Începând din acest an, la data de 17 noiembrie se sărbătorește în țara noastră „Ziua Educației Juridice” pentru a se conștientiza faptul că fiecare avem nevoie de cunoștințe legale. Se onorează, astfel, efortul săptămânal al cadrelor didactice care au decis să predea formal opționalul de educație juridică la inițiativa VeDem Just, precum și al specialiștilor în drept care participă la întâlniri non-formale din școli pe teme de legislație și justiție în cadrul proiectelor.
Ziua a fost aleasă pentru a aminti că la data de 17 noiembrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 273/2021. Aceasta a modificat Legea educației, impunând ca, printre competențele-cheie ce se vor dobândi de către elevii din învățământul primar și cel gimnazial să fie și cele juridice. Legea încă nu a fost implementată, astfel că proiectele se derulează prin intermediul unor inițiative neguvernamentale.
Promotorul educației juridice în România este de șapte ani asociația Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just). Cele mai cunoscute proiecte ale sale în acest domeniu sunt:
Activități la clasă cu oamenii legii: întâlniri fizice sau online cu profesioniști ai dreptului pentru a explica responsabilitățile tinerilor pe înțelesul lor. Modelul a fost preluat de alte organizații pe care le felicităm!
Proiectul „Profu` de juridică”: instruirea anuală a peste 100 de cadre didactice pentru a preda formal opționalul de educație juridică, conceperea programei școlare, oferirea suportului de curs, administrarea platformei de comunicare a tuturor profesorilor de juridică din țară. Mulțumim tuturor pentru cunoștințele transmise tinerilor.
Ghidul „Elevul și Legea”: tipărirea pe bază de donație a peste 7000 de exemplare din ghidul scris special pentru tineri și distribuit gratuit elevilor ce studiază opționalul;
Aplicația pentru mobil „Lege-n-Dar”: gestionarea unei aplicații complexe de informare juridică pentru tineri;
Tabăra „Legal Academy”: organizată anual și gratuit pentru adolescenții care devin ambasadori ai educației juridice;
Proiectul „Școala de Libertate”: dezvoltarea unor materiale resursă pe teme legale, de interes pentru elevi și profesori.
Conform evidențelor VeDem Just, comunicăm public că în acest an opționalul de educație juridică se studiază în 144 de unități școlare din 36 județe, de la clasa a V-a până la a XII-a, unde este predată de 143 de profesori pentru 6984 de elevi, după programa și suportul de curs alcătuit de asociație.
Această zi a fost declarată la data de 13 martie 2022 de către adunarea generală a asociației Voci pentru Democrație și Justiție din România (VeDem Just).În acest prim an, celebrarea se va face prin zeci de filmulețe și fotografii postate de elevi și profesori pe conturile de social media ale proiectului: Facebook – AICI; Instagram – AICI; Twitter – AICI; YouTube – AICI sub #educatiejuridica; #ziuaeducatieijuridice; #legalliteracyday.
Ziua de 15 noiembrie a fost declarată prin Legea nr. 215/2021 drept „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987”.
În anii `80 în magazine nu era mâncare, produsele de bază se cumpărau în cantități limitate (pe bază de cartelă), nu era căldură, apa caldă era doar două ore pe zi, lumina se întrerupea cel puțin câte o oră, în fiecare seară. Benzina se găsea greu, iar cei ce aveau mașina puteau circula duminica alternativ: cei cu numere de înmatriculare pare, apoi cei cu numere impare. Oamenii erau obligați să participe la demonstrații de susținere a regimului și a dictatorului. Elevii, studenții și militarii erau puși să adune recoltele de pe câmp („practică agricolă”). Membrii din conducerea Partidului Comunist nu erau atinși de aceste situații.
Pe data de 14 noiembrie 1987, muncitorii de la Fabrica de autocamioane „Steagul Roșu” din Brașov au primit doar jumătate din salariul cuvenit. Ei au oprit lucrul peste noapte și, împreună cu cei din schimbul de a doua zi, s-au îndreptat către sediul conducerii județene a Partidului Comunist Român. Lor li s-au alăturat pe traseu muncitorii de la uzinele „Tractorul” și „Hidromecanica”, precum și foarte mulți cetățeni. Au fost scandate lozinci împotriva partidului și conducătorilor săi. Manifestația a escaladat în violențe și distrugeri.
