justiției, a fost suspendat de Guvern din motive bugetare;
Niciun progres suplimentar pe investigarea și urmărirea penală efectivă a infracțiunilor din sistemul judiciar: doar două rechizitorii emise în 2025 de procurorii delegați de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, niciunul de la curțile de apel;
Instanțele continuă să închidă dosare de corupție și să anuleze condamnări, inclusiv de mare corupție, pe prescripție; EPPO avertizează asupra impactului acestei jurisprudențe asupra investigațiilor privind interesele financiare ale UE;
Percepția asupra independenței justiției s-a deteriorat: 41% dintre cetățeni și 43% dintre companii o apreciază pozitiv în 2026, față de 44%/51% în 2025 și 48%/49% în 2022 — raportul o califică totuși drept nivel „mediu”;
Niciun progres pe acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului; resursele Institutului Român pentru Drepturile Omului au fost înjumătățite în 2025 și nu au crescut în 2026, deși i s-au adăugat noi responsabilități (punct focal anti-SLAPP);
Mandatul Avocatului Poporului expirat din iunie 2024, fără nicio procedură de numire demarată; 4 din 9 membri ai CNCD au mandatul expirat, fără înlocuire;
Nicio evoluție pe transparența finanțării partidelor: proiectul AEP e blocat în Camera Deputaților din octombrie 2023; AEP nu a mai făcut auditul anual al partidelor;
OUG-urile rămân frecvente: 25,5% din legislația primară în 2025; în 26 din 34 de cazuri analizate, CCEIAN a constatat justificare insuficientă pentru folosirea OUG; 50% din legislația primară adoptată de executiv, fără dezbatere parlamentară;
Proiectul privind publicarea identității donatorilor ONG-urilor și presei a generat opoziție instituțională (CES, Consiliul Legislativ, comisia senatorială pentru drepturile omului) și a Președintelui, care a avertizat asupra efectului inhibitor asupra sprijinului cetățenilor pentru societatea civilă;
Decizia Secției pentru judecători a CSM din 9 iunie 2026, care a calificat unele critici ale asociațiilor de magistrați, presei și ONG-urilor drept atacuri la independența judiciară, a fost contestată printr-o scrisoare deschisă semnată de 110 organizații (termenii „abuz de autoritate”, „intimidare”, „cenzurare” aparțin semnatarilor, nu Comisiei); decizia e atacată în instanță;
Spațiul civic rămâne clasificat „restrâns” (CIVICUS): constrângeri administrative și politice, presiuni reputaționale, peste 40 de acțiuni civile cu caracteristici SLAPP și 8 cauze penale documentate.
Pentru prima dată în județul Bihor se va desfășura o tabăra de educație juridică pentru adolescenți. Aflată la a opta ediție, este organizată de asociația VeDem Just, fondată acum 10 ani de judecătorul Cristi Danileț.
Organizația reunește juriști, profesori și studenți. Este promotorul educației juridice pentru elevi, un proiect care are mai multe rezultate notabile: peste 70.000 de elevi beneficiari ai întâlnirilor cu specialiști în drept, ghidul „Elevul și Legea” distribuit gratuit în 50.000 de exemplare, aplicația de mobil „Lege-n-Dar” descărcată în peste 20.000 de telefoane mobile, concursul anual „Be Legal! Be Cool!” recunoscut de Ministerul Educației, revista „De-a dreptul” pentru elevi, broșuri și mesaje informative în proiectul „Școala de Libertate”, filmulețe amuzante pe teme juridice postate pe tiktok în cadrul proiectului „JustTok”.
Tabăra din acest an poartă denumirea „No, ce AI?” și se desfășoară în perioada 19-24 iulie la Băile 1 Mai din jud. Bihor, al 7 km de Oradea. Au fost selectați 30 de adolescenți din mai multe județe ale țării printr-o procedură serioasă de verificare și interviu.
