Mama ucigașă: 7 ani închisoare

A fost condamnată definitiv mama care și-a omorât propriul bebeluș și căruia apoi i-a dat foc.

În aprilie 2019, în urma unei relații pasagere, Mariana Chițac din com. Hudești, jud. Botoșani, a născut un bebeluș pe care l-a ștrangulat și apoi l-a incendiat. Resturile corpului și cenușa au fost îngropate în curtea casei. Polițiștii au fost anunțați de medicul de familie că femeia a născut acasă.

În data de 22.12.2022 Tribunalul Botoșani a condamnat-o la pedeapsa de 7 ani și 2 luni închisoare pentru violență în familie prin omor și pentru profanare de cadavre. Motivarea poate fi citită aici. La data de 15.02.2023 Curtea de Apel Suceava a respins apelul inculpatei, astfel că hotărârea inițială a rămas definitivă.

Libertatea presei în 2022: România, în scădere

Organizația „Reportes sans Frontiers” a dat publicității raportul pe anul 2022 privind libertatea presei în 180 de state. Presa cea mai liberă este în Norvegia, Danemarca, Suedia. Presa cea mai puțin liberă este în Iran, Eritreea și Coreea de Nord. În România, libertatea presei este în deficit: țara noastră ocupă locul 56 în lume, după ce în anul precedent fusese pe locul 48.

Câteva date reținute despre România:

  • Presa este un instrument de propagandă, căci materialele editoriale reflectă interesele proprietarilor;
  • Mass-media nu are independență. Există amestec politic în numirea șefilor de la TV și radioul public, precum și la CNA;
  • CNA a blocat nejustificat dezvăluirea proprietarilor trusturilor media;
  • Procurorii hărțuiesc jurnaliștii, iar hotărârile judecătorilor nu respectă libertatea presei;
  • Partidele politice folosesc fondurile publice pentru a cumpăra o imagine pozitivă în media;
  • Unii jurnaliști și politicieni conduc campanii de dezinformare, câștigând mulți adepți în rândul populației;
  • Atacurile asupra reporterilor și jurnaliștilor au crescut alarmant;
  • Se dorește supravegherea electronică a jurnaliștilor, inclusiv de către serviciile de informații, aspect care este în analiza CCR.

Statistici minori și violență domestică 2022

Din datele statistice ale Ministerului Public publicate în Raportul de activitate pe anul 2022

Total trimiși în judecată: 62.283 inculpaţi persoane fizice, dintre care:

  • 717 pentru act sexual cu un minor;
  • 132 pentru trafic de minori
  • 23 pentru nrespectarea măsurilor privind încredințarea minorului

Dintre cei trimiși în judecată, 3.527 sunt minori, cu 242 mai mulți ca anul precedent;

  • 11,7% din inculpații minori au fost arestați în cursul procesului;
  • A scăzut numărul de violuri și omoruri comise de minori, au crescut numărul de furturi și tâlhării;
  • Top județe: București, Iași, Suceava, Bihor.

Violența în familie:  

1.478 inculpaţi trimişi în judecată. Top județe: Bacău, Bihor, Brașov, Iași, Suceava, Brașov

Soţi victime: 303, din care:

  • 38 victime ale omorului (23 decedate)
    – 215 victime ale lovirilor sau altor violenţe
  • 8 victime ale vătămării corporale şi vătămării corporale din culpă
  • 2 victime ale lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte

Părinţi victime: 146, din care:

  • 19 victime ale omorului (8 decedate)
  • 88 victime ale lovirilor sau altor violenţe
  • 4 victime ale vătămării corporale şi vătămării corporale din culpă
  • 3 victime ale lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte

Copii victime ale părinţilor: 296, din care 226 minori:

  • 31 victime ale omorului (22 decedați), din care 14 minori (11 decedați);
  • 102 victime ale lovirilor sau altor violențe, din care 65 minori
  • 1 victimă ale vătămării corporale și vătămării corporale din culpă, din care 1 minor
  • 36 victime ale infracțiunilor de rele tratamente aplicate minorilor
  • 45 victime ale violului, din care 37 minori
  • 259 victime ale abandonului de familie, din care 225 minori
  • 2 victime ale nerespectării măsurilor privind încredințarea minorilor

