Petarde și artificii de Revelion

În România, Revelion este numele dat petrecerii din noaptea de 31 Decembrie spre 1 Ianuarie. La origine, „Revelion” provine din fr. „réveillon” care semnifică faptul de a sta treaz mai mult timp, ca urmare a unei cine îndelungate. De aceea, sunt țări în care există „revelion de Crăciun” și „revelion de Anul Nou”. 

La miezul nopții se pocnesc petarde și se aprind artificii. Articolele pirotehnice sunt pentru divertisment (F-patru categorii) și de scenă (T-două categorii), conform  HG nr. 1102/2014 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție a articolelor pirotehnice. Doar cele din categoria F1  – care prezintă un risc foarte scăzut şi un nivel de zgomot neglijabil şi care sunt destinate utilizării în spaţii restrânse, inclusiv în locuinţe – pot fi utilizate de populația largă. Restul articolelor sunt folosite doar de artificieri și pirotehniști.

Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive reglementează regulile de utilizare a petardelor și artificiilor:

  • nu se folosesc între orele 24:00 şi 6:00, cu excepţia perioadelor autorizate; 
  • nu se folosesc la o distanţă mai mică de 50 de metri de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 m faţă de cele cu peste 4 niveluri;
  • este interzisă aruncarea lor la o distanţă mai mică de 500 de metri de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi și de instalaţiile de gaze;
  • nu se folosesc în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanşe sau căderi de pietre;
  • nu se utilizează pe drumurile publice deschise circulaţiei rutiere, pe aleile pietonale şi în spaţii deschise cu aglomerări de persoane;
  • este interzisă folosirea lor la o distanţă mai mică de 500 m de păduri;
  • tinerilor sub 18 ani nu li se pot vinde asemenea articole, iar copiii sub 16 ani nu le pot deține. 

Amenzile pot ajunge la 6.000 de lei, iar pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la un an. 

Tulburarea liniștii în alte circumstanțe constituie contravenția de la pct. 25, art. 2 al Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice și se sancționează cu amendă 200-1000 lei.

Sorana Ana Scutelnicu

Inspecția Judiciară cenzurează asociația VeDem Just

VeDem Just – Voci pentru Democraţie şi Justiţie reacționează ferm împotriva Inspecției Judiciare care îi monitorizează activitatea.

Față de noua acțiune îndreptată împotriva judecătorului Cristi Danileț pe motiv că face parte din VeDem Just, care ar fi o formațiune politică sau ar desfășura acțiuni politice, asociația VeDem Just reacționează ferm și acuză Inspecția de limitarea libertății de exprimare.

Continue Reading

Pe înțelesul tuturor: Hotărârea CJUE din 21 dec. 2021

În Hotărârea din 21 decembrie 2021, pronunțată în cauza C-357/19, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că însăși Curtea Constituțională trebuie să respecte dreptul UE și că, atunci când se ivește un conflict între judecătorul național și Curtea Constituțională, judecătorul va trece peste decizia acesteia dacă o consideră contrară dreptului UE.

Continue Reading

Șase ani de VeDem Just

La 10 decembrie se împlinesc șase ani de când au fost semnate actele constitutive ale organizației VeDem Just, promotor al programului național de educație juridică. Ziua a fost special aleasă, pentru a coincide cu Ziua Internțională a Drepturilor Omului.

La această dată, în anul 2015, cinci jurişti au semnat la București actul de constituire şi statutul asociaţiei Voci pentru Democraţie şi Justiţie (VeDem Just). Două luni mai târziu, asociaţia avea să primească personalitate juridică, acordată de Judecătorie.

Azi, organizaţia reunește juriști, cadre didactice, elevi și studenți. Ea este cunoscută mai ales pentru EDUIURIS, programul național ce reuneşte mai multe proiecte distincte ce privesc educaţia juridică a copiilor și tinerilor. În cadrul programului s-a scris cartea „Elevul și Legea”, s-au distribuit doar în acest an 7000 de manuale în cele 125 de școli unde în anul școlar 2021-2022 se studiază opționalul de educație juridică, s-a inițiat proiectul „Profu` de juridică” în care au fost instruiți peste 150 de profesori să predea această materie, s-a conceput aplicația pentru mobil Lege-n-Dar, s-au organizat trei tabere „Legal Academy” pentru adolescenți. 