Au intervenit trupele de securitate, miliție și armată care au înăbușit revolta. 300 de brașoveni au fost anchetați și condamnați, unii au fost arestați, iar alții mutați forțat în alte județe și puși sub supraveghere permanentă (dosarul „Acțiunea 1511”). În timpul anchetelor au fost loviți în cap, la ficat, rinichi, testicule, stomac; cu pumnii și picioarele, cu scaune, cu bâte, cu baston de cauciuc, li s-au strivit degetele la uşă, li s-a smuls părul, au fost înfăşuraţi în cearşafuri ude şi bătuţi, au fost ţinuţi în pielea goală în frig.
Brașovenii din 1987 au demonstrat că oamenii se pot opune spontan comuniștilor. Astfel, a fost pregătit terenul pentru Revoluția din decembrie 1989, în urma căreia regimul comunist din România a fost schimbat cu cel democratic.
Modalitățile de exercitare a recunoștinței față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 sunt arătate în Legea nr. 341/2004.
Sinuciderea unui copil din cauza bătăilor primite în familie a determinat membrii asociației VeDem Just să sesizeze oficial DGASPC, Parchetul, Avocatul Copilului, Ministrul Educației și BOR cu privire la tatăl minorului și profesorii acestuia. Tăcerea înseamnă complicitate. Ajutați victimele!
Acum două zile un băiat și-a pus capăt zilelor. Presa a fost indusă în eroare de părinți cum că motivul ar fi fost o decepție din dragoste. DGASPC a afirmat că până astăzi nu a primit nicio sesizare scrisă cu privire la situația din familia acestui copil. Însă, informațiile primite de către asociația VeDem Just de la cei care cunoșteau minorul a relevat o cu totul altă stare de fapt: certuri repetate în familie, bătăi fizice aplicate în mod regulat de tatăl lor, amenințări cu folosirea armelor albe, alungarea din casă, lăsare fără hrană, refuz de a accepta ajutor medical, lipsire de ajutor bănesc – situație cunoscută de cei apropiați, prieteni și profesori.
În aceste condiții, VeDem Just a decis:
Să sesizeze DGASPC pentru a decide intervenția de urgență în familie în vederea ocrotirii fraților minorului decedat și a începe procedurile pentru decăderea din drepturile părintești;
Să sesizeze Parchetul de pe lângă Tribunal pentru cercetări cu privire la infracțiunea „determinarea și înlesnirea sinuciderii” prevăzută de art. 191 C.pen. având ca autor pe tatăl minorului și ca victimă pe minorul decedat, și la infracțiunea de „violență în familie” prevăzut de art. 199 din Codul penal având ca autor pe tatăl minorului și ca victime pe toți ceilalți membri ai familiei;
Să sesizeze Parchetul de pe lângă Tribunal pentru cercetări cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu comisă de către profesorii care au cunoscut abuzurile prin care au trecut minorii din familie în cauză și de care aceștia s-au plâns la școală, profesori care și-au încălcat astfel obligația legală prevăzută de art. 96 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
Să sesizeze Biserica Ortodoxă Română pentru demararea unei inspecții de urgență cu privire la tatăl minorului, preot, pentru comportamentul în familie și abuzurile repetate fizice și psihice asupra enoriașilor care fac parte din familia sa;
Să sesizeze Ministerul Educației pentru a cere de urgență modificarea legislației privind organizarea învățământului în scopul de a crea proceduri interne și formulare de sesizare de către profesori a cazurilor de abuz comise împotriva minorilor de către părinți, elevi și profesori (care ar fi trebuit să existe încă din anul 2004), precum și proceduri de sesizare de către profesori și elevi a cazurilor de violență sexuală asupra minorilor și de trafic de minori (care ar fi trebuit să existe din luna iulie 2021);
Să reamintească Ministerului Educației că de un an de zile trebuia să introducă educația juridică în școli potrivit unei legi date de Parlament, obligație încălcată;
Să sesizeze Avocatul Copilului cu privire la violența crescândă din școlile și familiile din România, la lipsa de implicare a multor profesori și oameni ai legii, dar și la lipsa de acțiune a vecinilor și prietenilor acelor copii abuzați, din cauza lipsei de cunoaștere a legilor ce ocrotesc minorii;
Să ceară Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse îmbunătățirea și supunerea aprobării de către Guvern a Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022-2027 și a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022 – 2027. De doi ani România nu mai are o politică clară de protejare a drepturilor copilului.