Fraţi şi surori victime: 134 victime, din care 21 minori:

  • 30 victime ale omorului (10 decedate)
  • 78 victime ale lovirilor sau altor violenţe
  • 3 victime ale vătămării corporale şi vătămării corporale din culpă
  • 4 = victime ale violului, din care 3 minore

CCR: Decizia de imputare nu mai există

Curtea Constituțională a stabilit că, pentru daunele produse de un angajat, unitatea unde lucrează nu poate să emită decizie de imputare și să îi rețină banii din salariul cuvenit. Acest lucru trebuie stabilit doar de către instanță

Pe data de 7 febr 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia CCR nr. 649/2022. Instanța constituțională a arătat că într-un raport de muncă nu e posibil ca însăși partea prejudiciară să emită angajatului un act de imputare care să fie executoriu, căci nu poate face o evaluare obiectivă a situației create.

Cu aceeași ocazie CCR a reamintit o decizie mai veche, din anul 2016, când a stabilit că nu sunt valabile regulile unității sau instituției respective care stabilesc că angajatul nu se poate adresa justiției dacă nu a parcurs toate căile interne de contestare a deciziei de imputare. Tocmai de aceea noul Cod al muncii, încă din anul 2003, a eliminat posibilitatea de a mai fi emise decizii de imputare, aceasta fiind un atribut doar al instanței de judecată.

Instructor de dans condamnat pentru sex cu minori

Preluat de pe contul de FB al lui Costin Paul

S-a soluționat definitiv dosarul 15820/197/2022 a lui Costin Paul, instructorul de dans din Brașov care a întreținut relații intime cu fetele pe care le antrena: a primit 5 ani și 7 luni închisoare.

Individul, în vârstă de 29 de ani, activa ca instructor de dans la o sală din Brașov. El a trimis mai multe fotografii cu un conținut pornografic unei fete de 12 ani, antrenate de el, cu care a și întreținut relații intime, având acordul ei. Mama fetei a aflat abia după patru ani și a alertat poliția. În cursul cercetărilor s-a descoperit că la fel a procedat și cu alte trei fete.

La data de 30 martie 2022 a fost reținut de poliție și apoi arestat de judecător, pe tot parcursul procesului. În fața instanței, el a recunoscut faptele de care fusese acuzat, astfel că a beneficiat de o reducere cu o treime a pedepsei legale. La data de 5 dec. 2022, Judecătoria Brașov l-a condamnat  la pedeapsa de 5 ani și 7 luni închisoare și l-a obligat ca timp de 5 ani să nu se apropie de victime, de locuința lor, de școala unde acestea învață sau alte locuri în care desfășoară activități sociale. El a fost găsit vinovat pentru comiterea infracțiunilor de corupere sexuală a minorilor pentru că a trimis poze pornografice unor minore sub 14 ani și de act sexual cu un minor pentru că a întreținut relații intime cu trei fete sub 14 ani și una de 16-18 ani pe care le antrena.

Pentru una dintre victimele minore părinții nu au cerut daune, astfel că a preluat acest rol procurorul: la cererea lui, instanța a obligat condamnatul să îi plătească fetei suma de 10.000 lei daune morale. La cererea celorlalte fete și a părinților, instanța l-a obligat să le plătească sumele: 25.000 lei, 30.000 lei, 40.000 lei daune morale. Nemulțumiți, Parchetul și inculpatul au contestat soluția. La data de 2 febr. 2023 Curtea de Apel Brașov a decis să respingă apelul, astfel că sentința Judecătoriei a rămas definitivă.