Timp de șase zile elevii vor avea parte de întâlniri cu invitați speciali – juriști, psihologi, mediatori, ministrul digitalizării (online), seri de dezbateri, momente de iluzionism cu un magician autentic, vor face vizite la instituții juridice – Palatul de Justiție, Penitenciarul, Serviciul Criminalistic al Poliției și vor lua cursuri de prim ajutor. Surpriza rezervată de organizatori este întâlnirea cu foști consumatori de substanțe interzise de la „Teen Chalange” care vor povesti calvarul personal și procedurile judiciare prin care au trecut.
Un moment deosebit va fi flashmob-ul „Hai, că nu mai merge-așa!” ce se va desfășura în Piața Unirii marți, pe data de 21 iulie, între orele 17-19. Orădenii sunt așteptați să îi cunoască pe tineri, să primească materiale informative și să danseze pe o melodie creată special de VeDem Just cu un puternic mesaj civic.
În acest an, asociației i s-au alăturat Drugaș Club, o inițiativă locală a unor binecunoscuți psihologi, Marius și Ioana Drugaș, care urmărește dezvoltarea personală a copiilor și familiilor și militează pentru gândirea critică. De asemenea, ISJ Botoșani se alătură inițiativei prin susținerea financiară a trei elevi, finaliști a concursului de educație juridică pe care l-a organizat și găzduit. Iar ISJ Bihor va fi prezent prin reprezentanții săi la activitățile din tabără și asigurarea transportului la Oradea.
Inițiativa nu vizează recrutarea viitorilor studenți la drept, ci familiarizarea elevilor cu noțiuni elementare despre legislație și justiție: ce au voie să facă și ce este interzis acasă, pe stradă, în online, la școală, la locul de muncă, ce efecte au faptele lor, ce sancțiuni pot fi aplicate și de care instituții. În contextul răspândirii tehnologiei informației și inteligenței artificiale, participanții vor beneficia de instruire în aceste domenii. Organizatorii se așteaptă de la ei ca, întorși acasă, să devină adevărați ambasadori ai educației juridice: să răspândească informații juridice și gândească proiecte locale de acest tip.
Hotărârea CEDO în cauza Marinakis c. Grecia, pronunțată la data de 23 iunie 2026, privește încălcarea prezumției de nevinovăție prin declarații publice făcute de înalți demnitari ai statului grec în timp ce împotriva reclamantului exista o procedură penală aflată în curs. De reținut: prezumția de nevinovăție nu este încălcată doar atunci când un politician spune despre cineva că „este vinovat”, ci și atunci când reprezentanții executivului creează impresia publică a vinovăției sau exercită presiuni asupra instanțelor înainte de soluționarea dosarului.
Ce s-a întâmplat?
Evangelos Marinakis, un cunoscut om de afaceri grec, a fost cercetat penal în dosarul „Noor 1”, referitor la transportul a 2,1 tone de heroină. Înainte ca instanțele să se pronunțe asupra acuzațiilor, mai mulți reprezentanți ai puterii executive au făcut declarații publice despre el.
Printre acestea:
serviciul de presă al Prim-ministrului a difuzat două documente în care Marinakis era numit direct „traficant de droguri” și chiar „traficantul-șef”;
ministrul Apărării l-a comparat public cu Pablo Escobar, folosind expresia „Escobarul grec” și afirmând că acesta „deține 2,5 tone de heroină”;
ministrul Justiției a comentat public dosarul și a sugerat că judecătorii ar putea suporta consecințe disciplinare dacă nu își fac „treaba”.
Element important: procedura penală s-a încheiat ulterior printr-o ordonanță definitivă de netrimitere în judecată în 2024–2025.
Ce încălcări a constatat CEDO?
Curtea a constatat încălcarea art. 6 § 2 din Convenție (prezumția de nevinovăție).
1. Documentele Guvernului
CEDO a reținut că folosirea fără rezerve a expresiei „traficant de droguri” la adresa unei persoane aflate sub urmărire penală era de natură:
să convingă publicul că persoana este vinovată;
să prejudicieze aprecierea pe care urmau să o facă judecătorii.
Prin urmare, a existat o încălcare a prezumției de nevinovăție.