Asociația VeDem Just va pune la dispoziția acestor autorități toate dovezile necesare. Mulțumim celor care au avut încredere în noi, în special doamnei Claudia Gutulescu, care ne-au încredințat informații valoroase ce vor ajuta autoritățile să protejeze victimele și să pedepsească vinovatul. Alte informații pot fi în continuare trimise la adresa , iar ele vor fi redirecționate instituțiilor în cauză, cu asigurarea confidențialității, la cerere.
Tăcerea înseamnă complicitate! Violența asupra minorilor a atins deja cote alarmante! Ea este interzisă și noi, comunitatea, suntem cei care trebuie să reacționăm atunci când cineva este agresat fizic, emoțional, psihologic, economic sau sexual. Solidaritatea trebuie să fie întotdeauna cu victimele, niciodată cu cei care încalcă legea atât de grav. Ajutorul pe care îl dăm în acest caz, fiecare dintre noi, cei care știm ce s-a întâmplat în cadrul familiei în cauză, poate ajuta inclusiv pe cei aflați în situații similare și care de frică și rușine nu cer apărarea drepturilor de către autorități.
Date statistice: Potrivit Raportului Ministerului Public pe anul 2021, au fost 1.380 inculpaţi trimişi în judecată pentru comiterea unor infracțiuni de violență în famililie împotriva a 1651 victime, din care 621 minore.
Soţi victime: 307 victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 39 victime ale omorului (18 decedate) și 215 victime ale lovirilor sau altor violenţe (5 victime decedate);
Părinţi victime: 143 victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 27 victime ale omorului (15 decedate) și 73 victime ale lovirilor sau altor violenţe (6 victime decedate);
Copii victime ale părinţilor: 232 victime ale infracţiunilor contra persoanei (58 majori, 174 minori):
– au fost agresați cu intenția de omor 13 copii deveniți majori din care 5 au decedat și 8 copii care erau minori dintre care 3 au decedat;
– au fost loviți grav 31 de copii deveniți majori și 58 de copii minori;
– au fost supuși unor abuzuri pe o perioada mai lungă de timp care le-a pus în pericol dezvoltarea: 32 minori;
– au fost violați de proprii părinți 32 de minori .
Fraţi şi surori victime: 111 victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 10 minori: 23 au fost victime ale omorului (6 au decedat); 61 victime ale lovirilor sau altor violenţe; 8 victime ale violului, din care 4 minori.
Azi, România a fost condamnată de către CtEDO pe motiv că nu a oferit motive obiective și rezonabile atunci când a respins o femeie să fie primită ca ofițer medical din cauză că era prea mică de înălțime (cererea nr. 64480/19).
Doamna Elena Moraru a aplicat în anul 2018 pentru examenul de admitere la studiile de medicină militară la o universitate. Cererea sa a fost respinsă pe motiv că înălțimea și greutatea lui erau sub standardele stabilite de Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Ea a contestat decizia în justiția română invocând discriminarea ei în raport cu femeile care aveau înălțimea și greutatea stabilite de lege. A pierdut, pe motiv că legislația de atunci impunea tuturor militarilor, inclusiv ofițerilor medicali, să poată purta echipamentul standard al soldaților, adică 57 kg, pentru formarea unei forțe militare capabile să participe la orice misiune.
Ulterior, ea s-a adresat Curții Europele a Drepturilor Omului care i-a dat dreptate: instanțele interne nu au examinat dacă MApN avea vreun temei juridic atunci când a stabilit legătura dintre atribuțiile medicilor militari și forța fizică necesară. Mai mult, deciziile lor nu s-au bazat pe studii, cercetări sau date statistice ori empirice. În consecință, România a încălcat art. 14 CEDO(interzicerea discriminării) combinat cu art. 2 din Protocolul nr. 1 la CEDO (dreptul la instruire).