Reamintim că legea interzice să trimiți materiale pornografice minorilor sub 14 ani,, să le trimiți mesaje cu propuneri de întâlnire pentru a vizualiza asemenea materiale și să desfășori acte sexuale în prezența sau cu participarea lor, cu sau fără penetrare, chiar dacă și-au dat acordul. Legea interzice ca tinerilor de 14-16 ani să trimiți materiale pornografice cu minori, să le trimiți mesaje cu propuneri de întâlnire pentru a întreține relații sexuale cu penetrare, respectiv să întreții cu ei relații sexuale fără penetrare, chiar dacă și-au dat acordul. Este interzis ca minorii de 14-18 ani să fie implicați în acte sexuale de către părinții/frații/unchii, profesorii, instructorii/antrenori, preoții, medicii, paznicii lor.

Fii la curent cu știrile juridice întocmite de profesioniști: descarcă în telefonul mobil aplicația Lege-N-Dar și urmărește-ne în online după #educatiejuridica.

Actul sexual cu un minor sub 16 ani trebuie considerat viol

Fundația World Vision România și asociația VeDem Just solicită să se urgenteze votul asupra modificării din Codul Penal conform căreia orice act sexual cu un minor sub 16 ani va fi considerat viol, indiferent dacă a existat sau un acord exprimat din partea acestuia. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi Codului de procedură penală, care prevede această modificare, a primit aviz favorabil de la Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Următorul pas este votul final în cadrul ședinței de plen a Camerei Deputaților. Întrucât activitatea parlamentarilor reîncepe la 1 februarie, World Vision România și VeDem Just solicită urgentarea votului, având în vedere că o serie de prevederi importante vor proteja victimele prin această lege.

Orice act sexual cu un minor sub 16 ani trebuie considerat viol

În absența validării prevederii mai sus menționată, instanțele vor judeca în continuare un caz de abuz sexual cu minor ca fiind un act realizat cu consimțământ din partea copilului, nu viol.

Această teribilă realitate este valabilă chiar și când vorbim de copii de 11 ani. Atât avea o fetiță când a fost violată și în cazul căreia procurorii și judecătorii care au analizat cazul au considerat că minora a acceptat în cunoștință de cauză să întreţină relaţii sexuale cu un adult. Drept urmare, infracțiunea a fost considerate drept act sexual cu minor, nu viol. Doar după ce familia fetei a mers la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instanțele din România l-au condamnat pe agresor pentru viol.

România a fost condamnată la CEDO de patru ori în ultimii șapte ani pentru slaba investigare a cazurilor de abuz sexual în care victimele sunt minori, potrivit VeDem Just. Ultima condamnare a fost anul trecut.

Câteva dintre modificările propuse de proiectul de lege:

Actul sexual cu un minor va fi considerat viol

Legislația în vigoare prevede că actele sexuale (care includ penetrare) cu un minor fără acordul lui sunt considerate viol, iar pedeapsa este închisoare între 7 și 12 ani. Celelalte raporturi sexuale, unde procurorii și judecătorii consideră că există acord din partea minorului sub 16 ani, sunt încadrate la act sexual cu minor, iar pedepsele sunt mai mici: între 1-5 ani (dacă victima are între 14 și 16 ani), respectiv între 2 și 9 ani (pentru victima mai mică de 14 ani). Rareori instanțele din România pronunță pedepse maxime în  asemenea cazuri.

În proiectul de lege amintit, toate actele sexuale (anal, oral, cu penetrare vaginală sau de alt tip) cu un minor sub 16 ani vor fi considerate viol, indiferent dacă a fost sau nu exprimat un acord din partea copilului. Pedepsele prevăzute sunt între 7 și 12 ani de închisoare (dacă se constată că victima și-a dat acordul), respectiv între 8 și 15 ani închisoare (dacă victima nu-și dăduse acordul).

Va fi pedepsit penal inclusiv minorul care are peste 14 ani și care violează un alt minor. Dacă fapta minorului are loc însă cu acordul victimei sub 16 ani și diferența de vârstă dintre autor și victimă nu depășește patru ani, fapta nu se pedepsește.

Cresc pedepsele pentru agresiune sexuală (act sexual care nu include penetrare)

În prezent, actele sexuale fără penetrare cu un minor sub 16 ani, care se desfășoară fără acordul săi, sunt pedepsite cu între 2 și 7 ani de închisoare, iar cele care se desfășoară cu acordul său sunt sancționate cu închisoare între 2 luni și 3 ani (dacă victimele au între 14 și 16 ani), respectiv între 1 și 5 ani (dacă victima are mai puțin de 14 ani).