2. Declarațiile ministrului Justiției
Aici analiza Curții este mai interesantă. Ministrul nu a spus explicit că Marinakis este vinovat. Totuși, Curtea a observat că:
a prezentat acuzațiile într-o manieră care sugera temeinicia lor;
a afirmat că justiția trebuie să își facă treaba;
a adăugat că, dacă nu o face, pot exista sancțiuni disciplinare;
a amintit chiar propriile atribuții disciplinare asupra judecătorilor superiori.
CEDO a considerat că aceste afirmații puteau fi percepute ca o presiune asupra judecătorilor și ca un mesaj privind rezultatul așteptat al procesului. Acesta este probabil cel mai important pasaj al hotărârii pentru magistrați: Curtea nu sancționează doar afirmațiile despre vinovăția inculpatului, ci și intervențiile unui ministru care pot crea impresia că executivul așteaptă un anumit rezultat al procesului.
3. Declarațiile ministrului Apărării
Curtea a fost și mai severă:
comparația cu Pablo Escobar;
folosirea repetată a expresiei „Escobarul grec”;
afirmația că reclamantul „deține 2,5 tone de heroină”;
criticarea procurorului pentru că nu trimite mai repede dosarul mai departe.
Toate acestea au fost interpretate ca o afirmare categorică a vinovăției înainte de judecată.
Unde au greșit instituțiile naționale?
Din perspectivă instituțională, Grecia a greșit în două planuri.
A. Puterea executivă nu a respectat separația puterilor
Prim-ministrul, ministrul Justiției și ministrul Apărării au tratat o acuzație penală ca pe un fapt deja dovedit.
CEDO reamintește că reprezentanții statului trebuie să fie extrem de prudenți când vorbesc despre persoane aflate sub anchetă sau judecată. Nu li se interzice să informeze publicul, dar nu pot prezenta suspectul ca fiind vinovat înaintea unei hotărâri definitive.
B. Grecia nu oferea un remediu intern efectiv
Acesta este al doilea aspect foarte important.
Guvernul grec a susținut că Marinakis ar fi trebuit să folosească diverse căi interne:
excepții în procesul penal;
recuzarea judecătorilor;
plângeri pentru defăimare;
acțiuni civile împotriva statului.
CEDO a respins toate aceste argumente. Curtea a arătat că niciuna dintre aceste căi nu era efectivă pentru o persoană care se plângea de încălcarea prezumției de nevinovăție prin declarații publice ale demnitarilor. Mai mult, Curtea a remarcat că Grecia a introdus abia în 2019 un remediu specific pentru asemenea situații, ceea ce sugera că înainte de acel moment nu exista un mecanism adecvat de protecție.
Soluția finală
CEDO a decis:
încălcarea art. 6 § 2 prin documentele serviciului de presă al Prim-ministrului (în unanimitate);
încălcarea art. 6 § 2 prin declarațiile ministrului Apărării (în unanimitate);
încălcarea art. 6 § 2 prin declarațiile ministrului Justiției (cu majoritate de 4 la 3).
Legal Academy 8 — tabăra în care adolescenții descoperă legea pe limba lor
Cum ar fi ca, timp de câteva zile, adolescenții să poată afla direct de la profesioniști cum funcționează legea în viața reală?
Nu din manuale greoaie. Nu din discursuri plictisitoare. Nu din definiții învățate pe de rost.
Ci prin întâlniri, discuții, vizite, exemple concrete și întrebări puse oamenilor care lucrează zi de zi cu legea.
Legal Academy 8 este o tabără tematică de educație juridică pentru adolescenți, ajunsă la a opta ediție, organizată de Asociația VeDem Just, una dintre cele mai active organizații din România în promovarea educației juridice pentru copii și tineri. Ca și anul trecut, partener în organizare este ISJ Botoșani.
Tabăra va avea loc la 1 Mai, județul Bihor, iar detaliile despre costuri, înscriere și programul complet vor fi anunțate ulterior pe pagina VeDem Just.
Ce vor face adolescenții în tabără?
Participanții vor avea ocazia să se întâlnească și să discute cu avocați, magistrați și polițiști, să înțeleagă mai bine ce face fiecare profesie juridică și cum se aplică legea în situații reale.