VeDem Just mulțumeste tuturor susținătorilor. Fără voi, nu ar fi fost cunoscut acest program și nu ar fi fost adoptată Legea nr. 276/2021 prin care, începând din anul școlar următor, cunoștințele de educație juridică vor ajunge în mod obligatoriu la elevii din clasele primare și gimnaziale. În anul ce vine, noi instrumente de educație juridică, de data aceasta destinate inclusiv adulților, vor fi elaborate de organizație.

Conducerea VeDem Just – jurist Lucian Checheriță, judecător Cristi Danileț și ofițer de poliție Florian Ioniță – mulțumeşte membrilor asociației și voluntarilor din programul de educație juridică. Fără voi, această organizație nu ar fi putut exista.

La mulți ani, VeDem Just!

COMUNICAT DE PRESĂ: Asociația VeDem Just câștigă premiul ICDE „România Europeană 2021”

Premiul ICDE „România Europeană 2021” a fost acordat asociației Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just) pentru promovarea educației juridice și pentru reușita introducerii acesteia ca disciplină în învățământul preuniversitar, susținând astfel statul de drept și promovând valorile democratice europene în România.

El a fost acordat de președintele ICDE astăzi, 1 decembrie 2021, prof. univ. dr. Valentin Naumescu în cadrul unui eveniment organizat online, președintelui VeDemJust, Lucian Checheriță. Se recunosc, astfel, eforturile derulate în ultimii șase ani de asociația VeDem Just printr-un program național de educare a copiilor și tinerilor în spiritul legilor, concretizat în ore susținute în școli și licee, redactarea unui ghid de educație juridică, instruirea profesorilor pentru a preda acest opțional, tabere tematice pentru adolescenți, o aplicație informativă pentru telefonul mobil. Punctul culminant a fost aprobarea de către Parlament a Legii nr. 273/2021 care prevede că printre competențele-cheie care se vor dobândi de către elevii din învățământul primar și cel gimnazial de învățământ vor fi și cele juridice.

Câștigătorii edițiile anterioare: 2020 – Emilia Șercan; 2019 – Laura Codruța Kovesi.

Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană, este un think tank înființat în anul 2019 pentru a promova prin dezbateri, proiecte și acțiuni cultura democratică și valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

de urmărit la: https://fb.watch/9CYf6-jZe0/

La mulți ani, România!

La mulți ani țării noastre, România! La mulți ani tuturor românilor!

Anual, la 1 decembrie, este sărbătorită „Ziua Națională a României”. La art. 12 din Constituția României adoptată în anul 1991 se prevede că Ziua Națională a României este la 1 Decembrie. Se amintește, astfel, de Marea Adunare de la Alba Iulia din anul 1918.

În anul 1918 a avut lor Marea Unire, alcătuită din trei acte distincte când s-au unit cu Regatul României (format din Moldova și Țara Românească, unite sub Cuza la 1859): Basarabia la data de 27 martie, Bucovina la data de 28 noiembrie, respectiv Ardealul la 1 decembrie.

La data 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, s-au adunat 1228 delegați aleși și delegați de drept din Ardeal. De asemenea, au venit români de peste Carpați. În total au participat peste 100.000 de persoane. Aici s-a adoptat o rezoluție alcătuită de Vasile Goldiș care consfințea unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naționalităților și a religiilor, și crearea unui singur stat național. Ea a fost citită mulțimii de către episcopul greco-catolic Iuliu Hossu din Cluj. Ulterior, în Regat, se aprobă actul unirii de Consiliul de Miniștri prin Decretul-Lege nr. 3631/1918. și de Regele Ferdinand prin Legea din 11 dec.1918.

Alba Iulia fusese aleasă de către Consiliul Național Român Central, care avea sediul la Arad, din două motive: cetatea a fost capitala aleasă de Mihai Viteazul în perioada cât a durat Unirea celor trei principate (Muntenia, Moldova și Transilvania); în 1784, aici fuseseră trași pe roată Horea și Cloșca, în urma condamnării lor.

 Ziua Națională a României:

  • 10 mai, între anii 1866 și 1947, cu o triplă semnificație: începutul domniei lui Carol I, Independența de stat și încoronarea primului rege al țării;
  • 23 august, între anii 1948 și 1989: pentru a marca momentul în care la 1944 s-a renunțat la alianța cu nemții pentru a lupta alături de puterile aliate;
  • 1 decembrie, începând cu anul 1990: proclamată prin Legea nr. 10/1990.


(preluat din aplicația pentru mobil Lege-n-Dar)