În noua lege care va fi votată, se vor considera agresiuni sexuale toate actele sexuale fără penetrare, indiferent dacă victima și-a exprimat acordul sau nu. Pedeapsa va fi între 3 și 10 ani de închisoare.

Orice mesaj cu tentă sexuală transmis către un minor sub 16 ani va fi corupere sexuală

Potrivit noii legi, orice tip mesaj transmis către un minor cu vârsta sub 16 ani cu scopul de-al incita să comită un act sexual asupra sa ori împreună cu altă persoană se va încadra la infracțiunea de corupere sexuală a minorului. În prezent, această infracțiune vizează doar mesajelor trimise către copiii sub 14 ani. Pedeapsa pentru această infracțiune va fi între 1 și 5 ani de închisoare.

Un mesaj prin care i se cere unui minor să transmită fotografii și filmulețe cu el în ipostaze sexuale va fi încadrat la infracțiunea de pornografie infantilă. Pedeapsa va fi închisoare între 6 luni și 3 ani.

Mai mult de un sfert dintre elevii de gimnaziu şi liceu chestionaţi de World Vision România declară că li s-au cerut fotografii nud, iar un procent identic spun că le-au fost trimise astfel de fotografii. Aceleași date arată că peste 17% dintre adolescenţi au fost atinși într-un mod care i-a făcut să se simtă inconfortabil, în cele mai multe cazuri de către colegi.

În ultimii opt ani, 1.885 de fete și 202 băieți au fost victime ale infracțiunilor de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor, în care autorul era un membru de familie, potrivit datelor transmise de Poliția Română la solicitarea Rețelei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor.

“Cu toții am asistat la relatări absolut tulburătoare din partea jurnaliștilor și ONG-urilor despre modul în care unele instanțe judecă abuzurile sexuale în care sunt implicați minori. Nu trebuie să mai permitem niciodată unui procuror sau judecător să învinuiască copiii-victime, în special fetițele. Este îngrozitor că în fața instanțelor ajung copii de 11 sau 12 ani care trebuie să dovedeasccă că nu și-au dat consimțământul unui adult pentru a întreține un raport sexual cu acesta. Nu putem să mai trăim într-o societate care învinuiește copii lipsiți de apărare în fața agresorilor. De aceea World Vision România intervine alături de VeDem Just, prin proiectul JUSTinACT, cu programe de informare atât pentru copii, părinți și profesori, cât și pentru jurnaliștii care de multe ori aduc în atenția noastră poveștile copiilor abuzați”, a declarat Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision România.

“În ultimii ani, au existat mai multe modificări ale legislației penale referitoare la infracțiunile de natură sexuală cu minori, în contextul în care a crescut exponențial numărul de victime-minore ale abuzurilor sexuale. Acest proiect de lege este o evoluție fantastică, vor fi protejați de acum înolo un număr mult mai mare de copiii. Astfel, legislația din România se alinează la standardele UE și ale SUA. Punctul slab al legii este o relaxare a regimului de pedepse pentru actele sexuale între minori: dacă un băiat de 17 ani va întreține o relație intimă cu o fată de 13, acest tip de faptă nu va fi sancționat, căci diferența dintre cei doi nu este mai mare de patru ani”, a declarat judecătorul Cristi Danileț, judecător, membru fondator VeDem Just.

Copil băgat cu capul în WC la Bacău. Reacția VeDem Just

Azi au apărut în spațiul public imagini în care elevi de la o școală din Bacău au pălmuit alți colegi de ai lor, i-au băgat cu capul în toaleta școlii și i-au pus să meargă în genunchi. Imaginile s-au propagat în spațiul public, fiind denumite scene de „bullying”. VeDem Just atrage atenția asupra unei confuzii foarte grave care se face de câțiva ani în România, ceea ce duce la reacții ineficiente pentru stoparea unor asemenea fapte. Ca urmare, VeDem Just aduce următoarele lămuriri:

Astfel, în categoria „bullying” intră acțiunile de violență psihologică asupra altui elev, care este umilit și batjocorit în fața altor elevi (de exemplu, se râde de cum e îmbrăcat, ce culoare are pielea, ce religie are sau orientare sexuală are; i se pun porecle; este acuzat de fapte imorale mincinoase; i se trimit mesaje răutăcioase, i se modifică pozele care sunt distribuite apoi publicului) – fapta de bullying este interzisă de Legea educației nr. 1/2011 și Ordinul MEN nr. 4343/2020. În caz de comitere a unei asemenea fapte, elevii și profesorii sunt obligați să anunțe conducerea școlii, apoi se va face o anchetă disciplinară de către comisia anti-bullying din școală și agresorul va fi sancționat de conducerea școlii, potrivit Statutului Elevului. Sancțiunile pot fi observație, mustrare, pierderea bursei, mutarea în altă clasă. Din păcate, începând cu toamna anului 2022 nu mai există sancțiunea exmatriculării. Nici Inspectoratul Școlar Județean, nici poliția nu au competențe de investigare a bullyingului.

Atunci când un elev este bătut (de exemplu, este lovit cu palma, i se pune piedică ori este împins și cade, este lovit cu piciorul ori cu un obiect contondent, este înțepat ori tăiat cu un obiect, este tras de păr, se aruncă cu obiecte în  el) sau când i se provoacă o suferință fizică (de exemplu, i se pune în ceai o substanță care îi provoacă deranjament stomacal), fapta este mult mai gravă – nu bullying, ci „violență școlară”, interzisă de legislația noastră.

  • Violența școlară este considerată „abuz fizic” de Legea nr. 272/2004 pentru protecția și promovarea drepturilor copilului. Abuzul fizic asupra unui minor poate fi anunțat de orice persoană către DGASPC din județ. Abuzul fizic asupra unui elev minor, petrecut la școală, trebuie anunțat de îndată de profesor la DGASPC din județ, la telefon 119 (conform HG nr. 49/2011). Această instituție, de protecția copilului, se va ocupa atât de victima minoră, cât și de agresorul minor (care poate fi lăsat în supravegherea specială a părinților sau luat într-un centru de plasament);
  • În plus, în cazul în care agresorul a împlinit  vârsta de 14 ani, abuzul fizic se numește infracțiunea de lovire sau alte violențe (art. 193 din Codul penal) care trebuie raportată de îndată către Poliție/Parchet de către profesor, sub sancțiunea urmăririi penale a profesorului pentru omisiunea sesizării (art. 267 Codul penal). Victima însăși poate anunța Poliția/Parchetul prin plângere sau aceste instituții se pot sesiza singure când află din orice altă sursă de cele întâmplate. Pentru infracțiunea comisă, minorul va fi sancționat penal de judecător cu stagiul de formare civică, supravegherea,  consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică, iar în cele mai grave cazuri cu internarea într-un centru educativ sau chiar cu internarea într-un centru de detenție. Poliția și Justiția nu au competență pentru minorul agresor care are vârsta sub 14 ani!

Atât în caz de violență psihologică (bullying), cât și în caz de abuz fizic, victima poate să acționeze în judecată agresorul pentru obținerea unor sume consistente, indiferent ce vârstă are acesta. În concret,  părinții victimei (împreună cu victima minoră, dacă are 14 ani împliniți) pot să cheme la Judecătorie părinții agresorului (împreună cu agresorul minor, dacă are 14 ani împliniți) pentru a fi obligați să plătească despăgubiri pentru suferința fizică și rușinea îndurată, numite daune morale (art. 1357, 1366 și 1372 din Codul Civil). Acestea pot fi cerute și de la părinții celor care au încurajat agresorul să comită fapta, precum și ai celor care au filmat agresiunea și au distribuit filmarea în spațiul public (art. 1369 din Codul Civil). Dacă părinții agresorului refuză să plătească suma ordonată de judecător, vor fi confiscate bunurile lor, scoase la vânzare prin licitație și banii obținuți se vor direcționa către victimă (art. 622 și următ. din Codul de proc. civilă).