Vor fi organizate și vizite la instituții importante, precum: Primăria Oradea, Tribunalul Bihor, Penitenciarul Oradea.
Pentru mulți adolescenți, acestea pot fi primele contacte directe cu instituțiile statului. Iar o astfel de experiență poate schimba felul în care privesc legea, autoritatea, drepturile și responsabilitățile.
Despre ce se va discuta?
Tabăra va include dezbateri și activități pe teme actuale, apropiate de viața tinerilor: violența, drogurile, securitatea cibernetică, drepturile și obligațiile adolescenților, situațiile în care legea protejează și responsabilizează.
Scopul nu este ca participanții să memoreze articole de lege, ci să înțeleagă cum îi privesc regulile în viața de zi cu zi: la școală, acasă, pe stradă, online, în grupul de prieteni și în comunitate.
Doar 30 de locuri
Locurile sunt limitate: 30 de participanți. În fiecare an cererea este mare, de aceea va exista o selecție a celor mai interesați și activi adolescenți — tineri care nu vin doar să asculte, ci să se implice, să pună întrebări, să participe la dezbateri și să ducă mai departe ceea ce învață.
Evident, există și un cost. Acesta este unul rezonabil având în vedere că hotelul are 3 stele, masa este bogată, iar spa-ul inclus. Iar organizatorii VeDemJust fac asta voluntar, fără niciun cost din partea elevilor!
Participanții selectați vor deveni ambasadori ai educației juridice în școala și comunitatea lor. Așadar, Legal Academy 8 nu se termină odată cu tabăra. Ideile, experiențele și informațiile dobândite acolo vor putea fi transmise mai departe colegilor, profesorilor, prietenilor și comunității.
Nu este o tabără pentru viitori studenți la Drept
Legal Academy 8 nu este despre recrutarea celor care vor să urmeze Facultatea de Drept.
Este pentru toți adolescenții care vor să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc. Pentru cei care au întrebări. Pentru cei care vor să știe ce drepturi au, ce obligații au, ce riscuri trebuie să evite și unde pot cere ajutor atunci când au nevoie.
Legea nu este doar pentru juriști. Legea este pentru fiecare dintre noi.
Cine organizează?
Tabăra este organizată de VeDem Just, asociație de tineri juriști care, de peste 10 ani, promovează educația juridică pentru copii și tineri în România.
Toate aceste proiecte au același scop: să aducă legea mai aproape de tineri, într-un mod clar, util și prietenos.
Pentru părinți
Această tabără este o ocazie bună pentru adolescenți să devină mai informați, mai atenți și mai responsabili.
Vor învăța de la profesioniști. Vor vedea instituții din interior. Vor discuta teme care contează. Vor înțelege că legea nu este ceva îndepărtat, rece sau complicat, ci un instrument care îi poate proteja și ghida.
În plus, adolescenții selectați nu vor fi doar beneficiari ai taberei, ci și multiplicatori ai mesajului ei: tineri capabili să vorbească mai departe despre reguli, drepturi, responsabilitate și protecție în mediul lor școlar și comunitar.
Rezervați perioada
Legal Academy 8 va avea loc la 1 Mai, județul Bihor.
Detaliile despre costuri, înscriere și agenda completă vor fi comunicate ulterior. Cei interesați sunt invitați să trimită un email la adresa și să urmărească pagina VeDem Just.
Ești curios cum a fost la celelalte ediții? Imagini și filmulețe din activitățile anilor trecuți pot fi văzute AICI.
Până atunci, mesajul este simplu: rezervați perioada în agendă.
Pentru adolescenți, poate fi una dintre acele experiențe care îi ajută să înțeleagă mai bine lumea reală. Pentru părinți, poate fi una dintre cele mai utile forme de educație pentru viață.
Experții VeDem Just au făcut o analiză a MACR – Minimum Age of Criminal Responsability, în legislația lumii. Au fost analizate 236 de entități, din care 185 sunt state suverane / teritorii autonome, iar 51 sunt state/teritorii americane (cele 50 de state + DC). Tabelul este însoțit de explicații.
