Referitor la PL-x nr. 400/2025
Punct de vedere privind propunerea legislativă de acordare automată a calității de mediator avocaților
Către:
Comisia juridică a Camerei Deputatilor
În atenția domnului președinte Liviu-Bogdan Ciucă,
Stimate domnule președinte și stimați deputați,
Subscrisa asociație Voci pentru Democrație și Justiție, organizație neguvernamnetală și apolitică, cu deosebit respect formulăm prezentul punct de vedere asupra propunerii legislative privind acordarea automată a calității de mediator tuturor avocaților înscriși în barouri, fără formare sau autorizare distinctă.
I. Considerații introductive
Profesia de mediator a fost instituită prin Legea nr. 192/2006 ca o profesie liberală autonomă, ceea ce este în concordanță cu Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială.
Rolul acestei profesii este acela de a oferi cetățenilor o alternativă reală la procesul judiciar, bazată pe dialog, confidențialitate și neutralitate.
Legea a fost concepută deliberat astfel încât mediatorul să fie un terț imparțial, aflat în afara logicii contradictoriale a procesului judiciar. Prin urmare, medierea nu este o prelungire a procesului, ci o altă paradigmă de soluționare a conflictelor.
II. Conținutul propunerii legislative
Proiectul de lege supus dezbaterii prevede ca avocații să dobândească de drept calitatea de mediatori, fără a parcurge formarea profesională specifică și fără a se supune regimului de autorizare și control al Consiliului de Mediere, organism autonom instituit de lege.
Această măsură echivalează cu asimilarea automată a unei competențe profesionale distincte, cu efecte multiple asupra cadrului normativ și etic existent.
III. Argumente juridice și instituționale împotriva propunerii
1. Încălcarea autonomiei profesiei de mediator
Legea 192/2006 consacră autonomia deplină a profesiei de mediator, sub autoritatea Consiliului de Mediere, nu a altor corpuri profesionale.
Atribuirea calității de mediator prin efectul legii altor categorii profesionale (în speță, avocaților) subminează autonomia acestei profesii și încalcă principiul separației între profesiile juridice, prezent implicit în toată legislația ce reglementeză profesiile și carierele juridice – de la cea de consilier juridic și avocat, la cea de judecător și procuror.
2. Incompatibilitatea funcțională între rolul avocatului și al mediatorului
Avocatul este reprezentantul intereselor unei părți, într-un cadru contradictoriu, bazat pe adversitate. Mediatorul, dimpotrivă, este terț neutru, care facilitează comunicarea și înțelegerea reciprocă.
Cele două roluri sunt fundamental incompatibile: primul presupune partizanat, al doilea neutralitate.
Prin urmare, un avocat-mediator de drept ar fi în mod structural în conflict de roluri.
3. Încălcarea principiului neutralității și imparțialității
Neutralitatea este esența medierii. Ea nu se reduce la abținerea de la a favoriza o parte, ci presupune absența oricărei poziționări juridice sau morale față de conflict.
Avocatul, prin natura profesiei sale, este format să analizeze vinovăția, să cântărească drepturile și obligațiile părților — reflexe incompatibile cu neutralitatea absolută cerută unui mediator.
4. Discriminarea altor profesii juridice
Magistrații, notarii publici, consilierii juridici și alte categorii de profesioniști ai dreptului nu beneficiază de o astfel de recunoaștere automată, deși dețin cunoștințe juridice echivalente sau superioare.
Acordarea unui privilegiu exclusiv avocaților ar încălca art. 16 alin. (1) din Constituția României, care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice.
5. Lipsa formării specifice în domeniul comunicării și al gestionării conflictului
Formarea mediatorilor presupune competențe psihosociale și abilități de comunicare nonviolentă care nu fac parte din pregătirea juridică tradițională.
Un avocat care nu a urmat un program de formare în mediere nu poate îndeplini exigențele de competență stabilite de Directiva 2008/52/CE, art. 4 alin. (1).
IV. Considerații etice și de politică publică
Medierea nu este o „ramură” a justiției, ci o alternativă la justiție, construită pe valori proprii: colaborare, reconciliere, restaurare.
Prin transformarea avocaților în mediatori de drept, se creează o confuzie între funcția de reprezentare și cea de facilitare, reducând medierea la o simplă negociere juridică.
În plus, măsura ar genera un monopol profesional contrar principiului concurenței loiale și ar compromite încrederea publică în instituția medierii.
V. Concluzii
- Propunerea legislativă analizată este contrară Constituției României și neconformă cu dreptul european, întrucât:
- încalcă autonomia profesiei de mediator;
- ignoră cerințele minime de formare și autorizare;
- produce discriminare între profesiile juridice.
- Reforma medierii nu se poate face prin diluarea profesiei, ci prin consolidarea ei: prin programe de promovare, colaborare interprofesională și recunoașterea utilității sale în fața justiției.
VI. Propunere alternativă
Dacă se urmărește facilitarea colaborării dintre mediatori și avocați, sugerez adoptarea unor măsuri rezonabile ce por fi realizate în afara proiectului de față, precum:
- includerea în curricula Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA) a unui modul obligatoriu de inițiere în mediere, fără acordarea titlului de mediator;
- încurajarea colaborărilor instituționale între barouri și Consiliul de Mediere;
- stimularea medierii prealabile litigiului prin reduceri de taxe judiciare sau bonificații profesionale pentru avocații care sprijină soluționarea amiabilă.
Cu stimă,
Lucian Checheriță
Președinte VeDem Just
Notă: Punctul de vedere al asociației VeDem Just a fost întocmit de către Cristi Danileț. El a participant la procesul de redactare a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. A demarat și coordonat campania națională „Judecătorii susțin medierea” desfășurată în perioada 2009-2010. A fost declarat ambasador al medierii în anul 2012 de către Consiliul de Mediere. Este autor al mai multor lucrări în domeniu, printre care „Ghid de mediere penală” publicată în anul 2014. A ocupat funcția de judecător în perioada 1998-2024.