A apărut motivarea încheierii prin care Raluca Moroșanu a fost înlocuită din completul în care judeca o contestație în camera preliminară privind cauza unui inculpat pentru corupție.
VeDem Just a participat prin Lucian Checheriță, președinte, la dezbaterile organizate în data de 11 nov. 2025 la Parlamentul României pe tema reducerii vârstei răspunderii penale a minorilor de la 14 ani la 13 ani. Au luat cuvântul reprezentanți ai DIICOT, Curtea de Apel Bucureşti, ANP, Consiliul de Probaţiune, avocaţi, jurişti, profesori universitari. Asociaţia VeDem Just a solicitat în mod ferm ca legiuitorul să nu mai insiste să pătrundă în zone de non-drept, iar minorul să răspundă penal indiferent de vârstă, dacă are discernământ.
UPDATE (14 iulie): Dată fiind cererea de suplimentare a locurilor, vă anunțăm că se pot înscrie liceeni din clasele IX-XII până pe data de 18 iulie 2025, folosind formularul de AICI.
De azi încep înscrierile în cea de-a șaptea ediție a taberei tematice LEGAL ACADEMY dedicată elevilor adolescenți.
Cu ocazia Zilei Copilului s-a desfășurat faza națională a concursului de educație juridică pentru elevi „Be Legal! Be Cool!”, aflat la ediția a treia.
„Be Legal! Be Cool!” este un concurs național inițiat de asociația VeDem Just. Prima ediție a avut loc la Alba-Iulia. A doua și a treia ediție au avut loc la Botoșani, grație întregului suport organizatoric și logistic oferite de Inspectoratul Școlar Județean.
În anul 2024 a apărut zilnic câte o lege nouă și o dată la două zile și jumătate a apărut câte o ordonanță de urgență. Cumulat, ultimii patru ani constituie perioada unui mandat legislativ când s-au adoptat cele mai multe acte normative din istoria postdecembristă a României. S-au publicat 1.334 de numere ale Monitorului Oficial, cu 330 mai multe ca în anul trecut, așadar o medie de 5,2 numere pe zi lucrătoare. În momentul de față în România sunt în vigoare un număr de 12.503 de acte normative care fac parte din legislația primară. Numărul acestora crește cu 500 în fiecare an.
Pe data de 10 decembrie 2015 s-a născut VeDem Just. Cinci juriști au semnat actele constitutive ale asociației „Voci pentru Democrație și Justiție” care avea să devină promotor al educației juridice pentru copii și tineri. După 9 ani, se naște „VeDem Just – Aripa tănără”.
Întrunite în conferința de la Cluj, în perioada 6-8 decembrie 2024, asociațiile civice și persoanele menționate mai jos au convenit înființarea Coaliției România Europeană pentru susținerea și aplicarea practică, în politici publice, a valorilor fundamentale ale UE (libertate, democrație, stat de drept, egalitate, demnitate și drepturile omului) și a unei agende de schimbări și direcții prioritare pentru securitatea și dezvoltarea României, în mandatul 2025-2030.
De Ziua Educației Juridice, marcată în România la data de 17 noiembrie la inițiativa asociației VeDem Just, sute de elevi din toată țara cer organizarea unui concurs național de procese simulate.
Este al treilea an când, la data de 17 noiembrie, se sărbătorește în țara noastră „Ziua Educației Juridice” cu scopul de a conștientiza nevoia de cunoștințe legale a fiecăruia. Totodată, este o bună ocazie de a se mulțumim cadrelor didactice care, grație eforturilor VeDem Just, predau în mod formal opționalul de educație juridică în peste 120 de școli , precum și specialiștilor în drept care deseori participă la întâlniri non-formale din școli pe teme de legislație și justiție în cadrul proiectelor extra-curriculare.
A apărut motivarea Curții de arbitraj sportiv cu privire la cazul de dopaj privind-o pe jucătoarea de tenis Simona Halep. Soluția este definitivă. Ofer mai jos o sinteză.
